Inflația va descrește gradual în următoarele trimestre și își va accelera scăderea în 2025, arată sursa citată.
Banca Națională (BNR) vorbește, însă, și de „incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei inflației”, care decurg din creșterile de taxe și impozite destinate accelerării consolidării bugetare, dar și din evoluția cotației petrolului, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.
Incertitudini și riscuri notabile identifică BNR și cu privire la viitorul politicii fiscale și de venituri din cauza pachetului de măsuri fiscal-bugetare, pentru care Guvernul Ciolacu și-a asumat răspunderea în Parlament, dar și a noii legislații privind pensiile și salariile din sectorul public și a majorărilor salariale acordate bugetarilor.
De asemenea, Banca Națională are „incertitudini” și identifică„ riscuri semnificative” și la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației din cauza războiului din Ucraina și a conflictului din Orientul Mijlociu.
BNR atrage atenția că absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de „îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte”, esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare.
BNR menține la 7% rata dobânzii de politică monetară
BNR a decis miercuri menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an.
Totodată, BNR a hotărât și menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an.
De asemenea, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5%, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile, arată sursa citată.
„În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse”, atrage atenția BNR.
BNR dă asigurări că monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și că va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.
Premierul Marcel Ciolacu (PSD) și-a asumat răspunderea pentru pachetul de măscuri fiscale adoptat de guvern.
Mediul de afaceri i-a cerut guvernului să-și asume că nu va crește taxele în 2024, numai că un document al Ministerului de Finanțe spune că deficitul bugetar nu mai poate fi ținut sub control și este necesară creșterea taxelor pentru companii și populație pentru a acoperi impactul legii care va majora pensiile. Cuantumul noilor taxe ar fi de 1,8% din PIB.
Îți mai recomandăm FMI: Deficitul României ar putea să scadă la 5% în 2024