„Cerem Guvernului să își asume fără echivoc că nu vom mai avea creșteri de taxe în 2024 și solicităm claritate în privința costurilor noii legi a pensiilor. Nu înțelegem cum, în interiorul Guvernului, o voce spune că vor fi necesare taxe suplimentare și alta că nu”, declară vineri președintele Confederației Patronale Concordia, Dan Șucu.
„Este datoria noastră să atragem atenția că economia încetinește și trebuie să fie exclusă orice nouă creștere a fiscalității. Companiile nu pot face față la o rundă nouă de creșteri de taxe când nici nu au văzut încă efectele celei recente”, mai spune reprezentantul a 15 industrii esenţiale pentru economie, care au împreună sute de mii de angajați.
Șucu mai atrage atenția că proiectul de lege privind pensiile a ajuns la Consiliul Economic și Social fără „niciun fel de analiză sau estimare a impactului”.
El spune că, în calitate de partener de dialog social, oamenii de afaceri au primit de la Ministerul Finanțelor cu un aviz „trunchiat” și că cifrele relevante le-au aflat din presă.
„Doar așa am aflat că acest proiect costă minimum 33 de miliarde în plus, că taxele vor trebui să crească cu 2% din PIB, că deficitul care trebuia adus sub control cu recentul pachet fiscal va crește și nu o să scadă și că este posibil să ajungem în situația suspendării fondurilor europene. Un astfel de scenariu este inacceptabil”, mai spune președintele Concordia.
Comentariile sale vin în contextul în care Europa Liberă a obținut documentul de la Ministerul Finanțelor, în care scrie negru pe alb că deficitul bugetar nu mai poate fi ținut sub control ca urmare a adoptării în Guvern a proiectului prin care pensiile sunt majorate.
„Având în vedere impactul suplimentar generat de intrarea în vigoare a noii legi a pensiilor, încadrarea într-o traiectorie de ajustare a deficitului bugetar nu mai este posibilă”, se arată în document.
Ministerul mai spune că, în aceste condiții, sunt necesare „măsuri suplimentare de creștere a veniturilor, respectiv de creștere a taxării mediului de afaceri și a populației care să aducă un impact bugetar de minimum 33 miliarde lei, respectiv un impact bugetar minim de 1,8% din PIB începând cu anul 2025.”
De altfel, impactul bugetar neclar cu privire la majorarea pensiilor de la 1 ianuarie 2024, prin ajustarea la inflație și de la 1 septembrie, prin recalculare, a fost motivul pentru care au existat tensiuni în coaliția PSD-PNL.
Ministrul liberal Marcel Boloș a dat joi aviz favorabil proiectului legii pensiilor, dar cu observații. El a scris cu stiloul, lângă semnătura de pe proiectul legislativ: „Doar cu asumarea măsurilor din adresă! În caz contrar, avizul este negativ.”
Asta deoarece impactul bugetar pentru majorarea pensiilor s-a dovedit a fi mult mai mare decât cel calculat de ministerul său, în comparație cu cifrele anunțate de ministrul social-democrat al Muncii, Simona Bucura-Oprescu. Ea a vorbit de peste 55 de miliarde de lei.
Cele șase condiții pentru avizul pozitiv
Avizul dat de Marcel Boloș a fost favorabil, dar cu șase condiții, potrivit aceluiași document al Ministerului de Finanțe:
- Asumarea de către Guvernul României a unui pachet legislativ de majorare a veniturilor bugetului de stat, începând cu anul 2025, care să asigure un nivel suplimentar minim de 1,8% din PIB, respectiv echivalentul minim al sumei de 33 miliarde de lei, inclusiv cu respectarea condițiilor prevăzute în jalonul 206 din PNRR privind reforma fiscală;
- Asumarea de către Guvernul României a depășirii țintei de deficit bugetar și a eventualelor implicații referitoare la depășirea țintei de deficit bugetar estimată astfel:
- deficit bugetar 2024: -5,5% din PIB;
- deficit bugetar 2025: -6,1% din PIB;
- deficit bugetar 2026: -5,4% din PIB;
- deficit bugetar 2027: -4,7% din PIB; - În situația în care, după intrarea în vigoare a noii Legi a pensiilor, se constată din evoluția execuției bugetare o deteriorare a evoluției deficitului bugetar se va analiza posibilitatea eșalonării/aplicării etapizate a creșterilor de pensii generate de recalcularea acestora;
- Asumarea unui pachet legislativ pentru consolidarea capacității instituționale a ANAF, AVR și MF, inclusiv măsuri pentru digitalizarea sistemului finanțelor publice;
- Asumarea unui pachet legislativ suplimentar pentru combaterea evaziunii fiscale (inclusiv pentru accelerarea încasării prejudiciilor din infracțiuni economico-financiare);
- Continuarea măsurilor pentru reducerea de cheltuieli publice și utilizarea eficientă a fondurilor alocate pentru finanțarea serviciilor publice.
Ministerul condus de Marcel Boloș precizează că „fără asumarea acestor măsuri propuse la punctele 1-6, avizul pentru lege nu poate fi decât negativ întrucât impactul bugetar este nesustenabil pentru statul român”.
Deficitul bugetar al României a ajuns la 3,55% din PIB la sfârşitul lunii septembrie, cu 1% mai mult decât în luna precedentă.
Deficitul bugetar estimat pentru acest an ar putea depăși 6,6% din PIB, potrivit misiunii FMI în România, cu 50% mai mult decât cifra de 4,4%, prevăzută prin legea bugetului pe 2023 şi recomandată UE.
În discuțiile din PNL, Marcel Boloș a afirmat că Guvernul Ciolacu, în ansamblu, trebuie să îşi asume găsirea banilor pentru pensii şi că nu trebuie repetată greşeala din 2019 când Guvernul Dăncilă promitea majorări de 40%, dar care nu se susţineau bugetar, potrivit News.ro.
Scrisoarea USR către Comisia Europeană: Guvernul a crescut de 11 ori fondul de rezervă
Preşedintele USR, Cătălin Drulă, a trimis vineri o scrisoare către Comisia Europeană în care spune că „Guvernul Ciolacu continuă să ignore recomandările din cadrul procedurii de deficit excesiv şi nevoia de predictibilitate fiscală”, potrivit unui comunicat al partidului.
USR mai spune că „Guvernul Ciolacu nu are nicio intenţie de a scădea cheltuielile publice ale statului, pentru a reduce deficitul, şi preferă în schimb să mărească taxele peste noapte”.
„Guvernul a distrus bugetul ţării, a încălcat orice normă şi regulă de prudenţă în cheltuirea banului public. Modificările la buget nu se mai fac în mod transparent, printr-o lege de rectificare bugetară, ci printr-un mecanism opac, folosind fondul de rezervă al Guvernului, care ar trebui să fie folosit doar pentru urgenţe şi situaţii neprevăzute”, afirmă Cătălin Drulă.
El spune că 8 miliarde de lei au fost alocaţi prin fondul de rezervă, de la o valoare iniţială a acestui fond de 0,7 miliarde.
„Au crescut deci de 11 ori fondul de rezervă şi de aici, premierul Ciolacu, prin nu mai puţin de 51 de hotărâri de guvern, ocoleşte Constituţia şi Parlamentul şi dă bani cui vrea, guvernând România pe persoană fizică”, a mai acuzat Cătălin Drulă.
