Oficialii guvernamentali susțin că aderarea României la spațiul Schengen depinde de votul Austriei. Cu toate acestea, nici guvernul olandez nu a obținut un vot favorabil în Parlament, care să îi permită să sprijine oficial integrarea României în Schengen din 2023. Singura problemă care pare a fi rezolvată de partea română este cea legată de Suedia, după mesajele venite din partea social-democraților nordici, care au renunțat la opoziția manifestată față de extinderea Schengen.
Ministrul Aurescu a postat un mesaj pe Twitter în care mulțumește Opoziției din Suedia că este de acord cu România în Schengen.
„Parlamentul suedez a votat pentru aderarea României la spațiul Schengen. Votul a avut loc în această dimineață în Comisia de Afaceri Europene", a anunțat și europarlamentarul PSD, Victor Negrescu.
Tot vineri, ministrul Bogdan Aurescu a scris pe Twitter că Olanda sprijină și ea aderarea României la Schengen.
„Mă bucur să salut evaluarea și poziția pozitivă de astăzi a guvernului olandez în sprijinul aderării României la Schengen. Dialogul politic foarte strâns cu partenerii olandezi de la toate nivelurile a contribuit la fundamentarea unei abordări favorabile. Multumesc”, a scris Aurescu.
Votul final privind viitorul României ar trebui să fie dat în Consiliul JAI de joi, 8 decembrie, dar surse guvernamentale precizează că este posibilă o amânare a deciziei.
Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, dar și președintele Klaus Iohannis, au subliniat că ținta României o reprezintă aderarea la spațiul Schengen și nu obținerea unei decizii pe 8 decembrie.
„Austriei i s-au prezentat toate argumentele că merităm să fim în Schengen. Ministrul Bode a fost la Viena și a oferit toate răspunsurile. Există declarații ale oficialilor austrieci că nu au o problemă cu România, dar au una cu extinderea spațiului Schengen”, au declarat surse guvernamentale pentru Europa Liberă.
Tonul Vienei nu este însă unul categoric împotriva extinderii, iar premierul austriac s-a pronunțat pentru aderarea Croației la spațiul Schengen. De altfel, în privința Croației nu mai sunt dubii privind un vot pozitiv, singurele state care au rămas în discuție fiind România și Bulgaria.
„Săptămâna viitoare trebuie să existe un vot în Parlamentul olandez. Dacă el este pozitiv, presiunea va fi asupra Austriei. Dacă sunt dubii și în Olanda, cel mai probabil se va merge pe varianta amânării votului pentru Schengen în Consiliul JAI din 8 decembrie. România nu va cere vreodată un vot dacă știe că o să fie negativ. Ar fi absurd, amânarea ne ajută, nu reprezintă o respingere definitivă”, spun sursele citate.
Varianta amânării unui vot pentru Schengen, exprimată publică și de președintele Iohannis în Lituania pe 23 noiembrie este „o variantă serioasă”, care nu este exclusă de oficialii români.
Surse politice susțin că ministrul Bode nu ia în calcul demisia de la Interne în cazul amânării deciziei privind aderarea la spațiul Schengen, chiar dacă s-ar putea să apară o presiune în acest sens.
Liberalii susțin că în timpul mandatului lui Bode au avut loc două rapoarte de evaluare din partea Olandei pe componenta tehnică din Schengen, cea care ține de Ministerul de Interne, și ambele au avut rezultate pozitive. Potrivit acestora, o eventuală decizie de amânare ține de un vot politic și nu de o hibă din partea României în a îndeplini cerințele tehnice privind spațiul Schengen.
Parlamentul olandez a decis pe 20 octombrie să dea un mandat guvernului prin care să nu sprijine România și Bulgaria în Schengen. După acest vot, au existat două vizite de evaluare în România, care au avut concluzii pozitive, ceea ce ar putea conduce, potrivit guvernanților români, la o schimbare de atitudine în Parlamentul de la Haga.
Eventuala decuplare a Bulgariei de România, poate crea cadrul pentru o amânare a deciziei finale în privința României. Dacă statele europene consideră că România merită să fie în Schengen, dar Bulgaria nu va primi același statut, poate apărea o amânare necesară pentru noua situație.
Decuplare a fost avansată ca scenariu de lucru de oficialii europeni, dar este cunoscută și la București, chiar dacă oficialii guvernamentali refuză să o exprime deschis în spațiul public. Surse europene susțin că o decizie favorabilă aderării României la Schengen este posibilă și că o decizie finală se va negocia până în ultima clipă.