Linkuri accesibilitate

PSD a găsit vinovatul dacă România nu intră în Schengen, dar își arogă un eventual succes. Ofensivă până pe 9 decembrie


Premierul Olandei, Mark Rutte, a anunțat că țara sa nu va susține aderarea României la spațiul Schengen fără să vadă reformele legate de justiție și statul de drept. Imagine din timpul vizitei lui Mark Rutte în România, 12 octombrie 2022.

Oficialii români mai au la dispoziție o singură lună pentru a convinge guvernul Olandei că România trebuie să fie parte a spațiului Schengen. Problemele din justiție și cele legate de statul de drept sunt piedicile care ar putea bloca accesul.

Dacă la preluarea guvernării premierul Nicolae Ciucă declara pentru Europa Liberă că nu poate garanta că România va intra în Schengen în 2022, contextul internațional s-a schimbat. Dinamică războiului din Ucraina și modul în care România a gestionat fluxul de refugiați au redeschis o fereastră de oportunitate, au remarcat analiștii politici.

Ideea unei Europe unite a fost intens menționată de aspiranții la spațiul Schengen.

Oficialii guvernamentali subliniază că România îndeplinește de peste un deceniu criteriile tehnice pentru a accede la spațiul Schengen. Totuși, refuzul din spațiul vestic a fost unul categoric, iar aderarea continuă să rămână un plan de țară.

Ofensiva finală din luna noiembrie are în prim plan cinci actori: președintele României, Klaus Iohannis, ministrul de externe, Bogdan Aurescu, premierul Nicolae Ciucă, alături de miniștrii Justiției, Cătălin Predoiu, și Internelor, Lucian Bode.

Strict politic, toate cele cinci poziții de demnitate publică au o legătură directă cu PNL. Chiar dacă la nivel public efortul este considerat unul colectiv, național, un eventual eșec nu ar fi decontat egal, cred actorii politici implicați. Succesul ar putea fi, însă, al tuturor forțelor politice.

Chiar dacă scenariul unei aderări în etape nu este recunoscut oficial la București, el este luat în calcul.

PSD pregătește revanșa pentru Iohannis și PNL în cazul unui eșec

Forțele politice de la București nu au dat mereu dovadă de unitate când s-a discutat despre Schengen. În ultimul deceniu au existat acuze directe între actorii politici care ar trebui să conlucreze acum pentru realizarea obiectivului.

Nu din cauza francezilor, sau a olandezilor nu suntem în Schengen! Din cauza PSD.
Klaus Iohannis, 2019

Președintele Klaus Iohannis, principalul responsabil acum pentru misiunea Schengen, spune că un eșec ar duce, probabil, la o creștere a euroscepticismului. Declarația a fost făcută pe 12 octombrie. O poziție similară a adoptat și premierul Nicolae Ciucă.

În urmă cu trei ani, în mai 2019, președintele avea cu totul o altă viziune.

Prezent la teatrul național „Vasile Alecsandri” din Iași, la un eveniment dedicat lansării volumului „EU.RO - Un dialog deschis despre Europa”, Klaus Iohannis susținea că România a fost aproape să intre în Schengen, dar „PSD-iștii au făcut praf justiția”.

Klaus Iohannis afirma în 2019 că vinovații pentru ratarea aderării de la Schengen sunt liderii PSD. Între timp, noua Coaliție de guvernare PNL - PSD vrea să ducă România în Schengen.
Klaus Iohannis afirma în 2019 că vinovații pentru ratarea aderării de la Schengen sunt liderii PSD. Între timp, noua Coaliție de guvernare PNL - PSD vrea să ducă România în Schengen.

„Din cauza PSD nu suntem astăzi în Schengen și vă spun asta cu toată răspunderea fiindcă știu despre ce vorbesc... Nu din cauza voastră, sau a francezilor, sau a olandezilor nu suntem în Schengen! Din cauza PSD!”, era mesajul prezidențial în urmă cu trei ani.

În Kiseleff nr. 10, criticile nu au fost uitate, chiar dacă Marcel Ciolacu și liderii PSD se feresc să afirme deschis. „Să fim uniți! Nu este loc de orgolii și rivalități”, a spus liderul social-democrat pe 7 octombrie.

Discuțiile informale din partid au alt ton.

„Vedem cinci nume de la PNL care ne spun de Schengen, noi i-am susținut cu tot ce au dorit. Am votat ce era de votat în materie de justiție, am intrat la guvernare, nu mai pot da vina pe noi dacă e un eșec. Ar trebui să își asume eșecul dacă o să fie cazul. Nu poate să fie tot vina PSD. Iohannis ar trebui să înceapă cu el”, au declarat surse din conducerea PSD pentru Europa Liberă.

Marcel Ciolacu, președintele PSD, a făcut un apel la unitate pe tema Schengen, dar social-democrații nu sunt dispuși să plătească pentru un eventual eșec al planului de aderare.
Marcel Ciolacu, președintele PSD, a făcut un apel la unitate pe tema Schengen, dar social-democrații nu sunt dispuși să plătească pentru un eventual eșec al planului de aderare.

În decembrie 2021, după intrarea la guvernare, Marcel Ciolacu răspundea sec când era întrebat despre planul pentru Schengen: „vorbiți cu ministrul de Interne, ministrul de Interne se ocupă de Schengen, eu sunt președintele Camerei Deputaților, nu sunt în Guvern”.

Strategia de comunicare a PSD vizează înlăturarea oricărei vinovății pentru un eventual eșec la Schengen, potrivit surselor citate.

Pașii diplomatici din luna noiembrie

Raportul actualizat privind România va fi prezentat Comitetului Reprezentanților Permanenți (COREPER) de de președinția cehă a UE pe 9 noiembrie. COREPER este grupul de pregătire principal al Consiliului, dar nu este un organ de decizie al UE. Orice acord asupra căruia convine poate fi repus în discuție de către Consiliu, care are competența exclusivă de a lua decizii.

Concluziile urmează să fie prezentate pe 15 noiembrie în întâlnirea de pregătire a Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI).

Acest for se va reuni pe 8 – 9 decembrie pentru a lua o decizie privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen. De toate aceste întâlniri este legat numele ministrului Bode.

Puternic contestat în țară din cauza lucrării de doctorat și a achizițiilor de mașini BMW de către Poliția Română, Lucian Bode trebuie să-și convingă omologii din UE că România respectă toate standardele pentru a fi membră Schengen.

Bode se bazează pe ultimul raport de evaluare, care a fost unul pozitiv, chiar dacă votul final are o componentă politică, nu doar tehnică.

Lobby-ul lui Klaus Iohannis s-ar putea intensifica în marja Forumului de Pace de la Paris, care se va desfășura în luna noiembrie și va fi găzduit de președintele Franței, Emmanuel Macron. Forumul de la Paris a fost lansat în 2018 și se dorește a fi o întâlnire anuală a principalilor actori globali.

În ceea ce privește ministerul de Externe, comunicarea cu partea olandeză este „permanentă”, spun surse guvernamentale. Ultima discuție între omologii de la Externe din România și Olanda (Regatul Țărilor de Jos) pe tema Schengen a avut loc, marți, potrivit postării de pe Twitter al lui Bogdan Aurescu.

Legile Justiției legate de ridicarea MCV

Pe lângă discursul diplomatic practicat în timpul vizitei în România, premierul olandez, Mark Rutte, a marcat în Parlamentul de la Haga cele două mari semne de întrebare: actualizarea Mecanismului de Verificare și Control (MCV) și cel legat de sistemul de informații Schengen.

„Nu avem nimic, de principiu, împotriva aderării Bulgariei sau României la Schengen”, a reiterat Mark Rutte, în România, dar și la Haga.

Parlamentul olandez s-a pronunțat însă pentru ca România și Bulgaria să nu fie acceptate încă în spațiul Schengen.

Într-un răspuns pentru Europa Liberă, Ambasada Olandei la București a precizat că atunci când „condițiile vor fi îndeplinite, aderarea este posibilă”.

Președintele Iohannis a subliniat rolul MCV în accederea la spațiul Schengen, subliniind că fiecare pas realizat în combaterea corupției la toate nivelurile ne aduce mai aproape de ținta propusă – Schengen. Pentru ridicarea MCV era nevoie de modificarea urgentă a legilor justiției.

Modificarea legilor justiției din epoca Dragnea a trecut rapid prin Parlament în luna septembrie, chiar dacă au existat critici din partea societății civile asupra mai multor articole.

Proiectele se află pe masa Curții Constituționale, care trebuie se pronunțe, după sesizarea Avocatului Poporului, dar și a USR și Forța Dreptei.

Premierul Ciucă speră ca promulgarea legilor Justiție să echivaleze cu ridicarea MCV.
Premierul Ciucă speră ca promulgarea legilor Justiție să echivaleze cu ridicarea MCV.

Planul guvernanților este ca legile să fie rapid promulgate pentru a avea încă un atu în fața opoziției Olandei. Premierul Ciucă a declarat că legile Justiției reprezintă un angajament asumat în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar și un obiectiv important în ridicarea MCV.

Europarlamentarii români au făcut și ei lobby în grupurile din PE pentru un vot favorabil acceptării României în Schengen.

„Chiar dacă au fost foarte vocali și s-a vorbit despre votul din Parlamentul European privind Schengen, europarlamentarii nu au, în esență, o mare putere. Au fost un fel de galerie pentru jucătorii relevanți, dar au creat efervescență în PE”, au descris situația surse politice pentru Europa Liberă.

  • 16x9 Image

    Cristian Andrei

    Face parte din echipa Europa Liberă din aprilie 2019, prima dată ca freelancer, iar din ianuarie 2021 este Senior Editor. În ultimii 15 ani a trecut de la presa tipărită, la televiziune și apoi, la presa online. Ca reporter de teren în zona politică este printre cei mai experimentați jurnaliști acreditați la PSD, dar a relatat și despre evoluția tuturor partidelor din ultimul deceniu. A făcut parte din redacția Gândul până în 2015, iar în televiziune a lucrat pentru Digi24.

Unirea Principatelor. Iași 2023
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:00:38 0:00
XS
SM
MD
LG