După Consiliul Fiscal, și Confederația Patronală Concordia avertizează că România riscă să ajungă la un deficit bugetar de 8% din produsul intern brut (PIB) la finalul acestui an.
La one2one, directorul executiv al Confederației Patronale Concordia, Radu Burnete, atrage atenția că Guvernul a ajuns într-o situație limită: cheltuiește peste 90% dintre venituri pe salarii, pensii, servicii obligatorii, iar diferența pe investiții și cheltuieli neprevăzute.
Astfel, completează liderul organizației patronale care reprezintă interesele a 2.500 de companii din România, în caz de catastrofă sau altă urgență, Guvernul are zero spațiu de manevră, din punct de vedere financiar.
Radu Burnete adaugă în acest context că, deși Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a încasat cu 50 de miliarde de lei mai mult din taxe și impozite în acest an, plusul nu a creat efecte pozitive în economie pentru că și cheltuielile publice au crescut deja cu 90 de miliarde de lei.
Directorul executiv al Confederației Patronale Concordia vorbește la Europa Liberă și despre raportul prezentat pe 9 septembrie de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, privind nevoia reformării economiei Uniunii Europene.
Radu Burnete spune că firmele românești trebuie să inoveze, iar Guvernul ar trebui să se gândească de două ori înainte de a acorda facilități fiscale unor sectoare care nu aduc în economie inovație.
Cele mai importante declarații
- Despre starea economiei românești
„Ce vedem noi este că economia încetinește. Deficitul public va atinge, probabil, 8% din PIB anul acesta. (…) Dacă ne uităm la structura bugetului nostru public, 90% din toți banii pe care îi are Guvernul de cheltuit se duc pe bunuri, servicii, salarii, pensii; 10% se duc pe investiții, cheltuieli neprevăzute. (…) Marja statului român de a acționa în cazul unui eveniment major neprevăzut în clipa de față, este aproape zero.”
- Despre așteptările pe care le au șefii celor 2.500 de companii reprezentate de Confederația Concordia
„Ne-am aștepta ca, după alegeri, să existe o reformă profundă a administrației publice care să eficientizeze cheltuielile. (…) Avem nevoie de o reformă fiscală care să îndeplinească acest obiectiv din PNRR de a crește veniturile fiscale cu 2,5% din produsul intern brut.”
- Despre evaziunea fiscală și slaba colectare de TVA în România
„România nu colectează câteva miliarde de euro din TVA. (…) Ca asta să nu se mai întâmple, marile noastre partide sunt primele care trebuie să se schimbe în interior și să spună: «Stop, aici ne oprim!»”
- Despre cererea Comisiei Europene adresată României de a avea o mai mare disciplină financiară
„Nu Comisia Europeană este bau baul de care trebuie să ne temem. Comisia încearcă să prevină ca, într-o bună zi, finanțatorii, adică băncile sau persoanele sau fondurile de investiții care cumpără această datorie românească, să spună într-o bună zi: «Nu vă mai împrumutăm sau vă împrumutăm la 15%!». Acela ăla e momentul în care va trebui să iei niște decizii absolut dureroase și nepopulare cum sunt tăierea salariilor și creșterea TVA.”
- Despre absența inovației din economia românească
„Dacă dai avantaje fiscale, ele trebuie să stimuleze inovarea. (...) Un lucru de care mie îmi pare rău e că nu am reușit să atragem niciuna dintre companiile astea gigant în România: Nici Intel, nici Nvidia, nici Amazon, nici Google, nici Microsoft. Ele sunt aici, au operațiuni, vând, dar eu aș fi vrut să văd o fabrică de cipuri în România.”
Radu Burnete: Nu Comisia este bau baul de care trebuie să ne temem
În luna iunie, Comisia Europeană a cerut celor 27 de țări membre ale Uniunii să-și facă așa numite planuri „bugetar-structurale naționale pe termen mediu”.
Acestea ar trebui să fie planuri economice pe patru sau cinci ani pe care statele membre să le pună în aplicare pentru a păstra economiile sănătoase, conform tratatului de funcționare a Uniunii, de la Maastricht.
Este vorba în primul rând despre deficit bugetar de cel mult 3% din PIB și o datorie publică ce trebuie să fie mai mică de 60% din PIB.
România se află însă de la pandemie în procedură de deficit bugetar excesiv, cu riscul să aibă un minus de 8% din PIB în pușculița publică la finalul lunii decembrie, cu trei procente mai mult decât și-a asumat pentru 2024.
În plus, datoria publică a depășit 52% din PIB.
Primul termen anunțat de Comisia Europeană pentru depunerea planurilor bugetar-structurale a fost în septembrie, iar majoritatea statelor membre au cerut o amânare, până la 15 octombrie.
Conform unor surse oficiale, Guvernul ar fi cerut Comisiei să-i permită depunerea planului de disciplină fiscal-bugetară în luna ianuarie.
Îți mai recomandăm Surse Europa Liberă: Guvernul Ciolacu ar fi anunțat Comisia Europeană că nu mai trimite în acest mandat planul de disciplinare economicăDirectorul executiv al Confederației Patronale Concordia, Radu Burnete, crede că executivul european va accepta păsuirea României:
„Comisia va accepta ca doar în ianuarie să trimitem acest plan fiind conștientă și realistă că, dacă ne obligă să-l trimitem până la 15 octombrie, vor primi un soi de maculatură pe care noul Guvern o va lua și va spune: «Bun, haideți să discutăm pe bune!»”
Confederația Concordia reprezintă interesele a 2.500 de companii românești și străine care activează în România, în 17 domenii de activitate.
Radu Burnete spune că liderii acestor companii, care ar constribui la produsul intern brut cu un sfert, se așteaptă ca măcar din 2025 Guvernul să implementeze reforme:
„Ne-am aștepta ca după alegeri să existe o reformă profundă a administrației publice, care să eficientizeze cheltuielile.”
Reprezentantul Confederației Concordia mai spune că degeaba încearcă guvernanții de la București să pună Comisia Europeană într-o poziție delicată:.
„Nu Comisia Europeană este bau baul de care trebuie să ne temem. Comisia încearcă să prevină altceva și anume ca, într-o bună zi, finanțatorii, adică băncile sau persoanele sau fondurile de investiții care cumpără această datorie românească, să spună într-o bună zi: «Nu vă mai împrumutăm sau vă împrumutăm la 15%!»”.
Îți mai recomandăm Aministia fiscală. Cine e scutit de dobânzi, penalități și chiar de o parte din datoriiRadu Burnete sfătuiește Guvernul să aplice rapid măsuri de disciplinare fiscal-bugetare precum reducerea evaziunii și o mai bună colectare a taxei pe valoare adăugată (TVA).
„Dacă apuci momentul în care piețele financiare se întorc împotriva ta și nu vor să te finanțeze, ce faci? Că nu mai poți plăti pensii și nu mai ai bani de cheltuielile curente ale statului și acela e momentul în care va trebui să iei niște decizii absolut dureroase și nepopulare, cum sunt tăierea salariilor și creșterea TVA”, atrage atenția Radu Burnete.
Sarcina Ministerului de Finanțe în 2025
Conform Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), finanțat de Comisia Europeană cu peste 28 de miliarde de euro, România trebuie ca până în 2026 să realizeze peste 500 de mari reforme și investiții la care s-a angajat.
Printre ele se află și reforma fiscală, ce trebuie bătută în cuie în 2025.
Astfel, Ministerul de Finanțe trebuie să:
- Crească ponderea veniturilor colectate de ANAF cu cel puțin 2,5% din PIB față de valoarea din anul 2019;
- Reducă decalajul de recuperare a TVA cu 5 puncte procentuale în 2026 față de valoarea indicatorului din 2019;
- Să îmbunătățească legile fiscale;
- Să schimbe regimul impozitelor și contribuțiilor sociale datorate pe veniturile obținute de persoane fizice, impozitul pe profit, impozitele pe proprietate și taxa verde:
- Să construiscă un sistem informatic național care să asigure colectarea și furnizarea de date corespunzătoare proprietăților din România;
- Să anuleze treptat, stimulentele fiscale „excesive”.
Directorul executiv al Confederației Patronale Concordia, Radu Burnete, spune că, pe lângă toate aceste măsuri, liderii partidelor care vor conduce România după alegerile parlamentare de pe 1 decembrie, mai trebuie să facă ceva important în economie: Să nu mai intervină politic în zone care țin de combaterea fraudelor economice.
„Motivul pentru care nu pune punctul pe i cred că ține tot de zona politică. În clipa în care vom afla cine sunt cei care fraudează statul român cu câteva miliarde de euro, ce companii sau persoane, cred că vom deranja anumite grupuri mari de interese care sunt inevitabil legate la partidele politice”, explică directorul executiv al Concordia.
Radu Burnete continuă: „După alegerile noastre și după ce vom vedea noua Comisie Europeană în funcție, cred că indulgența la adresa României se va reduce drastic și va trebui să punem pe masă un plan în plan credibil” de disciplinare financiară.
Îți mai recomandăm Economia României în super-anul electoral 2024. Se poate repeta scenariul crizei din 2008-2010?Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.