O nouă criză economică? Analist financiar: Întrebarea nu este dacă vine, ci când vine

După ce, luni - 5 august - bursele internaționale au suferit pierderi și acțiunile marilor companii din Japonia au scăzut cu 12% în cea mai proastă performanță din 1987 încoace, marți pare că bursele s-au calmat, iar valoarea acțiunilor japoneze a crescut cu 9%.

Ca urmare, valoarea monedelor de refugiu, yenul japonez și francul elvețian, a crescut după ce investitorii s-au îndreptat către active mai sigure.

The Economist arată că mișcările bruște de pe piețele bursiere nu au consecințe doar pentru investitorii și firmele japoneze, ci ar putea deveni o sursă de volatilitate suplimentară pe piețele globale.

Moneda japoneză a crescut marți la pragul de 144 yeni/dolar față de aproape 162 yeni/ dolar cât era doar câteva săptămâni mai devreme. Miercuri, a scăzut ușor față de dolar.

Recuperarea de marți de pe piețele bursiere din Japonia a avut loc în timp ce înalți oficiali ai Ministerului de Finanțe, Agenției pentru Servicii Financiare și Băncii Naționale s-au întâlnit la Tokyo pentru a analiza recentele scăderi ale pieței.

Economiștii sunt prudenți în pronosticuri privind data la care va începe o recesiune. Aprecierea yenului a dus la pierderi în primul rând pentru exportatorii japonezi.

Analiștii economici consultați de Europa Liberă spun că o criză economică este greu de anticipat, dar nu se pune problema dacă va veni, ci când va veni.

Tudor Smirna, profesor la ASE și președinte și co-fondator al Institutului Ludwig von Mises România, spune că teoria crizelor economice a școlii austriece de gândire economică arată că există o ciclicitate a prăbușirilor economice.

„Cauzele pentru această ciclicitate țin de activitatea băncilor centrale, adică de inflație. Japonia se află într-o stagnare din care nu și-a mai revenit din anii 90. Iar această stagnare este cumva întreținută de o politică monetară foarte laxă, cu dobânzi negative, ei au dobânzi real negative, când nu sunt zero, sunt real negative, ba chiar câteodată nominal negative”, spune Tudor Smirna.

Economistul mărturișeste că el urmărește de ceva vreme indicatorii de volatilitate, iar acești indicatori arătau că e iminentă o modificare a pieței din Japonia.

„S-a dovedit de fapt a fi o corecție, adică o scădere a pieței bursiere care a fost apoi contracarată de o creștere”, spune Tudor Smirna.

Tudor Smirna

Faptul că bursa de la București a fost afectată de mișcările de pe piețele bursiere internaționale arată cât de fragilă este piața economică din România.

„Bursele ar trebui să fie un barometru al sănătății unei economii. Adică valorile întreprinderilor se văd acolo, pe bursă, și valoarea firmelor este dată de cât de sănătoasă și cât de echilibrată e economia României”.

Analistul spune că e greu de anticipat un moment de criză de tipul celui din 2008.

„Întrebarea nu este dacă vine, ci când vine. Politica monetară la nivel global este destul de coordonată și există o politică inflaționistă din punctul ăsta de vedere, adică se creează mai mult credit decât e cazul și crearea asta de credit se face pe fondul ținerii dobânzilor la un nivel foarte mic”, mai spune economistul.

Atenție la creditele bancare

Analistul fiscal Dragoș Cabat explică, pentru Europa Liberă, că, în mai multe țări din zona euro, inclusiv în Germania, putem vorbim despre o recesiune, pentru că a avut loc o încetinire economică.

România are un deficit bugetar foarte mare, dar problema este că, dacă vine o criză economică cât de mică, statul trebuie să finanțeze acest deficit și e posibil să îl finanțeze cu sume din ce în ce mai mari, mai spune Dragoș Cabat.

Dragos Cabat

Economistul recomandă prudență pentru consumatorul obișnuit.

„Desigur că ideal ar fi să cheltuim mai puțin, dar oamenii s-au obișnuit să cheltuiască din ce în ce mai mult. Adică foarte greu e să facă economii dintr-o dată, chiar dacă va fi o perioadă mai mai dificilă”, spune Cabat.

Cel mai greu moment, susține economistul, este pentru cei cu rate bancare, care trebuie să mai atenți pentru că pot rămâne fără bani de rată.

Economistul Tudor Smirna spune că puțini români investesc la bursă - în consecință, sunt relativ puțin expuși la pierderi.

„Dar cei care nu sunt expuși pe bursă pot fi afectați de mișcările secundare care apar. Există în piață semne că, de exemplu, angajatorii au probleme. Știm că în IT s-a dat foarte mult personal afară, se angajează greu. În IT înainte își găseau foarte simplu de lucru. Și nu e vorba doar de IT, ci de mai multe categorii de pe piața muncii. Când sunt astfel de mișcări, oamenii o să sufere din cauză că rămân pe drumuri, își găsesc mai greu de muncă, salariile vor fi mai mici, scade puterea de cumpărare”, mai spune Tudor Smirna.

Economistul susține că alegerile de anul acesta, și în România, dar și în multe alte state, sunt un element de incertitudine și aproape o certitudine a unei înrăutățiri a regimului fiscal.

„Pentru că se vorbește toată ziua de crescut taxele. Ba apoi spun că nu mai creștem taxele. Dar cheltuielile publice continuă să crească, deficitul crește, crește și rata de îndatorare și, evident, apoi vor să extragă mai multe resurse din societate prin impozitare”, conchide economistul.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.