Cablul electric submarin dintre România și Georgia ar urma să fie dublat de unul de fibră optică, pentru dezvoltarea conectivității digitale între Uniunea Europeană și Asia Centrală, prin această țară.
„Am agreat cu doamna președinte că interconectările fizice la Marea Neagră au un rol esențial în consolidarea stabilității și prosperității acestei regiuni, prin ancorarea durabilă a acesteia la spațiul european. În acest sens, România lucrează deja cu Georgia și cu alte state partenere pentru realizarea unor proiecte strategice majore”, a declarat Klaus Iohannis la finalul întrevederii cu omoloaga georgiană.
Cablul submarin din Marea Neagră a fost gândit ca un cablu în dublu circuit la 500 kV. Ar urma să aibă o lungime totală de 1.100 de kilometri și va conecta stațiile electrice Anaklia din Georgia și Constanța Sud din România.
Transferul de energie electrică se va face la o capacitate de 1.000 MW. Proiectul presupune și realizarea unei stații electrice noi de 500 kV și o linie în dublu circuit de 95 de kilometri în Georgia.
„E un proiect pentru care e mult entuziasm în Georgia și la Banca Mondială, ai noștri nu știu cât de repede se vor mișca. Oricum, e chestie de ani, din câte știu, abia studiul de fezabilitate ar fi gata la sfarșitul anului viitor”, a declarat pentru Europa Liberă experta în energie Otilia Nuțu.
Îți mai recomandăm „Dosarul Gazprom”. Presupușii spioni ar fi strâns informații despre politicieni, combustibili ai Armatei și resursele României„Cablul va permite țărilor din Caucazul de Sud și României să profite de oportunități extinse de export-import și trading de energie electrică. Implementarea sa va contribui la întărirea securității energetice în Europa și Caucazul de Sud, asigurând posibilitatea de integrare a unor capacități noi de producție de energie din surse regenerabile”, spunea în august operatorul de transport și sistem al Georgiei, GSE, preluat de profit.ro.
„Proiectul strategic al cablului submarin ocupă un loc important pe agenda relațiilor dintre Georgia și Uniunea Europeană, precum și în cadrul cooperării dintre ENTSO-E și sistemul energetic georgian”, adăuga sursa citată.
Îți mai recomandăm Analiză | Este sau nu România independentă energetic? Care sunt resursele energetice ale țării și cât produce în realitateÎn Georgia, proiectul este cu un pas înaintea României. Georgienii au obținut finanțare de la Banca Mondială pentru demararea studiului de fezabilitate și au semnat un contract cu o firmă italiană de consultanță în inginerie energetică - CESI SpA.
Cu o valoare care se ridică la 2,5 milioane de euro, studiul de fezabilitate ar putea fi finalizat la finalul anului următor.
„Am cumpăra și am vinde energie. Avem ore diferite, ajută și asta, că nu se suprapun vârfurile de consum. Atunci când la noi e cerere mare, la ei e mai mică și invers, ajută la orele de vârf când e energia scumpă”, a adăugat Otilia Nuțu.
Tot autoritățile georgiene au inclus proiectul în planul de dezvoltare pe 10 ani a rețelei de transport de energie electrică din Georgia și ar trebui introdus și în planul similar al Transelectrica, principalul transportator de energie electrică din România.
Construcția cablului ar urma să dureze șase ani de la perfectarea tuturor documentelor și ar costa 2 miliarde de euro.
Îți mai recomandăm Șefa Comisiei Europene: Noul gazoduct dintre Grecia și Bulgaria înseamnă „libertate față de Rusia”Cei doi președinți au mai discutat și despre stabilirea unei linii de feribot regulate la Marea Neagră, care să lege România de Georgia.
„Acesta este un proiect esențial pentru încurajarea comerțului și îmbunătățirea conectivității între Uniunea Europeană și Georgia”, a adăugat Klaus Iohannis.