Camere de supraveghere obligatorii în toate clasele din școli? În ce condiții ar fi posibil și ce spun părinții și profesorii

Proiectul de ordonanță de urgență a fost pus în dezbatere publică în urmă cu două săptămâni și prevede că școlile pot să-i supravegheze pe copii fără acordul profesorilor sau al părinților.

Argumentul că așa vor fi descoperite incidentele violente din școli este folosit și de Ministerul Educației, care pledează pentru introducerea obligatorie a camerelor de luat vederi în toate clasele.

În nota de fundamentare a proiectului, Ministerul Educației arată că sistemul audio-video trebuie instalat în toate școlile pentru că „în foarte multe situații intervenția autorităților se realizează după consumarea faptelor de violenţă verbală, fizică, psihologică – bullying, multe dintre acestea nefiind sesizate de persoanele vatămate”.

În prezent, toate școlile și liceele în care au loc examenele naționale sunt supravegheate video-audio, deoarece legea spune că Bacalaureatul și Evaluarea Națională sunt susținute numai în clase care au camere de luat vederi.

În sălile de clasă unde au loc examenele naționale sunt instalate camere video dar nu sunt puse în funcțiune.

Europa Liberă a încercat să afle de la experți și cei implicați direct în ce condiții ar putea avea loc un astfel de proces în condiții legale și de respectare a regulamentului cu privire la protecția datelor personale.

De cum intri în holul Colegiului „I.L.Caragiale” din București vezi camera instalată pe holul de la intrare.

Liceul are deja instalate camere video în jumătate din clase, pe holuri și în curtea școlii. Sunt funcționale doar cele de pe holuri și din curtea școlii. Celelalte camere video sunt folosite numai la examenele naționale.

Directoarea liceului, Andreia Bodea, spune pentru Europa Liberă că elevii sunt obișnuiți cu camerele video, dar „I.L.Caragiale” nu este un liceu unde să aibă loc violențe sau altercații între elevi.

În plus, liceul are paza asigurată. Cu toate acestea, spune directoarea, instalarea unor astfel de camere video peste tot nu ar garanta că sunt supravegheate toate spațiile.

„Oricâte camere ar fi, tot ar exista niște unghiuri unde camerele nu pot bate”, spune Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național „I.L.Caragiale” din București.

Directoarea Colegiului „I.L. Caragiale” spune că e de acord cu instalarea camerelor video în toate clasele.

Andreia Bodea arată că, dacă ar avea mână liberă, ar porni camerele video. Dar există niște impedimente legate de propunerea legislativă.

„În momentul în care ceri acordul pentru 1.300 de elevi, cât avem noi, probabilitatea ca toți să fie de acord sau toți să fie împotrivă este foarte mică. Probabil că se vor împărți - jumătate vor vrea, jumătate nu. O să fie complicat să dai drumul la camere fără acordul părinților și elevilor”, spune directoarea.

Andreia Bodea susține că legislația trebuie să fie foarte clară în privința accesului la înregistrările de pe camerele de luat vederi, pentru că va fi un „haos” dacă elevii și părinții vor veni să ceară acces, în cazul în care elevii s-ar îmbrânci pe holuri.

„Ar trebui o procedură foarte clară despre ce se întâmplă cu aceste camere. Cine are acces la ele? La ele ar trebui să aibă acces, pe lângă poliție, directorul școlii și când este o situație care reclamă acest lucru”, mai spune Andreia Bodea.

Directoarea de la „I.L. Caragiale” consideră că un sistem audio-video pentru toate clasele ar fi mai avantajos pentru școlile cu risc crescut de violență.

Cel mai recent raport al organizației Salvați Copiii România arată că fenomenul violenței în școli a crescut în ultimii ani. Datele strânse în 2021 arată că 22% dintre copii sunt expuși abuzului verbal și limbajului violent în mediul școlar. În timp ce 76% dintre elevi spun că profesorii îi ceartă atunci când greșesc.

Profesorii din sindicate nu vor camere video peste tot

Sindicatele din Educaţie nu susţin introducerea camerelor video în clase fără acordul părinţilor şi al angajaţilor din sistemul de învăţământ.

Reprezentanții profesorilor spun că nu așa rezolvă problema violenței în spațiul școlar.

Într-o luare de poziție comună, cele două mari sindicate din educație - FSLI şi FSE „Spiru Haret” - susțin că „numărul cazurilor de violenţă de orice tip din şcoli este în creştere, dar nu putem spune că toţi angajaţii din educaţie şi toţi elevii reprezintă un risc”.

Profesorii spun că o astfel de măsură poate fi aplicată acolo unde există un istoric al cazurilor de violenţă, dar după ce personalul angajat al școlii şi părinţii şi-au exprimat acordul scris pentru montarea camerelor de supraveghere.

„Când vorbim despre supraveghere audio-video, fără acordul celor înregistraţi, nu facem decât să aruncăm spre toţi acuzaţia că sunt factori perturbatori şi, dacă nu sunt acum, cu siguranţă vor deveni - ceea ce este complet fals”, susțin profesorii.

Părinții sunt de acord

De cealaltă parte, Federația Națională a Părinților susține introducerea de camere video în toate școlile, lucru pe care l-au cerut în ultimii ani ca urmare a propunerilor venite din partea părinților și a elevilor.

Părinții spun însă că „accesul la înregistrările audio-video trebuie permis doar autorităților abilitate, în vederea clarificării/cercetării sesizărilor privind producerea unor acte de violență sau de distrugeri de bunuri”

„Insistăm pe reglementarea unor sancțiuni drastice pentru cei care încalcă dispozițiile legii privind accesarea înregistrărior”, mai spun reprezentanții părinților.

Federația Națională a Părinților mai arată că școlile trebuie sprijinite pentru a pune camere video și pentru a stoca imaginile înregistrate.

Ce spun avocații specializați în protecția datelor personale

Avocații specializați pe GDPR consultați de Europa Liberă spun că instalarea camerelor este posibilă cu niște condiții.

„Supravegherea ordinii în școală și în clase este posibilă având în vedere interesul general de a preveni acte de violență sau activități ilegale”, declară avocata Cătălina Rădulescu.

Totuși, ea spune că „dreptul la imagine al copiilor trebuie protejat, ceea ce înseamnă că înregistrările vor putea fi folosite doar cu acordul părinților sau cu protejarea identității și figurii copilului sau în temeiul unui mandat judiciar”.

Cristina Crețu, o altă avocată specializată în GDPR, susține și ea că la instalarea camerelor obligatoriu prin lege trebuie îndeplinite niște condiții.

„Trebuie să ai un scop bine determinat, trebuie să prelucrezi la minimum datele – doar pe cele care sunt necesare – și să asiguri confidențialitatea și integritatea datelor”, spune ea.

„Legea ar trebui să fie clară cu privire la ce se prelucrează. Pentru că vorbim de școli cu mii de elevi, ar trebui să existe o analiză de impact”, completează Cristina Crețu.

Avocata mai arată că, în proiectul de lege prin care școlile vor fi obligate să aibă camere video, trebuie să fie clar care sunt tipurile de date care se prelucrează și cine ar putea să aibă acces la aceste date.

„Teoretic ar trebui să se asigure prin lege cum se va face această prelucrare, cine va avea acces la aceste date, care sunt măsurile pe care le implementează astfel încât să limiteze orice consecințe negative asupra persoanelor vizate - elevii, profesorii, chiar și părinții”, mai spune Cristina Crețu.

Ce spune Avocatul Poporului

Avocatul Poporului a publicat zilele trecute un raport privind instalarea de camerele audio-video în școli și a concluzionat că „o astfel de măsură are un impact negativ semnificativ asupra dezvoltării fizice si psihice a copiilor / tinerilor”.

„Cu încălcarea interesului superior al acestora, această măsură apare ca fiind neadecvată şi chiar excesivă”, a subliniat Avocatul Poporului.

„În opinia noastră, accentul trebuie pus pe educatia copiilor/tinerilor și nu pe supravegherea permanentă a acestora, care, pe termen lung poate avea consecinte negative asupra dezvoltării psihice a acestora, în sensul în care obișnuința de a fi supravegheat conduce la nerespectarea dreptului la viață intimă, familială și privată”, a spus Renate Weber, Avocatul Poporului.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.