Imediat după începerea orei, elevul de 16 ani s-a năpustit asupra profesoarei și i-a pus cuțitul la gât, provocându-i mai multe răni. Motivul? Profesoara voia să le dea un test-surpriză.
Actul de violență pare să fi fost premeditat. Băiatul ar fi cerut, pe grupul de WhatsApp al clasei, înainte de oră, aprobarea colegilor pentru a o „omorî” pe profesoară.
Ce a urmat intră deja în domeniul previzibilului: elevul a fost reținut pentru 24 de ore, ministerul Educației a „condamnat ferm agresiunea”, iar purtătorul de cuvânt al BOR, Vasile Bănescu, a găsit rapid vinovatul de serviciu- „progresismul care mângâie pe creștet lenea, prostia, incultura, agresivitatea, depravarea precoce, permisivitatea totală și care promovează intens dizolvarea autorității de orice tip”.
Internetul a luat și el foc, s-au pronunțat profesori, psihologi, elevi, au fost date și alte exemple de agresiune împotriva profesorilor și a elevilor, s-au pus verdicte și tras concluzii.
Ideea centrală a fost că violența în școli e în creștere, iar autoritățile sunt incapabile să facă ceva.
Elev care și-a bătut profesorii: „Îi făceam felii de salam”
Anul trecut, un elev din clasa a X-a la Colegiului Tehnic „Gheorghe Balș” și-a bătut profesorii pe holurile liceului. Scandalul a avut loc în prezenţa mai multor elevi și profesori: elevul l-a lovit cu piciorul în spate pe directorul unităţii şcolare şi cu pumnul în zona feţei pe un alt profesor.
Agresiunile au fost filmate, iar apoi tânărul a continuat să-i amenințe din mașina Poliției și a postat pe TikTok un video: „Bă, nu știu cum vedeți voi treaba… sunt în mașina de poliție… în fața mea e o cameră video și e înregistrat tot (…) nu de alta, dar îi făceam felii de salam!”
Exmatricularea a fost „exmatriculată” din Legea Educației
Ministerul Educației tace și face: a dat Ordinul 3797/2023, intrat în vigoare în 22 martie, prin care vor putea fi exmatriculați de acum înainte doar elevii din învățământul postliceal, nu și cei din ciclul superior al liceului, cum era până în prezent.
Cel care a atras atenția asupra ordinului a fost realizatorul TV Dan Negru.
„Cirezile de proști sunt protejate de lege, exmatriculați loazele din școli!”, a scris acesta într-o postare pe Facebook.
În termeni prea puțin academici, Dan Negru s-a revoltat împotriva deciziei și spune că dascălilor trebuie să li se redea puterea
„Azi, profesorii umblă-n vârful picioarelor să nu-i deranjeze pe elevi. Profesorul care-i spune unui elev că-i prost ajunge breaking news la televiziuni (…) Azi, regulile din școli sunt ca cele dintr-un azil de bolunzi”, a mai scris el.
Postarea lui Dan Negru a stârnit furie pe Facebook și replicile acide nu l-au menajat. Multe venite chiar din partea profesorilor.
Acum, după grozăvia de la Colegiul „Ion Creangă”, lucrurile au devenit ceva mai nuanțate. Și asta pentru că, într-adevăr, violența în școli, inclusiv cea împotriva cadrelor didactice, despre care s-a vorbit mai puțin, nu poate fi judecată în alb și negru.
Ce spune și care sunt consecințele Ordinului ministrului
Dispare și posibilitatea exmatriculării elevilor de liceu din ciclul superior, adică din clasele X-XII, pentru numărul de absențe nemotivate cumulate într-un an.
În schimb, rămân în vigoare celelalte tipuri de sancțiuni ca și până acum:
- observație individuală;
- mustrare scrisă;
- retragerea temporară sau definitivă a bursei de merit, a bursei sociale, „Bani de liceu”, a bursei profesionale;
- mutarea disciplinară la o clasă paralelă din aceeași unitate de învățământ;
Prevederea referitoare la elevii din postliceal este valabilă pentru toate formele de examatriculare prezăzute în Statutul Elevilor: cea cu drept de reînscriere în anul școlar următor și cea fără de drept de reînscriere pentru o perioadă de 3-5 ani.
Este exmatricularea o soluție? Pro și contra
Problema violenței în școli și a mijloacelor punitive nu este una specifică României, ci a devenit o problemă în toată Europa Centrală și Statele Unite.
Dar ce se poate face în condițiile în care tânăra generație este dependență de mediile online de socializare, în special Tik-Tok, este consumatoare de produse de divertisment centrate pe agresivitate extremă și lipsite de valori fundamentale, promovate inclusiv de media în goană după raiting?
Ce mijloace are la îndemână o societate în care autoritatea școlii și cea parentală sunt în disoluție, iar multiplele crize care au traversat lumea în ultimii ani, de la pandemia de Covid la războiul din Ucraina, nu au făcut decât să adâncească angoasele inerente vîrstei.
Răspunsul este unul complicat, măsurile punitive au jucat timp de secole un rol central în concepția educațională a omenirii, dar sunt rejectate pe fondul profundelor schimbări culturale ale ultimelor decenii.
Deci, este eliminarea exmatriculării din sistemul de învățământ liceal o măsură bună, care răspunde realității? Una a violenței în creștere în contrapartidă cu grija pentru nevoile copilului/tânărului și drepturile acestuia.
Opiniile specialiștilor și profesorilor cu care Europa Liberă a vorbit sunt împărțite și nuanțate, așa cum e și firesc.
Pro eliminarea exmatriculării
Alexandra Chirea: „Exmatricularea e forma prin care scăpam de problemă”
Alexandra Chirea, profesoară de franceză la Liceul Gheorghe Șincai din București ( fostă directoare) spune, de exemplu, că ar trebui găsite alte mecanisme pentru a păstra disciplina în școli și a evita violența, metodele trebuie schimbate din temelii, nu mai pot fi folosite cele de acum 30 de ani.
În plus, ne declară Alexandra Chirea, ne confruntăm cu situații extreme atunci când este prea târziu, în loc să fie luate măsuri din timp.
Autoritatea profesorului este în cădere, asta e clar, dar metodele de până acum nu cred că mai merg astăzi și atunci cred că trebuie găsite altele.
„Cred că exmatricularea este soluția cea mai rapidă care ne ajută să scăpăm de problemă, dar nu să o rezolvăm. Ar trebui alte mecanisme, ar trebui încă de mici elevii să fie observați, să avem profesori de sprijin care să se ocupe special de asta, astfel încât acești elevi să nu ajungă delicvenții de mâine”.
„Cred că e nevoie de o schimbare din temelii, pentru că nu cred că se mai poate cu același metode de acum 30 de ani. Și profesorii au nevoie de ajutor, dar pentru asta și ei trebuie să-și schimbe mentalitățile și să fie dispuși la schimbare. E nevoie de un consens la nivel central și pe lângă asta eu nu văd profesorii deschiși”.
George Roman: Elimină sancțiunea prin excluziune socială
Pe aceeași poziție se plasează și George Roman, director de programe la organizația „Salvați copiii”, care pune accentul pe faptul că școala ar trebui să apeleze la ajutorul consilierilor școlari din Direcția Generală pentru Drepturile Copilului și la serviciile sociale, în cazurile extreme.
Problema e că numărul consilierilor școlari este extrem de redus în raport cu acela al copiilor ( 1 la 800 de copii sunt prevăzuți în lege).
„Din perspectiva copilului, eliminarea exmatriculării e un lucru bun, pentru că mută responsabilitatea pe umerii adulților, cum e și firesc. Exmatricularea era forma prin care adulții se spălau pe mâini atunci când aveau dificultăți cu anumite cazuri.
Un copil care dezvoltă probleme de comportament într-o clasă, într-o școală, este un copil care arată semne ale neglijenței, ale abuzului, ale neimplicării în procesul educațional”, ne spune George Roman.
Dar, atrage el atenția, școala nu poate să rezolve toate problemele sociale pe care le are copilul, nici nu este menită să facă asta, „dar șcaola este obligată să colaboreze cu serviciile care au astfel de responsabilități”.
Profesor băgat în spital de elev
În 2019, un profesor de la Liceul Tehnologic "Aurel Vlaicu" din Lugoj a fost bătut de un elev. Lovit cu pumnii în față, bărbatul a ajuns la spital cu răni grave și a avut nevoie de îngrijiri medicale.
Incidentul a avut loc în timpul unei pauze când profesorul l-a văzut pe elev fumând în curte și i-ar fi dat o palmă peste cap. Tânărul a ripostat și l-a lovit pe bărbat cu pumnii în față. Dascălul a fost salvat cu greu din mâinile elevului de un coleg.
Elevul provenea dintr-un centru de plasament, era repetent și a fusese mutat de la Timișoara la Lugoj.
Contra eliminării exmatriculării
Mircea Miclea: „Creează expectanța că orice ai face rămâi în școală”
Fostul ministru al Educației, Mircea Miclea, susține că măsura eliminării exmatriculării nu este bună, pentru că trebuie să existe o diferență între un elev care respectă regulile de bază ale sistemului și cel care nu le respectă.
„Pentru cei care nu respectă regulile de bază, soluțiile sunt remediale, dar să renunți la această modalitate de diferențiere nu cred că e de bun augur. Pentru că asta creează expectanța că orice ai face tot vei trece prin școală, vei rămâne în sistem. Cred că erodează motivația de a respecta regulile de bază ale sistemului, cele de conduită și de performanță”.
Mircea Miclea spune că exmatricularea trebuie să fie ultima pârghie și pune accentul pe soluțiile remediale care trebuie să vină din partea școlii. Cum ar fi, de exemplu, profesorul de sprijin și pedagogul.
În plus, eliminarea acestei măsuri punitive diminuează și mai mult autoritatea școlii ca instituție și pe cea a profesorului, susține Mircea Miclea.
Dar problema este mai profundă și mai generală, pentru că, de fapt, este vorba de o „ideologie” bazată pe ideea de permanentă recompensă.
„Din păcate, de câteva decenii societatea e bântuită de o ideologie de genul să nu cumva să penalizăm, pentru că orice penalizare creează o traumă, un fel de fragilizare. E o ideologie, dar e dominantă, și ea se vede și în creșterea copiilor, în ideea de a da mereu recompense. Dacă tot timpul recompensezi și nu penalizezi, creezi în timp o concepție despre propria persoană de a te simți mereu îndreptățit să primești, să ți se ofere”, spune fostul ministru al Educației.
Profesorul Miclea dă exemplul unui studiu care s-a făcut în Marea Britanie și care a ajuns la concluzia că acest tip de abordare generează copii cu stimă de sine ridicată, dar cu performanță scăzută.
Anca Mile: „Avem nevoie de un cadrul legal care să protejeze profesorii”
Anca Mile, directoarea Colegiului „Emanoil Gojdu” din Oradea, cel mai bun din oraș, spune că prin eliminarea exmatriculării elevului i se mai dă o șansă, dar că nu s-a pus nimic în loc, o pârghie prin care, totuși, să fie menținută siguranța în școli.
„Eliminarea exmatriculării îi dă copilului încă o șansă, dar în același timp dacă pune în pericol siguranța celorlalți nu e deloc de dorit. Ne trebuie alte metode, altfel de unelte, pentru că trăim vremuri care sunt cu totul diferite decât cele pentru care am făcut noi regulile și am fost instruiți.”
„Avem nevoie de un cadru legal care să protejeze și profesorii și să delimiteze foarte clar până unde e îndatorirea profesorului și de unde începe îndatorirea unui alt serviciu, care să intre în școală și să se ocupe de disciplina de pe coridoare sau de absentesim. Profesorul să se ocupe de predat, căci asta e misiunea lui”, ne mai spune directoarea Colegiului Național Emanoil Gojdu.
Violența împotriva profesorilor, o problemă mondială și îngrijorătoare
Pe 22 februarie anul acesta, un elev al Liceului Saint-Thomas-d’Aquin, aflat în centrul orașului Saint-Jean-de-Luz, Franța, s-a ridicat din bancă, cu un cuțit ascuns într-un sul de hîrtie, s-a repezit spre profesoară, pe care a înjunghiat-o mortal, dintr-o singură lovitură.
Cu doar cîteva luni înainte, o altă profesoară, de la Liceul Malherbe, din Caen, fusese atacată, în mod similar, tot cu un cuțit, de un elev al liceului.
Un băiat de 14 ani își sufocă profesorul cu un șiret, o mamă o bate pe profesoara copilului ei, un tânăr de 15 ani atacă cu pumnii patru profesori. Sunt violențele cu care se confruntă profesorii din Germania.
Nu sunt evenimente izolate, insultele, intimidarea și atacurile fizice împotriva profesorilor au ajuns să fie la ordinea zilei în multe școli, arăta un sondaj recent.
În cel mai populat stat din Renania de Nord-Westfalia, aproape jumătate din școli – aproximativ 46% – s-au confruntat cu atacuri fizice asupra profesorilor în ultimii cinci ani. O creștere față de anul 2018, cînd procentul era de 35%.
La finele anului trecut, în Marea Britanie a fost făcut public un studiu recent al Universității din Roehampton, care arată numărul îngrijorător de mare de profesori și educatori care au fost victime ale violenței: au fost îmbrînciți, loviti cu pumnii și scuipați de către elevi.
Din 14.500 de pedagogi din Anglia, Țara Galilor și Irlanda de Nord, mai mult de jumătate 53% au suferit violență fizică din partea elevilor.
