Explainer | Ce radare monitorizează depășirea vitezei pe șoselele României

Poliția Română a anunțat pe 5 ianuarie că noul sistem de monitorizare integrată a traficului, e-Sigur, este activ. Proiectul - aprobat prin lege de către statul român în 2022 și care urmărește reducerea drastică a numărului de decese și răniți grav pe șosele - este abia la început.

Polițiștii au la dispoziție, în primă fază, trei radare mobile (cunoscute ca radar-pistol), pe care le vor folosi pe autostrăzile A1 și A2, respectiv pe DN2 în județul Vrancea. Acesta vor depista/fotografia autoturismele care depășesc viteza legală. Proprietarii mașinilor vor fi notificați la domiciliu, șoferul urmând să fie amendat.

Poliția Română a anunțat că sistemul va fi extins ulterior, la nivel național, fără a preciza când și în ce formă. Între timp, în spațiul public a circulat o listă cu zeci de radare fixe care ar fi fost sau urmează să fie instalate pe tot atâtea sectoare de drum din România.

Lista, de fapt, include punctele cu camere pentru depistarea șoferilor care circulă fără rovinietă, explică purtătorul de cuvânt al Companiei Naționale de Drumuri (CNAIR), Alin Șerbănescu, pentru Europa Liberă. Sunt aproximativ 100 de camere de monitorizare a rovinietei în România.

Confuzia vine din faptul că CNAIR are în pregătire un proiect de peste 80 de milioane de euro, cu finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care ar urma să fie instalate peste 400 de radare fixe. Contractul nu a fost încă scos la licitație publică, iar operarea sistemului are termen până la final de 2026.

„Locurile unde vom instala acele radare fixe poate să coincidă, dar în foarte puține cazuri, cu cele unde sunt camerele pentru rovinietă, care sunt adeseori în zone mai puțin expuse vitezei. Or prin radarele pentru depistarea vitezomanilor vizăm locurile expuse accidentelor grave”, explică Șerbănescu.

De altfel, până în 2030, România își propune să reducă cu 129 numărul punctelor negre de pe șosele, care semnalează o zonă cu risc ridicat de producere a accidentelor rutiere. În prezent sunt aproape 270 de astfel de zone.

În paralel cu proiectul CNAIR, și Poliția Română se pregătește să folosească alte radare mobile, pe lângă cele trei existente - până la aproape 300 în total.

Ambele proiecte sunt prevăzute în Strategia națională privind siguranța națională, aprobată de Guvern în 2022 și modificată, la presiunea Comisiei Europene, în 2023.

Instalarea sutelor de radare fixe și a celor mobile sunt între măsurile principale prin care România își propune reducerea cu 50%, până în 2030, a numărului de decese și persoane rănite grav (comparativ cu 2019) în concordanță cu obiectivele europene.

Parlamentul român a adoptat, la final de 2022, Legea care reglementează monitorizarea traficului rutier în sistem integrat, denumit generic e-Sigur. Stabilește de asemenea condițiile în care pot fi utilizate datele colectate.

Asta în condițiile în care radarele fixe montate în trecut pe șoselele România au fost desființate, tocmai din motive de legalitate.

Europa Liberă explică ce noutăți privind monitorizarea și chiar sancționarea vitezei aduce anul 2025 și ce măsuri urmează în perspectivă.

Radarele mobile

Noutatea efectivă în privința modalităților de depistare a depășirii vitezei de către șoferi se rezumă deocamdată la cele trei radare mobile de tip pistol care operează pe A1 București-Pitești, A2 București-Cernavodă și pe DN2, în județul Vrancea, în zone cu risc ridicat.

Spre deosebire de modul clasic în care polițiștii folosesc dispozitivele tip pistol, oprind conducătorul care depășește viteza legală, în cazul noilor dispozitive acest lucru nu mai este necesar.

Ele sunt instalate pe trepied, la marginea drumului.

Proprietarii autovehiculelor vor fi identificați și sancționați - ei sau persoana care conduce efectiv mașina - pe baza imaginilor surprinse de pistoalele-radar.

„Înregistrările sunt trimise și analizate de polițiști”, iar „abaterile sunt sancționate conform legii, după identificarea conducătorului auto”, afirmă Poliția Română.

Mai exact, pe baza numărului de înmatriculare, proprietarul mașinii va fi notificat cu privire la sancțiune. Ulterior, șoferul care se afla la volan – fie proprietarul, fie altă persoană – va primi amenda la domiciliu.

Dacă proprietarul refuză să comunice cine conducea mașina, poate fi amendat pentru necomunicare de date.

Amenzile pentru depășirea vitezei variază între 400 și 600 de lei (2 sau 3 puncte-amendă) pentru depășirea cu 10-20 km/oră a vitezei legale și 1.800 - 3.600 de lei (între 9 și 20 de puncte amendă) când viteza este depășită cu 41-50 km/oră. Același cuantum este și pentru depășirea cu peste 50 km/h a vitezei legale, însă, în acest caz, șoferului i se reține și permisul pentru 90 de zile.

De altfel, în perioada 1-7 ianuarie 2025 polițiștii rutieri au reținut peste 2.800 de permise auto, din care peste 1.000 pentru depășirea vitezei legale.

Poliția Română a anunțat că proiectul radarelor mobile care permit fotografierea autoturismelor și sancționarea șoferilor care depășesc viteza legală va fi extins.

Radarele mobile care permit trimiterea amenzii acasă vitezomanilor ar urma să fie extins, dar nu există încă o dată oficială.

Achiziția și instalarea a 300 de radare mobile pe autostrăzi, drumuri naționale și județene, figurează atât în Strategia privind siguranța rutieră 2022-2030, cât și în Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Costul estimat este de 3,85 de milioane de euro, însemnând peste 12.000 euro bucata. Chiar dacă investiția este coordonată de Ministerul Transporturilor, ca parte a măsurilor de creștere a siguranței rutiere, sistemele vor fi operate de Poliția Română, instituție aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne

Purtătorul de cuvânt al instituției, comisarul șef Octavian Dan, nu a răspuns încercărilor Europei Libere de a-l contacta pentru detalii legate de când și cum vor fi instalate noi radare mobile care fotografiază autoturismele în vederea sancționării vitezomanilor.

Peste 400 de radare fixe pe autostrăzi și drumuri naționale, dar nu încă

Un proiect și mai ambițios, parte a Strategiei naționale de siguranță rutieră, este instalarea a peste 400 de radare fixe pe autostrăzile și drumurile naționale din România.

Vor fi operate de către CNAIR și vor fi instalate în zonele desemnate drept „puncte negre” - adică unde au loc cele mai multe accidente rutiere soldate cu decese sau persoane rănite grav.

Costul estimat în Strategia de siguranță rutieră este de peste 62.000 de euro pe bucată, însă „aceste camere video (inclusiv software-ul relevant) diferă din punct de vedere al costurilor în funcție de complexitatea lor – capacitatea de a recunoaşte numerele de mașini, abilitățile de mediu etc”, menționează documentul.

De altfel, finanțarea pe care Compania Națională de Administrare a Infrstructurii Rutiere (CNAIR) o va pune la bătaie, prin PNRR, are o valoare mult mai mare, de peste 80 de milioane de euro, potrivit purtătorului de cuvânt Alin Șerbănescu.

Pe de altă parte, deși atât Strategia, cât și PNRR menționează 500 de camere video (radare fixe), reprezentantul CNAIR menționează că este vorba de ceva mai puține: „Peste 400”.

Contractul nu a fost încă scos la licitație, dar asta se va întâmpla în cel mai scurt timp, asigură el.

„Documentația tehnică este aproape gata, vom lansa licitația până în luna martie, cel mai probabil. Contractul va fi pentru toate radarele fixe”, explică Șerbănescu. În cel mai fericit caz, dacă achiziția publică nu va întâmpina probleme, primele radare fixe ar putea fi funcționale în acest an.

Șerbănescu admite că șansele de inaugurare a radarelor anul aceste sunt reduse. Asta deoarece, chiar dacă contractul va fi semnat în acest an, vor trebui instalați stâlpi, fibră optică și alte racorduri.

Astfel, primele radare fixe ar putea apărea pe șosele abia anul viitor. Pe de altă parte, conform PNRR, până la final de 2026 proiectul trebuie să fie în întregime funcțional, spune reprezentantul CNAIR.

Camerele vor fi conectate la un sistem informatic integrat. Spre deosebire de camerele pentru rovienietă - operate de CNAIR - radarele fixe vor fi operate efectiv de reprezentanții Poliției, spune Alin Șerbănescu.

„Noi pe partea de sancționare a vitezei nu avem atribuții. Aparatele vor funcționa la fel ca la rovinietă: camera fotografiază mașinile, iar în momentul în care un autoturism depășește viteza, generează o alertă în sistem. Fotografiile autoturismelor care nu au încălcat viteza sunt șterse automat.”

Reprezentantul CNAIR a menționat că instalarea de radare fixe este doar una dintre măsurile de creștere a siguranței rutiere pe care le are compania de drumuri, cu finanțare din PNRR. De precizat că toate finanțările pe componenta rutieră sunt asigurate din fondul de împrumuturi, dublată de o co-finanțare a statului român.

În componenta Transport sustenabil din PNRR, pentru măsurile de creștere a siguranței rutiere, sunt prevăzute de altfel peste 200 de milioane de euro. Între măsuri se numără:

• montarea de parapete din beton, parapete cu role sau cabluri (spre exemplu, pe DN 7C Transfăgărășan și Transalpina) în zonele cu risc crescut de accidente;
• amplasarea atenuatoarelor de impact echipate cu sistem de detecție accidente și monitorizare trafic;
• achiziția de sonete (utilaj) pentru montarea/întreținerea parapetului metalic;
• campanii de conștientizare;
• iluminarea și semnalizarea zonelor periculoase.

Radarele fixe, respectiv cele mobile ale Poliției, pot ajuta la reducerea numărului accidentelor rutiere, însă educația și conducerea preventivă rămân esențiale, conchide reprezentantul CNAIR.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.