Când e manipulare și când e neprofesionalism? Explicații pentru diferențele majore între sondajele din campanie

Discrepanțele între sondajele de opinie au sărit în ochi încă din primele momente ale anului electoral.

Însă, în ultima perioadă - mai exact cu doar câteva zile înaintea alegerilor din 9 iunie - sondajele de opinie dau concluzii și mai stridente.

În principal este vorba de scorurile pentru București, din cauza mizei ridicate a rezultatului de aici.

De pildă, ultimele sondaje realizate la începutul lunii iunie arată diferențe și de aproape 15% între primii clasați, precum și ierarhii diferite, în funcție de sondaj.

Un sondaj IRSOP dat publicității în 3 iunie (comandat de News.ro) arată astfel:

Nicușor Dan – 43%, Cristian Popescu Piedone – 23%, Gabriela Firea - 18%, Sebastian Burduja – 4%.

Sondajul Avangarde publicat în 2 iunie (la comanda Partidului Social Democrat -PSD) prezintă scoruri complet diferite, Nicușor Dan are cu 15 procente mai puțin, Firea cu 8,5 procente mai mult, iar cei doi sunt despărțiți de doar două puncte procentuale.

Nicușor Dan – 28,6%, Gabriela Firea – 26,5%, Cristian Popescu Piedone- 15,2%. Sebastian Burduja – 13,8%.

Sondajul realizat de Jarding Global LLC (la comanda Partidului Național Liberal - PNL București), publicat în 4 iunie, merge chiar mai departe: Sebastian Burduja trece pe locul doi, la doar câteva sutimi în spatele lui Nicușor Dan, primul clasat.

Nicușor Dan - 26,24%, Sebastian Burduja - 26,2%, Gabriela Firea - 21%, Cristian Popescu Piedone - 16,4%.

Diferențe și la Consiliul General

Rezultatele pentru Consiliul General, deci votul politic, arată și ele diferențe majore, mai ales că Alianța PSD-PNL este măsurată diferit - fie ca alianță, fie separat ca partide de sine stătătoare.

Asta deoarece PSD și PNL au candidați separați - Gabriela Firea, respectiv Sebastian Burduja. Nicușor Dan candidează independent, dar susținut de Alianța Dreapta Unită, iar Cristian Popescu Piedone vine din PUSL (Partidul Umanist Social Liberal) .

Potrivit sondajului IRSOP, Alianța PSD-PNL ar obține 32%, Alianța Dreapta Unită (USR-PMP-FD) - 26% și PUSL - 9%.

Sondajul Jarding Global creditează PSD pe primul loc - cu 28,4%, urmat de Alianța Dreapta Unită - 23,5%, PNL cu 21,9%, AUR cu 9,4% și PUSL cu 8,8%.

Se observă că într-un sondaj PSD-PNL ar obține 32%, iar în celălalt 49,9%.

Singura certitudine oferită de aceste sondaje este că Nicușor Dan se plasează constant pe prima poziție, însă diferențele față de contracandidatul de pe locul doi diferă semnificativ.

Credibilitatea institutelor de sondare, sub semnul întrebării

De ce apar aceste diferențe între sondaje, care sunt semnificativ mai mari decât cele din anii anteriori făcute tot în contextul alegerilor? Este o întrebare care are mai multe explicații, spun sociologii consultați de Europa Liberă.

La prima vedere, poate fi o chestiune care ține de metoda folosită: telefonic, față în față sau online.

• Sondajul IRSOP a fost realizat telefonic pe un eșantion de 900 de persoane, în perioada 27-31 mai și are o marjă de eroare de ±3,3%.
• Pentru sondajul Avangarde, făcut la comanda PSD, au fost intervievați față în față 1.150 de bucureșteni în perioada 29 mai-2 iunie, iar marja de eroare este ± 2,8%.
• Jarding Global LLC nu a oferit date cu privire la metodologie.

Diferențele sunt însă prea mari pentru a fi justificate doar prin metoda folosită, pentru că în ultimă instanță s-au utilizat mereu proceduri diferite, dar nu au fost discrepanțe de dimensiunea celor pe care le vedem acum, spune pentru Europa Liberă sociologul Mircea Kivu.

„Sunt mai mulți factori: credibilitatea caselor de sondare, patronatul, istoricul, adică contează și ce au mai făcut în campaniile trecute”, susține Mircea Kivu.

Dacă firma care face sondajul este una de încredere și „care nu a mai făcut porcării”, atunci nu ar trebui să conteze cine comandă, susține sociologul.

De altfel, el atrage atenția că publicul nu ar trebui să acorde atenție sondajelor făcute de „firme care apar din neant pentru prima oară în România”.

Pe de altă parte, una dintre explicațiile posibile este că sondajele se fac prost din cauză că s-a pierdut profesionalismul din zona de cercetare a opiniei publice, iar acest lucru se vede când ne uităm la metodologie, susține sociologul Ovidiu Voicu.

„Nu este suficient de clar explicat care este mecanismul probabilistic. Fundamentul științei din spatele unui sondaj este că fiecare posibil respondent are șanse egale să intre în eșantion. Or, dacă metodologia ia multe scurtături și se anulează acest principiu fundamental, sondajul nu e reprezentativ și poate să iasă orice”, spune Ovidiu Voicu pentru Europa Liberă.

Sociologul atrage atenția că nu există o comunitate științifică în care să se discute diferențele dintre sondaje și să se găsească mecanisme de corecție pe care să le folosească pe viitor.

Dar suspiciunea cea mai larg răspândită este că sondajele sunt „făcute din pix”, pentru a fi pe placul clientului. Adică pur și simplu sunt false, spune sociologul Ovidiu Voicu.

„Prima suspiciune e că sunt falsificate, sondajul fiind un instrument de mobilizare a propriilor suporteri sau de demobilizare a adversarilor”, menționează expertul.

„Și aici cel mai evident exemplu mi se pare sondajul pe care l-a dat PNL, care iese complet din rând, cu Burduja pe locul 2, făcut de o firmă de care auzim prima oară în România”, susține Ovidiu Voicu.

Diferențe mai mici la votul politic pentru europene și consilii județene

Diferențe între sondaje se pot observa și la cele făcute pentru alegerile europene sau pentru consiliile județene - dar nu sunt de dimensiunile celor pentru București.

Un sondaj CURS realizat la începutul lunii mai pentru alegerile europene arată astfel:

• Alianța PSD-PNL: 48%
• Alianța Dreapta Unită (USR, PMP, Forța Dreptei): 24%
• AUR: 10%:
• PUSL: 8%
• SOS România: 3%.

În schimb, într-un sondaj INSCOP de la finalul lunii trecute, ierarhia este diferită:

• Alianța PSD-PNL: 43,7%
• AUR: 17,5%:
• Alianța Dreapta Unită: 14,1%
• SOS România: 4,4%

Același sondaj CURS pentru consiliile județene creditează PSD cu 35%, PNL cu 21%, AUR cu 13%, iar Alianța Dreapta Unită cu 13%.

La consiliile județene, INSCOP creditează PSD cu 29%, PNL cu 27,6%, AUR cu 14,5%, iar Alianța Dreapta Unită cu 12,7%.

După 50 de ani de comunism, imediat după Revoluție, în anii '90, democrația aducea românilor și mirajul sondajelor de opinie.

Metodologia era asociată științei, iar rezultatele sondajelor se apropiau foarte mult de cele ale alegerilor, chiar dacă uneori patronii caselor de sondare erau asumați ca apropiați ai partidelor politice.

Anii 2000 au adus diluarea încrederii în sondajele de opinie.

În 2009, după ce casele de sondare dădeau rezultate total opuse pentru cursa prezidențială dintre Traian Băsescu și Mircea Geoană, încrederea s-a prăbușit.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.