Precampania electorală e plină de viață, atunci se reglează conturile, se fac și se desfac alianțele și înțelegerile pe sub masă, se negociază locurile pe liste și se trasează strategiile.
În precampanie, partidele bagă adânc mâna în buzunar pentru afișajul exterior, iar panourile cât casa răsar în intersecții și pe marginea șoselelor.
Emisiunile TV sunt și ele o desfășurare de forțe fără reguli, dușmanii de altă dată se pupă frățește, prietenii care păreau pe viață se sfârșesc cu invective.
Reguli noi în campania oficială
Pitorescul care face deliciul electoratului, sau, dimpotrivă, îl umple de nervi, ia sfârșit pe 10 mai, când începe adevărata campanie, cea oficială.
Regulile se schimbă radical, locul marilor bannere va fi luat de afișe de mărimea unor biete coli A3, care pot fi puse doar în locurile speciale pentru afișaj, stabilite de primărie.
Mai mult, partidele își pot lua adio de la culorile care reproduc drapelul României.
Televiziunile vor fi obligate să se supună regulilor de campanie ale Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), prin care emisiunile electorale au o durată bine stabilită și trebuie marcate ca atare, iar dezbaterile trebuie să pună în discuție doar teme legate de campanie și nu pot să aibă invitați doar din partea unui singur partid.
Calendarul alegerilor din 2024
În 2024, românii vor fi chemați la urne să aleagă primarii, consiliile locale/județene, europarlamentarii, parlamentarii și președintele României.
- 9 iunie 2024 - alegeri locale și alegeri europarlamentare (la ultimele locale, din 2020, au fost aleși 41 de președinți de consilii județene 3.180 de primari, 40.022 de consilieri locali, 1.338 de consilieri județeni)
- 15 și 29 septembrie 2024 - alegeri prezidențiale
- 8 decembrie 2024 - alegeri parlamentare
Ce strategii și-a atins Coaliția PSD-PNL
Decizia coaliției PSD-PNL de a comasa alegerile locale cu cele europarlamentare a avut unele efecte contrare strategiilor inițiale, altele care au dat rezultatele scontate.
Europenele, șterse din dezbaterea publică
Așa cum era de prevăzut, una dintre consecințele comasării este că alegerile europene au fost complet eclipsate de cele locale.
Toate dezbaterile, panotajele și informațiile sunt despre candidații la primărie, centrul de greutate fiind pe București din cauza scandalului generat de eșecul candidatului comun, Cătălin Cîrstoiu, care a fost retras din cursă.
Temele europene lipsesc cu desăvârșire și partidele mari nu fac nici un efort să le pună pe tapet. Motivul? Interesul activului de partid – primari, consilieri – este incomparabil mai mare pentru locale decât pentru europene.
Prin mobilizarea electoratului și a organizațiilor de partid pentru locale, coaliția PSD-PNL a urmărit să-și crească scorul la europarlamentare.
„Orice alegeri care se desfășoară simultan sunt problematice, se creează confuzii între tipurile de alegeri, acesta este motivul pentru care Comisia de la Veneția a făcut recomandarea să nu fie suprapuse.”Profesorul și analistul Cristian Pârvulescu
Nici PSD, nici PNL nu și-au publicat programul pentru alegerile europene. Practic, site-urile și paginile de facebook (aici și aici) ale celor două partide sunt dedicate aproape exclusiv alegerilor locale și principalilor candidați.
O explicație pentru lipsa programelor ar putea fi aceea că PSD și PNL fac parte din două familii politice europene diferite, socialiștii și popularii, între care există divergențe asupra multor subiecte importante.
Este puțin probabil ca această abordare să se schimbe în cursul campaniei electorale, pentru că partidele nu au niciun interes în sensul acesta, spune pentru Europa Liberă analistul Ovidiu Voicu.
AUR în derivă
Pentru AUR (Alianța pentru Unirea Românilor), sufocarea alegerilor europene sub tăvălugul localelor este o lovitură dură, pentru că nu are șansa să-și facă auzit discursul suveranist, antieuropean și naționalist, cel care l-a propulsat în sondaje și pe care miza pentru a atrage electoratul.
Cum AUR nu are primari aleși și nici organizații în teritoriu, nu are cine să-i transmită mesajul, întreaga greutate căzând pe George Simion și alți lideri de la centru.
Or, în lipsa unor dezbateri pe teme europene, aceștia au intrat într-un con de umbră și pentru că interesul publicului s-a mutat spre locale.
Ca dovadă, în ultima lună, AUR a pierdut 4 procente, scăzând de la 20,6% la 16,7%, potrivit ultimului sondaj INSCOP.
Același fenomen se petrece și cu SOS, partidul deținut de senatoarea Diana Șoșoacă. De la 6,4% în martie, SOS a căzut la 4,5%, arată același sondaj.
Scăderea celor două partide suveraniste se vede și în alte sondaje de opinie. Avangarde arată AUR la doar 12% în aprilie și SOS la 3%.
Dar AUR a pierdut în ultima perioadă și pe fondul scandalurilor care au măcinat partidul și care s-au soldat cu plecarea unor filiale întregi și cu acuze dure de „dictatură” la adresa lui George Simion.
Profesorul Andrei Țăranu atrage atenția că scăderea AUR poate fi explicată și prin faptul că România nu este înspăimântată de extremism, argumentul folosit de PSD și PNL nu a prins la populație.
„USL a scos la alegerile locale un scor imens, iar la generale au scos mult mai mult decât dacă ar fi candidat separat PSD și PNL. Nu știu însă dacă factorul extremism va fi la fel de mobilizator cum a fost factorul Băsescu (Traian Băsescu, fost președinte al României). Lumea nu e prea înspăimântată de extremism în România”.
Marile ratări
1. Candidatul comun la prezidențiale
Planul liderilor coaliției PSD-PNL a fost ca formula listelor comune, experimentată la europarlamentare, să fie continuată și la alegerile parlamentare din toamnă.
Așa cum a scris Europa Liberă, era un proiect pe termen lung, a cărui miză era guvernarea pe următorii cinci sau chiar zece ani.
Eșecul de la București, unde Alianța a fost obligată să renunțe nu doar la candidatul comun la Primăria Generală, Cătălin Cîrstoiu, dar și la listele comune la Consiliul General, a dus la revizuirea acestei strategii.
Fisurarea Alianței în Capitală a dovedit că această construcție prin care se încerca transferul electoratului între cele două partide, care fuseseră adversare până acum trei ani, nu funcționează atunci când e vorba de interese punctuale, pe de o parte, și de emoții negative, pe de cealaltă. Poate funcționa la europene, dar nu la locale, parlamentare și, mai ales, la prezidențiale.
Deja consecința eșecului de la București se vede. PNL spune limpede că va avea propriul candidat la prezidențiale și muncește să-i facă lui Nicolae Ciucă un profil de prezidențiabil.
România este împânzintă cu panouri cu acesta, alături de candidați puternici din teritoriu, care ar putea să-i transfere din imaginea lor.
Prim vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, a declarat răspicat că Ciucă este „obligat” să candideze la prezidențiale.
Practic, PNL a început campania pentru prezidențiale în forță, dorind să repare în ochii propriului electorat imaginea lui Nicolae Ciucă de lider slab, căruia i s-a reproșat nu o singură dată că face jocurile PSD.
Mai vrea să profite pe cât poate de mobilizarea pentru alegerile locale.
De menționat că Nicolae Ciucă stă prost în sondajele de opinie, fiind sub scorul propriului său partid. Un sondaj INSCOP îl arată la 10,8%, iar Avangarde îl dă la 16% încredere.
Din acest peisaj lipsește Marcel Ciolacu – premierul nu a dat până acum mesaje oficiale clare că este decis să candideze la prezidențiale.
Cu toate acestea, din informațiile Europei Libere, în PSD semnalizează în această direcție, dar asta pentru a nu avea probleme în partid după eșecul desemnării lui Cătălin Cîrstoiu la București.
În opinia analistului politic Ovidiu Voicu, Marcel Ciolacu este și el „condamnat” să candideze, ca să nu piardă puterea în partid
„Ciolacu, ca și Geoană, Ponta, Dăncilă, este forțat să candideze și atunci măcar să câștige. Dacă pierde, oricum va fi dat afară. Cu un candidat unic, adică el, câștiga sigur”, spune Ovidiu Voicu.
Afișajul electoral al lui Ciolacu nu merge în direcția unei candidaturi la prezidențiale. Și premierul este cotat sub scorul PSD în sondajele de opinie. Pe de altă parte, premierul bate țara în lung și-n lat, făcându-și astfel campanie.
2. Adio, liste comune la parlamentare
Ca rezultat al eșecului de la București, liderii PSD și PNL nu mai vorbesc deja despre posibilitatea de a participa pe liste comune la alegerile parlamentare din toamnă.
Lasă totuși o poartă deschisă prin afirmații de genul „vedem după rezultatul de la europarlamentare”.
Sunt însă declarații destinate să edulcoreze eșecul strategiei, pentru că în teritoriu ea nu este nici dorită, nici acceptată.
Profesorul și analistul politic Andrei Țăranu spune că marii beneficiari ai acestei manevre cu listele comune la europarlamentare sunt Nicolae Ciucă și Lucian Bode, secretarul general al PNL.
„Să spunem lucrurilor pe nume, cel mai mult au câștigat domnii Ciucă și Bode, ei sunt marii câștigători ai acestei figuri. Penelistul de rând nu cred că e foarte fericit cu formula asta. Cei care câștigă e clar că sunt liderii de partid”, spune Andrei Țăranu pentru Europa Liberă.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.