Analiză | Care mai e diferența între PNL de PSD? „Armistițiul” încheiat și cine riscă să-și piardă identitatea

Marile teme care separau în trecut PNL și PSD par să nu mai existe în spațiul public. Politic sau economic, în teme de justiție sau politică externă, cele două partide propun abordări aproape similare. Simbioza este remarcată de analiști, care cred că liniile de demarcație între PNL și PSD devin difuze.

Cuvântul magic care pare că unește cele două partide este „banul”, accesul la resursele publice, spun analiștii consultați de Europa Liberă.

La capitolul identitate politică pare să piardă mai mult PNL. Asociat înainte de alegerile parlamentare cu imaginea lui Klaus Iohannis, dar și cu lupta împotriva PSD, liberalii nu au găsit încă mijloacele de comunicare optime pentru a-și prezenta schimbarea de viziune.

„PNL și PSD sunt identice ca organizare în teritoriu, sunt partide de baroni amândouă. Baronii locali nu sunt interesați de rezultatele de la parlamentare, ci îi interesează să primească mulți bani pe termen scurt, să aibă banii acum”, susține Ovidiu Voicu, directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică.

Din perspectiva identității, Raluca Alexandrescu, conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității București, observă cum PNL „tinde să-și piardă identitatea în raport cu PSD”, din cauza „degringoladei interne și a transformării partidului într-unul de tip prezidențial”.

Nicolae Ciucă a fost impus ca președinte al PNL la Congresul extraordinar din 10 aprilie fără să aibă vreun contracandidat. Președintele Klaus Iohannis nu a fost prezent la eveniment, spre deosebire de 25 septembrie 2021, când poziționarea sa a fost decisivă pentru victoria lui Florin Cîțu în fața lui Ludovic Orban.

Actualii lideri ai PNL. În imagine, președintele Nicolae Ciucă și câțiva dintre greii partidului: Lucian Bode, Rareș Bogdan, Emil Boc și Iulian Dumitrescu.

„Ultimele redute de rezistență au fost netezite în partid, iar prezența lui Klaus Iohannis, liderul de facto al PNL, nu a mai fost necesară. Poate nu a mai dorit să se expună ca la alegerile de anul trecut. A fost un spectacol trist pentru că PNL e un partid care acceptă o hegemonie evidentă și nu mai simulează nici măcar o competiție”, susține Raluca Alexandrescu.

Schimbarea de lider după numai șase luni arată că PNL nu se află pe traiectoria corectă, spun analiștii. În pierdere de procente, PNL încearcă să transfere capitalul de încredere al lui Nicolae Ciucă spre partid.

Noul președinte s-a impus cu peste 99% din voturi. Un model similar cu cel din PSD, deoarece și Marcel Ciolacu a luat un procent asemănător când a fost ales președinte al partidului în 2020.

Monopolul PSD: solidaritatea socială

PSD pare să joace mai bine cartea identității și încearcă să obțină chiar monopol pe anumite teme. Una dintre ele este cea a solidarității sociale. Marcel Ciolacu, președintele PSD, și-a marcat teritoriul și a precizat că măsurile care urmează să fie prezentate de premierul Ciucă au în spate gândirea economică și socială a social-democraților.

Planul de 4 miliarde de euro a fost prezentat pe larg de liderii PSD, în timp ce liberalii, chiar dacă l-au aprobat, nu au comunicat public despre beneficiile sale.

Pentru Ovidiu Voicu, PNL a fost prins cu „spatele la perete”, iar întreaga comunicare a aparținut PSD-ului condus de Marcel Ciolacu. El nu crede că PNL ar fi propus un astfel de pachet dacă se afla singur la guvernare. Singurul care a avut obiecții asupra planului a fost Florin Cîțu, dar el a fost trecut pe linie moartă de liberali.

„Tema este asociată cu PSD, nu există altcineva care să și-o asume deschis”, afirmă Voicu.

Ciucă, Biserica și familia. PSD nu renunță la electoratul tradițional

Dacă PSD punctează la capitolul imagine, Nicolae Ciucă încearcă să-și apropie electoratul de dreapta cu mesaje tradiționale legate de familie, Biserică și, mai nou, armată.

Numai că PSD, deși este un partid de stânga, nu a renunțat vreodată la o raportare directă la familie sau Biserică.

„Biserica și familia reprezintă un rol important în politica PSD pentru că sunt pilonii principali ai încrederii populației în acest moment. În Europa Occidentală, familia tradițională și Biserica sunt temele tradiționale ale dreptei. La noi, lucrurile merg invers”, declara Vasile Dîncu, președintele Consiliului Național al PSD, într-un interviu pentru Europa Liberă.

Astfel că și aceste teme sunt suprapuse în poziționarea PNL și PSD și nu diferențiază explicit cele două partide.

Justiția a picat între PSD și PNL

Marile dispute pe tema justiției au dispărut și ele. Desființarea Secției Speciale în forma dorită de PSD a trecut aproape neobservată. Dacă altădată subiectul incita, acum a rămas o miză doar pentru USR.

„PNL a crescut pe valul de emoție produs de discursul pro-justiție din 2017, 2018, a exploatat abil acea dorință a societății. Apoi s-a oprit însă, a lăsat acest discurs în spate și a încercat să capteze un electorat care nu mai era radicalizat pe tema penalilor. USR nu făcut asta”, explică Raluca Alexandrescu pentru Europa Liberă.

Diferența de abordare în PNL s-a văzut și la promovarea oamenilor în funcțiile de conducere. PNL l-a propulsat pe Eugen Pîrvulescu în conducerea Senatului, deși acesta este trimis în judecată de DNA pentru trucarea unui concurs la Serviciul de Ambulanță Teleorman. Liderul grupului PNL din Senat spune că partidul nu mai poate „sacrifica inutil oameni” după acuzațiile procurorilor.

Singurul punct care poate provoca nervozitate în Coaliție este legat de numirile de procurori șefi. Un eveniment similar a provocat o ruptură, în 2013, în timpul guvernării USL, între Crin Antonescu și Victor Ponta, din cauza negocierilor purtate netransparent de ultimul cu Traian Băsescu și Elena Udrea.

Analiștii consultați de Europa Liberă au observat și poziționarea unitară legată de problema războiului din Ucraina, mesajele PNL și PSD fiind aproape identice.

„Nu există teme de conflict pentru simplul motiv că există o uriașă preocupare comună: sifonarea banilor publici. PNL și PSD sunt unite de dorința de a fi la masă când se împart banii din PNRR, Anghel Saligny și alte proiecte”, crede Ovidiu Voicu, director executiv al Centrului pentru Inovare Publică.

Potrivit acestuia, președintele Iohannis a avut un rol determinant în modul în care s-a ajuns la o înțelegere pe capitolul justiție.

„Nicolae Ciucă nu știu să aibă poziții politice în afară de ‘servim patria’. Ciucă e un om de sistem, din zona militarizată, care face ce i se spune. El este un factor de unitate cu PSD, sunt mulți bani pe masă. Cele două partide, rețelele de influență doresc un fel de armistițiu între ele prin care să acceseze în liniște și dacă se poate nederanjați de procurori banii respectivi”, este poziția exprimată de Voicu.

Ce se poate întâmpla în 2024

Pentru 2024, anul tuturor alegerilor, competiția între PNL și PSD s-ar putea relua. În 2023, Ciucă ar trebui să renunțe la funcția de premier, care ar trebui să revină lui Marcel Ciolacu. Președintele PSD a transmis deja un mesaj ferm că nu va renunța la această condiție și că Nicolae Ciucă este un adversar politic.

„Ciucă va încerca să se lupte cu PSD de ochii lumii, așa cum s-a întâmplat cu Klaus Iohannis. Acum e prieten cu PSD. În 2024, vom avea o nouă scenetă din partea PNL, în care să arate că sunt în concurență cu PSD și că avem de ales între dreapta și stânga, între PNL și PSD. Dacă ne lăsăm fraieriți încă o dată, e, probabil, vina noastră”, a spus Voicu pentru Europa Liberă.

Mai mulți lideri PNL, dar și PSD, au recunoscut că o colaborare între cele două partide s-ar putea să existe și după 2024.

În acest context, potrivit analiștilor, PNL s-ar putea duela pe partea dreapta cu electoratul AUR și USR, în timp ce PSD ar rămâne singur pe partea stângă, urmând să aibă o oarecare concurență din partea AUR.

„A fost o clară disjuncție între mandatul pe care PNL l-a primit din partea multor alegători pe care i-a atras cu discursul anti-PSD și ceea ce se întâmplă de când guvernul s-a format”, subliniază conferențiarul universitar Raluca Alexandrescu.