Sisteme de apărare antiaeriană, un satelit, tancuri, puști de asalt și bocanci, pe lista de cumpărături a Armatei

În februarie 2024, Ministerul Apărării Naționale (MApN) are în desfășurare sau se pregătește să înceapă 20 de mari programe de înzestrare. Numai proiectele în curs au o valoare de 6 miliarde de euro, au scris jurnaliștii de site-ul Monitorul Apărării în ianuarie 2024.

Cele 20 de programe vizează dotarea tuturor categoriilor de forte: terestre, aeriene și navale.

Începând cu 2023, MApN are alocat, conform Legii Bugetului, un procent de 2,5% din produsul intern brut al țării (PIB) - cu 0,5% mai mult decât în anii anteriori.

Liderii NATO au convenit că membrii ai Alianței Nord Atlantice trebuie să cheltuiască cel puțin 2 la sută din PIB pentru apărare.

România respectă această decizie din 2016.

La ultimul summit NATO, cel de la Vilnius (iulie 2023), președintele Klaus Iohannis a anunțat că bugetul Armatei va continua să crească - peste 2,5% din PIB - dar nu a precizat data de la care va începe majorarea.

În 2024, bugetul MApN este tot de 2,5 la sută din PIB.

La începutul anului, Ministerul Apărării a explicat că, la finalul lui 2023, Guvernul i-a diminuat bugetul, de la 2,5 la sută din PIB la 2 la sută.

Atunci, MApN a fost obligat să dea o parte din bani înapoi la buget și, în realitate, a cheltuit chiar sub 2% din PIB - și anume 1,58%.

„În vederea încadrării în ţinta de deficit bugetar asumată prin Programul de convergenţă (n.r. obligația de reducere a deficitului bugetar conform tratatului Uniunii Europene), precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, bugetul Ministerului Apărării Naţionale a fost diminuat la 2% din PIB. Din acesta, în anul 2023, cheltuielile bugetului Ministerului Apărării Naţionale au reprezentat 1,58% din PIB.

Diferenţa de 0,42% rămasă neutilizată (de la 2% din PIB până la 1,58% din PIB) a fost cauzată în principal de amânarea unor plăţi pentru echipamentele militare prinse în programul de achiziţii al Armatei României pentru finalul anului 2023”, a explicat atunci MApN.

Unul dintre motivele pentru care Ministerul Apărării nu a cheltuit în 2023 toți banii alocați a fost anularea planului de a cumpăra patru corvete și de a moderniza două nave din dotarea Marinei Militare.

Contractul ar fi trebuit să fie semnat de MApN cu asocierea Naval Group (Franța) – Șantierul Naval Constanța. Tranzacția ar fi depășit un miliard de euro.

Cele mai importante achiziții pentru apărarea antiaeriană

Printre cele mai importante achiziții ale Ministerul Apărării, în curs de derulare, sunt cele care se referă la apărarea antiaeriană.

În primul rând, este vorba despre achiziția a trei noi sisteme de apărare Patriot.

Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, spunea pe 1 februarie, la Interviurile one2one că MApN este „pe punctul de a semna un contract subsecvent pentru încă trei baterii Patriot”.

„Erau șapte în contractul inițial cu livrare - patru în prima etapă și cu trei în a doua etapă. Acum, semnăm contractul subsecvent pentru etapa a doua, pentru furnizarea următoarelor trei”, mai explica șeful militar al Armatei.

Potrivit producătorului american, compania Raytheon, sistemul poate neutraliza rachete balistice tactice, rachete de croazieră, drone și aeronave avansate.

România a recepționat primul sistem Patriot în 2020.

În acest moment, Armata a introdus în serviciul de luptă un prim sistem Patriot, al doilea este în curs de operaționalizare, iar încă două au ajuns în țară și urmează să fie puse în funcțiune.

Cele șapte sisteme de baterii Patriot costă 3,9 miliarde de dolari.

Teoretic, până în 2026, toate cele șapte sisteme ar trebui să intre în dotarea Armatei. Însă livrările ar putea fi întârziate din cauza războiului început de Rusia în Ucraina.

Tot la one2one, generalul Gheorghiță Vlad explica unde există un deficit în ceea ce privește apărarea antiaeriană a României: „Partea cea mai de jos a sistemului este pentru mijloacele de combatere la înălțimi foarte mici, între trei și cinci kilometri. Aici avem un deficit.”

Ministerul Apărării a demarat la sfârșitul anului 2022 procesul de achiziție, pentru început, a 18 sisteme de apărare antiaeriană SHORAD – VSHORAD. Acestea sunt sisteme de rachete antiaeriene cu rază mică şi foarte mică de acțiune.

Contractul inițial ar urma să aibă o valoare de 2 miliarde de euro, urmând ca, în total, MApN să cumpere astfel de sisteme în valoare de peste patru miliarde de euro, adică peste 30 de astfel de sisteme.

O altă achiziție pregătită de MApN, care vizează tot apărarea antiaeriană, este cea de sisteme de rachete cu rază foarte scurtă de acțiune, portabile MANPAD (Man-Portable Air-Defence Systems).

Încă din 2022, MApN și-a propus să cumpere 231 de sisteme MANPAD. Împreună cu ele vin suportul logistic aferent și echipamentele de instruire și antrenament. Cost: aproape 800 de milioane de euro.

Aceste arme antiaeriene cântăresc cel mult 20 de kilograme și au aproximativ doi metri.

Programul a trenat, iar acum MApN spune că urmărește „înlocuirea actualului sistem MANPAD aflat în înzestrarea Forțelor Terestre și Forțelor Navale, constituirea în cadrul Forțelor Aeriene a unei capabilități de apărare antiaeriană nemijlocită a bateriilor PATRIOT și constituirea unei capabilități de apărare antiaeriană nemijlocită a structurilor din cadrul Forțelor pentru Operații Speciale”.

Nu în ultimul rând, MApN cumpără în această perioadă, obuziere auto-propulsate de calibru NATO, adică de 155 mm.

Obuziere folosite pe frontul din Ucraina.

Procedura de achiziție este aproape finalizată.

Totodată, Ministerul Apărării a semnat cu producătorul german Rheinmetall un contract pentru modernizarea completă a sistemelor de artilerie antiaeriană.

Compania Rheinmetall a anunțat la sfârșitul lunii decembrie 2023 că acest contract, în valoare de 328 de milioane de euro, este prima comandă importantă pe care o primește de la Armata României.

Compania Rheinmetall va moderniza sisteme de artilerie antiaeriană ale Armatei.

Producătorul german de armament preciza că înțelegerea prevede livrarea a patru sisteme de artilerie antiaeriană, instruire, piese de schimb și alte servicii.

Două dintre sisteme urmează să ajungă în România până în 2025, iar celelalte două în trei ani.

Potrivit președintelui consiliului executiv al Rheinmetall, Armin Papperger, contractul cu MApN „va consolida capacitățile defensive ale UE și NATO pe flancul estic al Europei”.

Forțele Aeriene vor primi drone noi și avioane F-16 modernizate

În ceea ce privește echiparea Armatei cu drone performante, în derulare sunt două achiziții.

Prima se referă la dotarea structurilor de forțe (aeriene și terestre) cu sisteme de aeronave fără echipaj uman la bord Watchkeeper. Acestea sunt destinate culegerii de date și informații de interes militar, bruiajului electronic și loviturilor aeriene asupra forțelor de suprafață, respectiv terestre și navale ale inamicului.

Firma contractată este compania israeliană Elbit Systems Ltd.

„Știu că există și clauze pentru anumite subansamble să fie produse în România. Cred că în primă fază vor fi integrate în România și, ulterior, dezvoltate în producția autohtonă”, spunea șeful Statului Major al Apărării la one2one.

Un al doilea contract vizează intrarea în dotarea a Armatei a trei sisteme de drone Bayraktar TB2.

În 2023, MApN a semnat contractul cu firma turcească Baykar pentru cele 18 drone din cele trei sisteme, iar la cererea Europa Liberă, Ministerul a precizat că acestea vor avea încorporat și armamentul din configurația standard.

Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a mai anunțat la interviurile one2one că, până la 1 martie, urma „să trimitem primul contingent de militari de la Forțele Terestre, în Turcia, pentru pregătire”.

Surse militare au precizat pentru Europa Liberă că primul sistem pentru drone Bayraktar va fi livrat în luna iunie, iar al doilea în octombrie 2024.

Primele drone Bayraktar TB2 din contractul în valoare de 321 de milioane de dolari ar urma să fie livrate Armatei din 2025.

În ceea ce privește achizițiile de avioane pentru Forțele Aeriene, Ministerul Apărării are două programe majore.

Primul este cel de dotare cu încă 32 de aeronave F-16 din Norvegia.

Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a discutat pe 17 februarie la Munchen, în Germania, cu omologul norvegian, Bjørn Arild Gram, despre respectarea calendarului de livrare în România a avioanelor de luptă contractate în noiembrie 2022, potrivit MApN.

Țara nordică a livrat României primele trei aparate în toamna lui 2023.

Contractul, în valoare de 388 de milioane de euro, prevede livrarea tuturor celor 32 de avioane până în 2025.

România are în prezent 20 de avioane F-16.

Cea mai costisitoare achiziție pe care Ministerul Apărării o pregătește este însă cea de dotare a Forțelor Aeriene cu avioane de luptă din generația a V-a și anume F-35.

În schimbul a 6,5 miliarde de dolari, România a comunicat guvernului Statelor Unite că vrea să cumpere 32 de avioane de acest tip, adică două escadrile.

MApN a primit anul trecut aprobarea Parlamentului pentru a cumpăra aeronavele F-35.

Teoretic, primele avioane ar putea să fie livrate Armatei de producătorii americani în 2030.

Forțele Terestre așteaptă sute de mașini noi, inclusiv de luptă

Una dintre achizițiile importante făcute de Armată în această perioadă este cumpărarea a 54 de tancuri americane Abrams.

Ambasada Statelor Unite ale Americii a anunțat pe 10 noiembrie 2023 că România va primi tancurile de luptă model M1A2SEPv3 „ca parte a unui pachet important de echipamente militare și servicii”.

Reprezentanța americană preciza că acest model de tanc este îmbunătățită, fiind cea mai recentă versiune a tancului de luptă principal Abrams, „care oferă protecție, supraviețuire, letalitate și capacitate a rețelei de comunicații sporite. Tancurile sunt aceeași variantă cu cele folosite în prezent de Statele Unite și vor crește interoperabilitatea României cu SUA și aliații din NATO, în special pe flancul estic al alianței”.

Statele Unitre au livrat tancuri Abrams și Ucrainei.

Ambasada explica și că „vânzarea tancurilor Abrams a fost notificată Congresului SUA cu un cost total estimat al programului de 2,53 miliarde de dolari, dar valoarea reală a acordului este semnificativ mai mică. Acordul inițial este evaluat la aproximativ 1 miliard de euro (1,07 miliarde de dolari)”.

Un alt program aflat în curs de derulare, aflat deja în a treia etapă, este cel care vizează dotarea unităților militare cu transportoare blindate Piranha V.

Armata cumpără acest tip de transportor încă din 2020, iar în 2023 a comandat producătorului multinațional General Dynamics European Land Systems încă 150 de mașini de transport de trupe.

Ministerul Apărării precizează pe site-ul său că pregătește cumpărarea și a altor tipuri de mașini:

Pe lângă tehnică de luptă nouă, militarii români așteaptă și arme noi, precum și aparate de ochire pe timp de noapte.

Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a admis în interviul de la Europa Liberă că militarii au arme vechi. Este vorba despre pistoale Carpați și puști de tip sovietic, cu pat de lem vechi, unele fabricate în anii '70.

El a promis însă că MApN va încerca să semneze chiar în acest un contract menit să doteze toți militarii cu arme individuale noi:

„Una dintre prioritățile mele, cel puțin legat de programul de înzestrare, este legată de arma de asalt pentru Armata României. O să vedeți, cât de curând, o să se întâmple să avem și un contract de achiziție pentru arma de asalt, pentru aparatura de vedere pe timp de noapte, pentru aparatura de ochire. Vorbim de un program major pentru toată Armata. Că unitățile, cele consolidate sau cele care fac parte din structurile multinaționale vor fi în prima fază, în prima etapă a programului, aia e altă discuție. Dar când vorbim de un program major, vorbim de la primul soldat până la șeful Statului Major al Apărării”, a spus generalul Vlad.

Tot șeful militar al Armatei a promis că militarii vor primi și noi bocanci.

Armata vrea să cumpere din România bocanci noi pentru militari.

„În maximum un an, o să avem un alt bocanc, care va fi mult mai bun decât cel actual. Bocancul de iarnă este cel care provoacă mai multe neplăceri militarilor români”, a admis generalul Vlad.

Armata României, pe locul 47 din 145 în indexul Globalfirepower

În topul Globalfirepower pe 2024, Armata României se află pe locul 47 din 145 de țări analizate, în funcție de 60 de indicatori, printre care bugetul alocat și dotări.

Alte criterii de evaluare sunt populația, rețelele de drumuri, porturi și căi ferate, geografia și numărul adulților activi.

Dintre cele 31 de state NATO, Armata României este în acest top pe locul 15, înaintea vecinilor aliați Ungaria și Bulgaria, dar șapte locuri sub Polonia.

Pe primul loc în topul celor mai puternice armate din lume se află cea din Statele Unite, pe locul doi cea a Rusiei, iar pe trei este armata Chinei.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.