Viorica Dăncilă are nevoie de o alianță cu ALDE, de un armistițiu cu ProRomânia, dar, înainte de a stabili un candidat comun la alegerile din toamnă, șefa cabinetului are nevoie de un pact postelectoral cu ambele partide, pentru a păstra guvernarea de partea acestei majorități până în 2020.
PSD intră în aceste negocieri fără să aibă un candidat oficial la fotoliul de la Cotroceni. Acesta urmează să fie desemnat la ședințele programate marți. Deși nu este validată de liderii PSD, înscrierea în cursa electorală a Vioricăi Dăncilă pare tot mai clar profilată. Eugen Teodorovici a anunțat de duminică retragerea din competiție, Mihai Fifor, Liviu Pleșoianu și Șerban Nicolae au puține șanse de a fi desemnați candidați ai social-democraților. În aceste condiții, rămâne deschisă confruntarea dintre Viorica Dăncilă și Gabriela Firea.
Vicepreşedintele PSD, Gabriela Firea, spune că ar trebui ca la alegerile prezidențiale din 2019, dar și pentru locale și parlamentare să se creeze o alianță electorală între PSD, ALDE și Pro România, care să ofere o „alternativă la ce e acum la Palatul Cotroceni”, un fel de „nou USL”, care să țină cont de cel mai bine plasat candidat. Ea a afirmat, duminică seara, că premierul Viorica Dăncilă nu are cum să fie candidatul social-democraţilor de succes la alegerile prezidenţiale câtă vreme nu a ajuns nici măcar la jumătate din scorul partidului.
Gabriela Firea mizează în această competiție pe tendințele de dizolvare ale majorității parlamentare PSD-ALDE, hrănite de dorința lui Călin Popescu Tăriceanu de a candida la alegerile pentru Palatul Cotroceni sprijinit de social-democrați. De cealaltă parte, se află ProRomânia, care a înregistrat un scor electoral de 7% în primăvară, un rezultat bun pentru un partid înregistrat abia în vara lui 2018.
Gabriela Firea se sprijină pe prietenia politică pe care o are cu Victor Ponta, cel care, pe când era premier și lider al PSD, a adus-o în partid, direct în funcții de conducere - șefă de filială și fotoliu de senator.
Miza ProRomânia în negocierile de astăzi este păstrarea vizibilității unui partid alcătuit exclusiv din parlamentari și primari nemulțumiți de PSD-ul condus de Liviu Dragnea. Votanții acestui partid provin din rândul simpatizanților PSD, cei cu mai multe studii și mai tineri. Iar pentru PSD, aflat în cădere în opțiunile electorale, oprirea exodului propriilor lideri locali și de la centru este o prioritate.
Victor Ponta nu are candidat la prezidențiale, pentru că el însuși a declarat că nu este interesat să se înscrie în actuala competiție, ci în cursa din 2024.
ProRomânia îl încurajează pe Călin Popescu Tăriceanu să rupă coaliția guvernamentală, promițându-i sprijinul celor 7 procente obținute la 26 mai.
„Nu am cum să susțin ALDE cât timp ei sunt la guvernare și noi suntem în opoziție, că nu mai înțelege nimeni nimic. Pot să mă aliez cu cei din ALDE, dar nu cât sunt la Guvern. Dacă ies, da, pot să vorbesc cu ei să facem un grup mai mare.”, a declarat fostul premier, la România TV, duminică seara.
Întrebarea este dacă ProRomânia este un partid interesat de creșterea și consolidarea proprie, pe termen lung, în opoziție, sau dacă încearcă să valorifice avantajul votului din primăvară pentru a intra la guvernare, postelectoral, alături de PSD și ALDE.
Victor Ponta a sugerat, în declarațiile sale recente, că nu este dispus să susțină candidatura Vioricăi Dăncilă la prezidențiale, ci pe cea a Gabrielei Firea. Este însă puțin probabil că Gabriela Firea ar putea disloca influența pe care a căpătat-o în ultima vreme șefa Executicului în PSD, la care se adaugă și cutuma social-democraților de a merge în cursa prezidențială cu propriul președinte de partid.
Pentru ALDE, înscrirea în competiția prezidențială a lui Călin Popescu Tăriceanu este o luptă pentru supraviețuire. Partid de lider, ALDE și-a pierdut în guvernarea alături de PSD nu doar profilul ideologic de dreapta, ci și popularitatea. Când s-a format, în 2014, ALDE și-a testat viabilitatea în alegerile prezidențiale de la acea dată, când Călin Popescu Tăriceanu a obținut 5% din voturi, plasându-se pe locul al treilea, după Klaus Iohannis și Victor Ponta, înaintea Elenei Udrea și a Monicăi Macovei. Un astfel de rezultat, alături de sprijinul structurilor locale ale PSD, a determinat prima confirmare a ALDE la alegerile din 2016, când a trecut de 5%.
Campania anti-Justiție din ultimii doi ani au trimis ALDE sub pragul de intrare în Parlament, așa că supraviețuirea formațiunii la alegerile din 2020 depinde în mare măsură de vizibilitate și de scorul lui Călin Popescu Tăriceanu. Șansele acestuia de a fi unicul candidat al stângii sunt minime. Pe termen lung, în perspectiva alegerilor locale și parlamentare, este de urmărit dacă ALDE va fi absorbit de PSD și vor candida pe liste comune, așa cum s-a întâmplat în mai multe ocazii cu PSD și PC, partidul condus de Dan Voiculescu.
Discuțiile care se vor purta astăzi în cadru oficial între cele trei partide vor avea însă și miza păstrării guvernării după alegerile prezidențiale. În cazul în care PSD va continua căderea, iar candidatul PSD la Palatul Cotroceni va întruni un rezultat slab, în tradiția acestei formațiuni, cum dealtfel au și avertizat liderii locali ai social-democraților, Viorica Dăncilă va trebui să răspundă. În toate cazurile, cu excepția lui Ion Iliescu, în 1996, pierderea Palatului Cotroceni a însemnat și pierderea președinției partidului.
Însă, pentru PSD, dincolo de dilema prezidențialelor, pe termen scurt marea problemă este dacă Viorica Dăncilă va mai fi prim-ministru și după noiembrie și, de asemenea, dacă PSD va putea păstra guvernarea după alegeri. Iar în cea mai mare parte, răspunsul la ultima întrebare depinde de cei alături de care va sta astăzi la masa negocierilor Viorica Dăncilă - liderii ALDE și ProRomânia.