Câtă grijă are România de Armată, în miliarde de euro de la buget

România este unul dintre cele câteva state NATO care face parte din așa-numitul „club 2%” al celor care alocă acest procent din PIB pentru Apărare. Este un obiectiv asumat de România de mai mulți ani, însă în termeni reali, execuția bugetară nu a atins niciodată acest deziderat, pentru care parteneri strategici precum SUA militează intens în cadrul NATO, americanii fiind cei care duc „greul” financiar al Alianței, alocând în jur de 3,5% din PIB pentru armată.

Bugetul pe care guvernul Ludovic Orban își angajează luni răspunderea în fața Parlamentului alocă o sumă record pentru Ministerul Apărării Naționale (MApN): 23,7 miliarde de lei, adică aproape 5 miliarde de euro. Raportat la un PIB pe 2020 estimat la 1.129 de miliarde de lei, cât este estimat de Comisia Națională de Prognoză, acest lucru ar însemna o alocare de circa 2,1% din PIB pentru Apărare. Față de anul precedent, guvernul PNL crește cu 16% bugetul MApN.

Alocările bugetare pentru Armată au crescut constant în ultimii ani, atât în termeni financiari, cât și ca procent din PIB. Anul 2019 s-a încheiat însă cu o execuție bugetară de doar 1,96% din PIB pentru MApN.

Bugetul MApN este mare, însă acest lucru nu înseamnă că toți banii înseamnă automat o îmbunătățire a dotărilor și tehnicii de apărare. Cea mai mare parte a bugetului este alocat plăților salariale și a pensiilor militare. Pentru înzestrarea Armatei, se cheltuie doar puțin peste 30% din acest buget.

Capitolul de cheltuieli de capital al bugetului MApN, acolo unde sunt prinse plățile pentru achizițiile de echipamente și tehnică, se situează în bugetul pe 2020 la 33,7% din totalul banilor: 8 miliarde de lei, adică 1,67 miliarde de euro. Față de anul 2019, este însă o creștere de 25%, anul trecut Armata cheltuind 6,37 miliarde de lei pe achiziții, adică aproximativ 1,35 miliarde euro.

Procentul destinat achizițiilor în bugetul Apărării s-a menținut în jurul pragului de 33% în 2017 și 2018, cu o scădere în 2019 la 31% în 2019. Creșterea este spectaculoasă față de anul 2012, spre exemplu, când doar 4% din bugetul Apărării era destinat acestui capitol. În 2016 a fost 20%, iar în 2015, 19%.

Ținte pe 2020: strategie anti-război hibrid și tratarea sindromului post-traumatic

Prioritățile Armatei, așa cum sunt descrise în bugetul pe 2020, sunt „capabilitățile militare, cu accent pe cele critice, configurate atât pentru apărarea națională, cât și pentru cea colectivă”. Aceste capabilități pentru anul 2020 se referă la:

• capabilități robuste de comandă și control.
• capabilități de informații, supraveghere și recunoaștere, în baza dezvoltărilor la nivelul NATO pe această dimensiune, care să asigure segmentul de avertizare timpurie.
• capabilități de contracarare a sistemelor A2AD (anti-access/area denial).
• elaborarea unei strategii de reacție rapidă și contracarare a amenințărilor de tip hibrid, care să includă elemente de comunicare strategică, securizarea spațiului informațional și creșterea rezilienței infrastructurii de comunicații la atacuri cibernetice, concomitent cu adaptarea legilor cu incidență asupra siguranței naționale la noile amenințări de tip hibrid și convențional înalt tehnologice.
• crearea unor programe extinse de suport psihologic destinate militarilor români întorși din teatrele de operații și familiilor acestora, pentru tratarea sindromului de stres posttraumatic.

Proiectul de buget pe 2020 arată care sunt și cele opt programe prioritare de înzestrare a Armatei, așa cum au fost ele aprobate de CSAT:

• Transportor blindat pentru trupe 8x8 și 4x4
• Autoturisme de teren blindate și neblindate de tip ușor 4x4
• Sisteme C4I cu capabilități de integrare ISTAR
• Avion multirol pentru Forțele Aeriene
• Vânător de mine
• Sisteme de rachete sol-aer cu bătaie mare – HSAM
• Corveta multifuncțională
• Elicoptere

Dintre aceste programe de achiziții, doar câteva decurg conform calendarului stabilit: avionul multirol, pentru care Parlamentul a aprobat achiziția a încă 5 aparate F-16 second-hand din Portugalia, și sistemele HSAM – cele șapte baterii Patriot achiziționate din SUA, dintre care prima va sosi în România în primele luni ale anului 2020.

Programul transportoarelor blindate este în întârziere cu un an. Blindatele Piranha V, achiziționate de la Mowag, firmă elvețiană controlată de americanii de la General Dynamics, a plătit penalizări de peste 8 milioane de euro pentru întârzieri, transportoarele având probleme mai întâi la turelă, apoi la sistemul de comunicații.

Achiziția corvetelor pentru Forțele Navale este și ea în urmă, abia în vara lui 2019 fiind atribuit contractul către francezii de la Naval Group. Prima navă trebuie livrată în 2022.

Celelalte programe se află încă în stare incipientă, fără să existe proceduri de achiziție lansate.