Ce arată prezența la vot?

La alegerile locale din 2020, au votat în total peste 8,4 milioane de persoane, reprezentând 46,02% din totalul electoratului.

În mediul rural au votat 4,5 milioane de alegători, cu 600.000 mai mulți votanți decât în mediul urban (3,9 milioane de votanți).

Bucureștiul are cea mai scăzută prezență din țară - 36,92%. Cu toate acestea, participarea a fost cu aproape patru procente mai mare față de alegerile din 2016.

Dintre județele țării, doar Iașiul și Vaslui au mai avut o prezență de sub 40%.

La polul opus se situează fiefurile considerate tradiționale pentru PSD - Giurgiu (59,43%), Olt (58,48%) și Teleorman (58,10%).

Pe listele suplimentare au votat 241.000 de persoane, iar cu urna mobilă : 116.000.

UPDATE ORA 20.00 Prezența la nivel national este de 44,54% (8.239.144 de alegători), mai mică față de 2016 (46,26%).

În mediul rural au votat peste 4.400.000 alegători,iar în cel urban peste 3.800.000.

În București au votat 34,87% dintre alegători, depășind participarea din 2016. Capitala are cea mai scăzută ieșire la urne din țară.

Județele Giurgiu, Olt și Teleorman, în capul listei de prezență, la polul opus fiind

UPDATE ORA 19.00. Mai sunt doar două ore de vot, iar prezența la nivel național este 41,43%, mai puțin cu aproape un procent decât a fost prezența cu patru ani în urmă.

Județele Giurgiu, Mehedinți, Olt și Teleorman au 50% prezență la vot la ora 19.00.

La București este o prezență de 31,86%, cea mai mică din toată țara.

Votanții din București, pe grupe de vârstă ( date BEC)

18-24 de ani: 5,05% (29.317 voturi)

25-34 de ani: 15,3% (88.701 voturi)

35-44 de ani: 22,4% (130.080 voturi)

45-64 de ani: 35,57% (206.205 voturi)

Peste 65 de ani: 21,61% (125.275 de voturi)

Prezență pe sectoare, ora 19.00:

Sectorul 1 - 37,10%

Sectorul 2 - 32,82%

Sectorul 3 - 26,52%

Sectorul 4 - 32,66%

Sectorul 5 - 32,95%

Sectorul 6 - 33,29%

UPDATE ORA 18.00. Cu doar trei ore înainte de închiderea urnelor, prezența înregistrată la nivel național este 38,16%, cu un procent mai mică decât la alegerile locale din 2016. BEC decide solicitarea MAI, ca, în cazul în care vor exista votanți în incinta secțiilor de votare, votul ar putea fi prelungit și după ora 21.00, cea programată pentru închidere.

Continuă ca prezența să fie mai mare în mediul rural și la această oră, unde au votat 3,8 milioane de persoane, față de cei care au votat la orașe - doar 3,1 milioane de persoane.

București a înregistrat o prezență care se apropie de 30%. Din totalul celor 1,8 milioane de cetățeni cu drept de vot în capitală, s-au prezentat la urne 534.000. În urmă cu patru ani, veniseră la vot mai puțini bucureșteni - 24,62%.

Pe categorii de vârstă, cei mai numeroși votanți în București au fost în categoria de vârstă 45-64 de ani, respectiv 188.188. Ei au fost urmați de cei de peste 65 de ani, 119.691. Cele două categorii de vârstă reprezintă peste 58% dintre alegători.

115.273 de bucureșteni între 35 și 44 de ani au votat la alegerile locale 2020 în București, în timp ce numărul celor între 25 și 34 de ani a fost de 78.300.

Cei mai puțini votanți până la ora 18.00 au fost bucureștenii cu vârste între 18 și 24 de ani, respectiv 25.790.

Olt, Teleorman continuă să se afle în topul județelor cu cea mai mare prezență, cele două județe fiind dominate de PSD.

UPDATE ORA 17.00. La nivel national, prezența a fost de 34.58%, mai scăzută cu 1 procent față de cea din 2016.

Prezența la vot este mai mare în mediul rural, unde au mers la vot 3.467.209. În mediul urban au votat la alegerile locale 2.860.648.

Județele Olt, Giurgiu și Teleorman se mențin pe primele locuri, prezența la vot apropiindu-se de 45%.

În București au votat până la ora 17.00, 26,28% dintre alegători, ceea ce plasează capitala pe ultimul loc la nivelul țării. Totuși, prezența este semnificativ mai mare ca acum patru ani, când prezența a fost de de 22,1%. T

Prezența pe sectoare, ora 17.00:

Sectorul 1 - 30,69%

Sectorul 2 - 27,11%

Sectorul 3 - 21,85%

Sectorul 4 - 26,8%

Sectorul 5 - 27,16%

Sectorul 6 - 27,54%

UPDATE ORA 16.00. Prezența la nivel national este de 30,94%. În 2006 la aceeași oră votaseră 31,71%.

Cei mai numeroşi la vot rămân alegătorii din categoriile de vârstă 45 - 64 de ani, dar crește uşor şi numărul celor din categoriile de vârstă 25-24 de ani şi 35 - 44 de ani.

Prezența se apropie de 40% în județele Olt, Giurgiu și Teleorman prezența este de aproape 40%.

Cele mai mari prezențe la vot s-au consemnat în județele Olt - 39,59%, Giurgiu - 39,17%, Teleorman - 39,09%, Mehedinți - 38,45% și Gorj - 37,36%.

Cele mai mici prezențe la vot au fost, până la ora 16.00, în București - 23,73%, Vaslui - 25,90%, Covasna 25,99%, Iași - 26,01% și Galați 26,25%.

În București, prezența se menține redusă, 23,73% cu Capitala fiind pe ultimul loc în topul prezenței.

Prezența pe sectoare, ora 16.00:

Sectorul 1 - 27,74%

Sectorul 2 - 24,52%

Sectorul 3 - 19,72%

Sectorul 4 - 24,09%

Sectorul 5 - 24,43%

Sectorul 6 - 24,99%

UPDATE ORA 15. Prezența la vot la nivel national a fost de 27,38%, mai mică față de cea de acum 4 ani- 28,39%. Diferența dintre votul din mediul rural și cel din urban s-a mărit, depășind 430.000.

În București au votat doar 21,2% dintre alegători.

Cea mai mare prezență s-a înregistrat în județul Olt, 35,27%, iar județele Giurgiu și Teleorman au depăsit 34,9%.

UPDATE ORA 14.00 La a nivel național prezenta este de 23,71% ( peste 4.400.000 de votanți), mai mică decât cea din 2016 (24,97%).

In mediul rural prezenta rămâne mai crescută față de cea din mediul urban, depășind 320.000 de alegători.

În București prezența continuă să fie scăzută, doar 18,41%, capitala fiind pe ultimul loc.

Prezența pe sectoare la ora 14.00:

Sectorul 1 - 21,52%

Sectorul 2 - 19,03%

Sectorul 3 - 15,37%

Sectorul 4 - 18,55%

Sectorul 5 - 18,79%

Sectorul 6 - 19,51%

UPDATE ORA 13.00. Peste 3.600.000 de votanți s-au prezentat la urne la nivel national, prezența fiind de 20.04 %, cu 1,08% mai mică decât în 2016 la aceeași oră (21,12%).

Diferența dintre votul în mediul rural și cel urban se menține, fiind de peste 244.000 de alegători.

În Teleorman, Olt, Giurgiu și Tulcea prezența a trecut de 28%.

În alte 7 județe- Argeș, Buzău, Călărași, Dâmbovița, Gorj, Ilfov, Mehedinți, Vâlcea și Vrancea- prezența la vot a depășit 24%.

În București prezența se menține scăzută, doar 15.38%, ceee ce o plasează în continuare pe ultimele locuri la nivel de țară, alături de Covasna, Vaslui, Iași și Harghita.

Cu toate acestea, prezența în Capitală este mai mare cu aproape 2% față de alegerile din 2016.

UPDATE ORA 12.00. La nivelul tării au votat până acum peste 2.800.000 de alegători, prezența fiind de 15.76%, mai mică decât cea din 2016 la aceeași oră- 16, 54%.

În București, prezența la vot este de 12,14%, ceea ce o plasează pe penultimul loc pe țară. Codaș la prezență este județul Covasna, 11,69%.

În schimb, în județele Teleorman, Olt și Giurgiu, unde rata de participare este de peste 21%, fiind în fruntea topului.

În mediul rural au fost înregistrate peste 1,5 milioane de persoane care au votat, în timp ce în mediul urban au fost peste 1,3 milioane de persoane. De regulă, mediul rural votează mai degrabă în prima parte a zilei, în timp ce alegătorii din mediul urban ies la vot spre după-masă. Această tendință nu a fost însă respectată la alegerile prezidențiale și europarlamentare de anul trecut, când votul în urban a fost mai ridicat decât cel din rural.

București, prezența pe sectoare la ora 12.00:

Sectorul 1 - 14,08%

Sectorul 2 - 12,45%

Sectorul 3 - 10,21%

Sectorul 4 - 12,3%

Sectorul 5 - 12,23%

Sectorul 6 - 13,02%

În Capitală, votanții din categoria de vârstă cuprinsă între 45-64 de ani au venit în cea mai mare proporție la vot, în timp ce prezența tinerilor este redusă. O prezentă mare s-a înregistrat și la categoria de vârstă de peste 65 de ani.

UPDATE ORA 11: Peste două milioane de alegători s-au prezentat până la ora 11 la vot, iar prezența a ajuns la 11,53%. În continuare prezența este sub cea înregistrată la aceeași oră la alegerile din 2016, când s-a ridicat la 12,11%.

Mulți alegători stau la coadă, mai ales că, din cauza măsurilor luate de autorități pentru a preveni răspândirea noului coronavirus, în secția de votare nu pot intra decât cinci persoane simultan, dar este posibil și ca numărul de votanți să fie mai mare.

Prezența cea mai mare se întâlnește în Teleorman (17,03%), în Olt (16,78%) și Giurgiu (16,48%).

La coada clasamentului sunt județele Covasna (8,38%), Harghita (8,79%) și Municipiul București (9,11%). De altfel, la alegerile din 2016, Capitala a înregistrat cea mai mică prezență din istoria electorală post-decembristă: 33%.

La alegerile din 2016, prezența mică la închiderea urnelor - doar 48,44% - a făcut ca unii primari de municipii să fie aleși cu mai puțin de 20% din numărul total al alegătorilor din circumscripția respectivă.

UPDATE ORA 10: Prezența la vot a ajuns la 7,76%. În continuare, în mediul rural sunt mai mulți alegători care au mers să voteze decât în mediul urban, în acest moment diferența fiind de aproape o sută de mii de persoane. Numărul de alegători care au votat până în prezent este mai mic față de prezența din 2016 (7,93%), la aceeași oră.

În total, peste 1,4 milioane de persoane au votat până la ora 10.

În București, au votat peste 114.000 de persoane, din totalul de 1,8 milioane de alegători înscriși pe listele electorale.

UPDATE ORA 9: După două ore de la deschiderea urnelor, prezența la vot a urcat la 4,26%. Cu alte cuvinte, peste 780.000 de alegători și-au exprimat opțiunile electorale, aproape 410.000 în mediul urban și peste 370.000 în mediul urban.

Spre deosebire de alegerile din 2016, acum prezența este ușor mai scăzută. La aceeși oră, în 2016, prezența la vot a fost de 4,35%.

UPDATE ORA 8: La ora 8, au votat 1,83% dintre alegători, adică peste 330.000 de români cu drept de vot.

În mai puțin de o jumătate de oră de la deschiderea urnelor, peste 100.000 de români au votat la alegerile locale, reprezentând 0,6% din totalul alegătorilor înscriși pe liste.

În mediul rural au votat peste 53.000 de votanți, iar în mediul urban, peste 52.000.

Câți români au votat la locale în ultimele trei decenii

În ultimii 30 de ani, participarea la alegerile locale (alegerea primarilor, a consilierilor locali și județeni) a fost pe un trend descendent și, de cele mai multe ori, interesul a fost mai redus decât pentru alegerile parlamentare.

În 1992, aproape 65% dintre alegătorii înscriși pe listele electorale s-au prezentat la vot, iar, potrivit Autorității Electorale Permanente, pentru alegerile ulterioare rata de participare a scăzut până în jurul a 50%, astfel:

• în 1996, participarea la vot a fost de 56,47%,
• în 2000, prezența la urne a fost de 50,85%
• în 2004, participarea la vot s-a ridicat la 54,23%
• în 2008, ultimul dată când alegerea primarilor s-a făcut în două tururi, participarea la vot a fost de 48,81%
• în 2012, primul an în care primarii au fost aleși într-un singur tur de scrutin, prezența la urne a fost de 56,26%
• în 2016, rata de participare a fost de 48,17%

La alegerile din 2016, unii primari de municipii au fost aleși cu mai puțin de 20% din numărul total al alegătorilor din circumscripția respectivă.

De pildă, în urmă cu patru ani, la București, Gabriela Firea a câștigat cu puțin peste 246.000 de voturi, reprezentând doar 13,84% din totalul de aproape 1,8 de milioane de alegători înregistrați în Capitală și în condițiile în care rata de participare în Capitală a fost mult sub media națională. Nu este singurul astfel de caz. La Iași, primarul Mihai Chirica a fost ales doar de 15% din totalul alegătorilor, în timp ce, la Ploiești, Adrian Florin Dobre reprezenta doar 11% din totalul votanților.

Analiștii politici atrag atenția că o rată de participare scăzută favorizează, pe de-o parte, partidele mari, cu rețele locale bine dezvoltate, iar pe de alta, pe primarii aflați deja în funcție indiferent dacă vin de la partide mai mici sau mari.

Știre în curs de actualizare