Înaintea României, alte state, între care Franța, Japonia și Coreea de Sud au demonstrat că procesul electoral e posibil în timp de pandemie, dar destul de dificil.
Alegerile locale fuseseră programate pentru luna iunie, când expirau mandatele primarilor, șefilor consiliilor județene și consilierilor locali și județeni. De fapt, în două din trei state în care au fost programate alegeri, acestea s-a amânat, potrivit International IDEA’s Global Overview: Din 21 februarie până pe 20 septembrie, cel puțin 71 de state și regiuni de pe întreg întinsul globului au fost amânate alegeri, în vreme ce în aproape 40 de țări au fost amânate alegeri naționale și referendumuri.
Pentru prima data, în România postdecembristă, campania electorală pentru locale a fost fără mitinguri, adunări câmpenești și chiar fără împărțirea cu fast a cadourilor electorale.
În România, peste 18 milioane de oameni sunt așteptați să voteze duminică la alegerile locale, unde vor fi aleși primarii, președinții de consilii județene, consilierii locali și județeni. Totul este complicat de situația sanitară, de faptul că mulți se află în carantină sau izolare, iar urnele ar putea ajunge la ei cu întârziere sau ar putea să nu ajungă deloc. Sociologii vorbesc despre o prezență scăzută la vot, ceea ce înseamnă un ajutor implicit pentru primarii aflați deja în funcții. Mulți alegători se tem să meargă la vot din cauza epidemiei, alții sunt dezolați de campania electorală murdară practicată de televiziuni.
Nu se știe exact câți din cei 18 milioane de cetățeni români se află în țară, dar estimările sugerează că între 3 și 5 milioane ar fi plecați la muncă în afara granițelor. Datele oficiale ale Autorității Electorale Permanente arată că în Registrul electoral fuseseră înscriși 18.983.585 de persoane pănă pe 31 iulie 2020. Doar 731.974 și-au declarant domiciliul în străinătate.
Pentru alegerile de duminică au fost pregătite aproape 19.000 de secții de vot, din care 1200 în București.
În total, s-au înscris în cursă peste 250.000 de candidați. Față de 2016 (când au fost 267.239 candidați) se constată o scădere cu 11.197 anul acesta (fiindcă s-au înscris în cursă 256.042).
În București, unde campania pare să fi fost mai animată decât în alte părți, sunt 103 candidați la funcțiile de primar: 18 pentru fotoliul de primar general, 20 de candidați pentru funcția de primar la Sectorul 1; 16 candidați pentru scaunul primarului Secotrului 2; 13 candidați pentru cel al Sectorului 3; 9 candidați pentru funcția de primar la Sectorul 4; 11 pentru funcția a de primar al Sectorului 5 și 16 pentru cea de la Sectorul 6.
Confruntarea cea mare se dă între fosta jurnalistă Gabriela Firea susținută de PSD și matematicianul Nicușor Dan, din partea PNL și USR-Plus. În cursă este și fostul președinte Traian Băsescu, iar voturile pe care le va primi ar putea periclita o eventuală victorie a candidatului dreptei.
Potrivit unui Raport publicat de Expert Forum, față de 2016, când per total la alegerile locale numai 21.4% din candidați erau femei în toată țara, acum candidează cu1,5% mai multe femei. Situația rămâne extrem de disproporționată din acest punct de vedere, mai ales în ceea ce privește funcția de primar, unde sub 10% sunt candidați femei. Poziţia de Preşedinte de Consiliu Judeţean are un procent similar. Cu alte cuvinte, subliniază specialiștii de la Expert Forum, „funcţiile alese direct şi care dau legitimitate şi putere executivă reală rămân în continuare cele mai inaccesibile femeilor”.
În același timp, proporția cea mai mare de candidaţi femei este în municipii (32.3%), ceea ce era cumva de aşteptat, iar cea mai mică la nivelul comunelor rurale. Cele mai multe femei pe listele electorale pentru consiliul local se regăsesc la Sectoarele 1, 2, 3 și 6 din Bucureşti, precum și în Constanța, Galați, Iași și Brașov.
Primele rezultate ale scrutinului de duminică pot fi aflate în noaptea dintre 27 spre 28 septembrie și ele proiectează primele tendințe ale alegerilor parlamentare, programate să aibă loc la începutul lunii decembrie.
