La cinci ani de la de la Colectiv, reformele cerute de opinia publică, zguduită de tragedia care a omorât 65 de tineri și a mutilat, nu doar sufletește, alte sute de oameni, sunt un semieșec. Corupția încă ucide, clasa politică s-a schimbat prea puțin, unii dintre principalii actori ai momentului Colectiv aspiră la noi mandate în parlament sau deja, precum Popescu Piedone, au fost realeși la primărie, iar problema sistemului sanitar, a paturilor și spitalelor pentru arși, sau cea a infecțiilor nosocomiale, este departe de a fi rezolvată.
Unele dintre cele mai mari dezamăgiri ale supraviețuitorilor de la Colectiv se leagă de eșecul reformei sistemului sanitar, ieșit din nou la suprafață în contextul pandemiei de coronavirus.
Ce s-a schimbat în sistemul sanitar după Colectiv
Deși numărul de paturi pentru pacienții în stare critică cu arsuri grave - așa numiții mari arși - a crescut în cinci ani, el încă nu este suficient pentru nevoile României. Există unele progrese și alte zone unde ar fi trebuit făcut mai mult.
În octombrie 2019, odată cu inaugurarea secției de mari arși a Spitalului Județean Timișoara, România avea un număr total de 24 de paturi ATI pentru pacienți critici adulți cu arsuri grave.
În țară, ele sunt dispuse după cum urmează:
- București, Spitalul Floreasca - 6 paturi (la care se adaugă 6 pentru tratament post-critic și alte 6 pentru arsuri ușoare)
- București, Spitalul Bagdasar Arseni - 3 paturi
- București, Spitalul de Arsuri - 5 paturi
- Timișoara, Casa Austria - 5 paturi
- Iași, Spitalul Sf. Spiridon - 5 paturi
- La cele de mai sus se adaugă 10 locuri disponibile la Spitalul Grigore Alexandrescu din București, care sunt însă pentru copii.
Ministrul Nelu Tătaru a recunoscut că după 5 ani de la Colectiv, lucrurile s-au schimbat prea încet:
”După 5 ani, lucrurile pentru tratarea marelui ars în sistemul sanitar s-au schimbat, dar mult prea lent. Avem tot 23 de paturi destinate pentru acești pacienți și suntem nevoiți să cerem ajutor în clinicile din afara țării atunci când capacitatea de tratare este depășită. Încă nu avem exercițiul de a raporta și recunoaște, transparent, infecțiile nosocomiale din unitățile sanitare și încă ne lipsește o bancă dedicată pentru țesuturi și piele.”
Your browser doesn’t support HTML5
Lanț uman la 5 ani de la Colectiv
Elena Copaciu, medic ATI, care s-a implicat în ajutorarea pacienților de la Colectiv și în elaborarea de legislație după tragedie explică pentru Europa Liberă care este situația în acest moment.
„În afară de dotarea clădirior de la Timișoara și Iași, cu sprijinul ambasadelor Belgiei și Franței la București, un număr de 60 de medici și asistente au fost la specializare în străinătate pentru a trata cazuri de mari arși”.
Copaciu dă exemplul echipei de la Spitalul Bagdasar-Arseni din București „unde un bloc operator a fost reabilitat la standarde, conectat cu secția ATI a spitalului, iar echipa întreagă, extrem de dedicată, a fost la training în Franța”.
În ceea ce privește cadrul legislativ, Copaciu subliniază că, în afară de legea promulgată de Klaus Iohannis privind decontarea tratamentelor victimelor din Colectiv pe viață, au fost elaborate două ordine de ministru care înainte nu existau.
„E vorba despre ordinul pentru tratamentul marilor arși și cel legat de transferul acestora mai rapid în străinătate, în situația în care capacitatea din România este depășită”.
„Chiar renovarea secției ATI de la Spitalul de Arși din București a fost efectuată după anexele cu cerințele arhitecturale din ordinul privind tratarea”, amintește medicul, care a fost printre primii care au semnalat problema infecțiilor intra-spitalicești din acea perioadă.
De asemenea, tot după Colectiv, a fost introdusă și o modalitate dedicată de decontare a tratamentelor pacienților cu arsuri - tratamente costisitoare - denumită AP-Arsuri. La fel ca sumele decontate separat pentru secțiile ATI, incluse în AP-ATI, decontul separat și în totalitate al costurilor pentru tratarea marilor arși este asigurat, în prezent.
Îți mai recomandăm După 5 ani, răniții povestesc: Nu trebuie să arzi în Colectiv ca să îți fie frică să ieși pe stradă sau să ajungi într-un spital...Multe spitale au avut probleme imediat după Colectiv în a deconta de la casele de asigurări costurile aferente.
Sunt însă și domenii unde progresul a stagnat.
„De exemplu, cadrul legal pentru raportarea și prevenirea infecțiilor intra-spitalicești a rămas la nivelul Ordinului 1101 din 2016. Singurul demers legislativ este un proiect aflat în Parlament, dar nediscutat, intitulat Stop Infecțiilor Nosocomiale”, atrage atenția Elena Copaciu.
Și nici legislația existentă nu a fost aplicată în totalitate. Spre exemplu, în Ordinul 1101 din 2016, este prevăzută stabilirea unor „structuri modulare temporare pentru a crea compartimente de boli infecțioase în toate spitalele”, afirmă Copaciu.
Scopul acestora, în contextul de prevenire și tratare a infecțiilor din spitale, era de izolare a pacienților infectați cu bacterii multirezistente, pentru a împiedica transmiterea la alți pacienți.
„Acum toată lumea se grăbește să facă aceste structuri modulare din cauza COVID-19. Dacă erau făcute, acum erau gata de folosit și efortul ar fi fost mai mic”, spune medicul ATI.
Un alt element care lipsește în România este o bancă de piele. „Era la Grigore Alexandrescu, dar echipamentul a expirat și de doi ani am rămas fără”, afirmă Elena Copaciu.
La nivel de țară, „o schimbare în bine este și mobilizarea societății civile”, afirmă la Europa Liberă Marius Ungureanu, lector universitar la Departamentul de Sănătate Publică al UBB Cluj-Napoca.
„Sigur, nu aceasta este premisa unor schimbări sistemice și nu este o politică publică să ne bazăm pe ONG-uri, dar a crea punți între sistemul public, societatea civilă și, de ce nu, sistemul privat, este un pas în direcția bună”, subliniază Ungureanu.
„La oamenii onești din sistemul public văd o schimbare de percepție față de societatea civilă, iar aceasta, prin eforturile ei, și-a câștigat o poziție legitimă”, explică medicul.
În termeni de schimbări la nivel macro „mai sunt multe de făcut. Avem prea multe spitale care nu și-au îndeplinit planul de conformare pentru acreditare, iar de depolitizarea managementului de spitale ce să mai vorbim”, conchide Ungureanu.
Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a anunțat vineri că anul acesta trebuia demarată construcția a trei centre multifuncționale pentru apcienți cu arsuri la Timișoara, Tg. Mureș și București. Finanțarea provine dintr-un acord cu Banca Mondială.
Licitația pentru construcția de la Timișoara ar trebui lansată în luna noiembrie. Celelalte două într-un termen de șase luni, conform ministrului.
Ce s-a întâmplat cu actorii politici ai Colectivului
Majoritatea miniştrilor din Guvernul Ponta de la acea vreme se află în continuare azi pe scena politică, unii pregătindu-se de noi mandate în Parlament sub diverse pălării politice. PSD a căzut în picioare, pentru că prin înființarea Pro România, principalele personaje controversate, precum Victor Ponta și Nicolae Bănicioiu, au dispărut de pe radarul PSD. La rândul lui, Gabriel Oprea, fost ministru de Interne în 2015, a devenit președintele partidului Uniunea Națională pentru Progresul României și candidedează independent la alegeri, iar Popescu Piedone, a fost ales primar al sectorului 5 pe listele Partidului Puterii Umaniste, înființat de Dan Voiculescu.
Lanț uman la 5 ani de la Colectiv
PSD a reușit astfel să se derobeze de responsabilitate, deși pot fi regăsiți acolo Robert Cazanciuc, atunci ministru de justiție, acum interimar la șefia Senatului și primul pe listele de la Giurgiu, Eugen Teordorovici, fost ministru de finanțe, numărul unu pe listele de la Tulcea, sau pe Mihai Tudose, devenit europarlamentar.
Victor Ponta, premierul care a fost obligat să demisioneze la câteva zile de la incendiul de la Colectiv, pe fondul protestelor din București și alte mari orașe, dar și al reglărilor de conturi din PSD
S-a reactivat pe scena politică și mediatică la mai puțin de un an. A părăsit PSD ]n contextul neînțelegerilor cu Liviu Dragnea, dar a înființat Pro România, partid care a obținut un scor modest la europarlamentare, iar la locale s-a plasat sub pagul de 5%. Mediatizat în exces, Ponta nu pierde ocazia să declare că demisia lui a fost un ”sacrificiu” în speranța că lucrurile vor merge mai bine în România. Și-a asumat doar parțial și neconvingăror responsabilitatea în tragedia de la Colectiv.
De altfel, una dintre victimele de la Colectiv, chitaristul și actorul Cătălin Scânteie, care are mâinile și spatele arse, îi transmite un mesaj la 5 ani de incendiu: ”Domnule Ponta, ați afirmat în noiembrie 2015, la câteva zile după Colectiv, atunci când ați demisionat (și v-ați asumat corupția din sistem), că părăsiți scena politică cu demnitate. De ce v-ați întors? Este totul în regulă acum?”
Nicolae Bănicioiu, ministrul sănătății la vremea respectivă
Era cel care dădea asigurări că ”nu avem nevoie de nimic” și că sistemul sanitar face față, refuzând timp de 6 zile să apeleze la mecanismul european de ajutor pentru catastrofe și să trimită pacienții în stare gravă la spitale din Europa.
Romania - Nicolae Bănicioiu, former minister for Health
”Chiar mai devreme mă suna doamna ministru din Moldova, însă i-am comunicat că chiar nu avem nevoie de nimic în acest moment. Medicii noștri pot gestiona situația. Franța și din Germania - deci am primit din foarte multe părți astfel de solicitări, momentan noi ne descurcăm foarte bine, ne descurcăm foarte bine, iar medicii noștri pot face față cu brio oricărei situații”, spunea Bănicioiu pe 1 noiembrie 2015.
Nu și-a admis niciodată greșelile. A mers după Victor Ponta în Pro România și se afla pe lista pentru alegerile parlamentare din 6 decembrie, dar procurorii i-au stricat socotelile. Nu cu dosarul Colectiv, în care nu s-a prezentat în mod repetat la audieri, ci în altul în care este acuzat că ar fi primit mită 3,9 milioane de lei de la diverși oameni de afaceri pentru a numi manageri de spital pe care respectivii îi puteau controla în scopul alocării unor contracte.
Îți mai recomandăm Colectiv, 5 ani degeaba. Fosta fabrică ”Pionierul” tot fără autorizație ISU, niciun ban recuperatBănicioiu a rămas fără imunitate pe fondul campaniei electorale în care PSD, care încă deține majoritatea în parlament, se ferește să apere corupții, așa cum a făcut în multe alte cazuri. Fostul ministru a fost pus sub urmărire penală de procurorii DNA și i s-a pus sechestru pe avere.
Cristian Popescu Piedone, primar al sectorului 4 care a autorizat funcționarea clubului Colectiv fără avize ISU.
Se apăra atunci spunând ”sunt acoperit de acte”. Și-a dat demisia din funcția de primar la cinci zile de incendiu, a fost arestat preventiv și pus în libertate de Curtea de Apel. A primit o condamnare de 8 ani și 6 luni, dar a făcut recurs și procesul se judecă la Curtea de Apel București.
Nu și-a recunoscut niciodată vinovăția, iar înainte de alegerile locale de acum o lună declara că ”Dacă sunt vinovat, cetățenii nu mă vor vota. Să mă judece poporul, că la această primă instanță nu îmi spune ce lege am încălcat”.
Poporul nu l-a judecat, dar l-a ales. A obținut însă un mandat pe care îl pierde dacă va fi condamnat definitiv de justiție.
Tot Cătălin Scânteie, rănit la Colectiv, scrie astăzi:”Stimate locuitor al sectorului 5, astăzi se împlinesc 5 ani de la tragedia din Colectiv și 33 zile de când l-ai ales primar pe Piedone. Dacă mă va mai întreba vreodată un jurnalist ce a învățat românul (în special bucureșteanul) din ce s-a întâmplat pe 30 octombrie 2015, pot să-l trimit la tine? Sau mai bine mă rezum în a te arăta cu degetul gen "uite, băh, ăla știe răspunsul corect"? Pentru că eu, sincer să fiu, mi-am pierdut orice speranță de mai bine în țara asta”.
Gabriel Oprea, vicepremier și ministru de interne în timpul tragediei de la Colectiv, cel care a gestionat intervenția de la fața locului.
Acredita ideea că totul are conotații politice. De altfel, într-un interviu dat DCNews, spunea că a încercat să-l împiedice pe Victor Ponta să demisioneze: ”Nu cred că eşti responsabil pentru ce s-a întâmplat şi nu cred că trebuie să-ţi dai demisia. Eu cred că e o făcătură”.
În 2015, Oprea era implicat în scandalul provocat de moartea polițistului Bogdan Gigină, pentru care a și fost trimis în judecată trei ani mai târziu sub acuzația de ucidere din culpă.
Susținător al guvernului Dăncilă, Oprea a fost la un pas de uni UNPR cu PSD, dar relațiile s-au stricat când a apărut în scenă Marcel Ciolacu.
Cu o imagine proastă, personaj controversat și implicat în multiple scadaluri, Gabriel Oprea a ajuns să candideze ca independent la alegerile din decembrie, în speranța că va obține un mandat de parlamentar, cu imunitatea care vine la pachet.