Criteriile lui Marcel Ciolacu | Cei șapte miniștri care ar pleca din Guvern

Marcel Ciolacu se pregătește să preia postul de prim-ministru, după „rotativă”. Nicolae Ciucă va părăsi fotoliul de premier, după 25 mai. (Cei doi lideri ai Coaliției, în sala de plen a Camerei Deputaților)

Ținta predilectă a criticilor șefului PSD, Marcel Ciolacu, este ministrul Energiei. Dar exigențele viitorului posibil premier ar scoate din joc mai mulți miniștri. Am numărat cel puțin șapte, în urma analizei criticilor și acuzațiilor care li s-au adus în spațiul public în ultimul an.

Miniștrii care nu ar corespunde criteriilor pe care le-a enumerat Marcel Ciolacu, fără a-i numi pe aceștia, provin și de la PNL și de la PSD:

  • Virgil Popescu (PNL)
  • Nicolae Ciucă (premier și președinte PNL)
  • Lucian Bode (PNL)
  • Angel Tîlvăr (PSD)
  • Sorin Grindeanu (PSD)
  • Cătălin Predoiu (PNL)
  • Adrian Câciu (PSD)

Într-un interviu la Antena 3, președintele PSD, Marcel Ciolacu, a spus recent că nu ar vrea să conducă un guvern cu membri asupra cărora planează „suspiciuni”.

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, și premierul Nicolae Ciucă, la Camera Deputaților. Coaliția lui Nicu și Marcel, se pregătește de schimbări în Guvern

Întrebat ce miniștri rămân și ce miniștri pleacă, acesta a spus că nu vrea să dea explicații în numele altora.

Marcel Ciolacu: „Îmi doresc să nu intru în Guvern cu lămuriri nedecontate”

„Sunt anumiți miniștri care trebuie să dea anumite lămuri. Îmi doresc să nu intru și în noul Guvern cu aceste lămuriri nedecontate. Și cred că este corect și față de parteneri, și față de români, să nu începem un drum nou cu suspiciuni sau cu lucruri pe care trebuie să le explic eu, întâmplate nu în mandatul meu de premier.” - Marcel Ciolacu, interviu la Antena 3

A nominalizat un singur ministru.

„Domnului Virgil Popescu îi recomand să închidă anumite lucruri pe care nu reușește de foarte mult timp să le închidă în spațiul public. Acum a mai venit și CE Oltenia și Romarm.” - Marcel Ciolacu, interviu la Antena 3.

1. Virgil Popescu, ministrul acuzat chiar de PSD că e omul OMV

Ministrul Energiei are în proprii parteneri de guvernare cei mai vehemenți critici. Social-democrații i-au cerut fățiș demisia de nenumărate ori. Mai nou, ei sugerează că ministrul este în conflict de interese, pentru că soția lui e acționar majoritar în mai multe benzinării partenere Petrom, în Mehedinți.

Virgil Popescu, ministrul Energiei, este cel mai criticat liberal din Guvernul Ciucă de către PSD. Partidul lui Marcel Ciolacu i-a cerut constant demisia.

Gabriel Zetea, vicepreședinte al PSD, l-a interpelat pe ministrul Energiei , într-o emisiune la Digi24, și i-a cerut explicații.

„Îl întrebăm cu toții pe Virgil Popescu care sunt legăturile sale cu OMV Petrom, care sunt legăturile și afacerile de familie pe care familia ministrului Virgil Popescu le are direct cu OMV Petrom. (...) Trebuie să îl întrebăm dacă există un potențial conflict de interese”, a acuzat Zetea.

Social-democrații sugerează inclusiv că scăparea din lege care face ca OMV să nu achite taxa de solidaritate i-ar putea aparține lui Virgil Popescu.

În plus, îi reproșează ministrului Energiei și situația de la CE Oltenia, unde trei oameni au murit și alți zece au fost răniți la cariera Jilț Sud, în urma unui accident. Tragedia a scos la lumină condițiile inumane de muncă.

2. Nicolae Ciucă, suspectat de plagiat, așteaptă verdictul instanței

Nicolae Ciucă însuși s-ar încadra la capitolul „lămuriri nedecontate”, dacă luăm în calcul suspiciunile de plagiat pe care le-a lăsat să planeze până azi în spațiul public, în așteptarea unui îndepărtat verdict al instanței.

Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, împreună, în vizită la o uzină militară, 2 noiembrie 2022. Cei doi au arătat în ultimul an că sunt într-o relație foarte bună. În spatele vizitelor oficiale, însă, PSD și PNL se atacă reciproc

Incertitudinea în cazul premierului durează deja de mai bine de un an. Pe 18 ianuarie 2022, jurnalista Emilia Șercan publica un articol în Pressone, în care arăta că prim-ministrul a plagiat în 42 din cele 138 de pagini ale tezei din 2003, în urma căreia a devenit doctor în științe militare.

Nicolae Ciucă a obținut în instanță anularea tuturor sesizărilor adresate CNATDCU privind posibilul plagiat.

Între timp, Parchetul General a început verificarea lucrării, în urma unei plângeri penale, și a ridicat de la Universitatea Națională de Apărare documentele originale.

Așa se face că nicio instituție academică nu are acces la teza premierului ca să o poată verifica.

În ceea ce privește explicațiile publice, prim-ministrul spune că nu are lucrarea de doctorat acasă pentru a o pune la dispoziția CNATDCU și că așteaptă verdictul instanței.

Despre președintele PNL știm că, oricum, vizează șefia Senatului și nu vreun portofoliu în Executiv, deci scapă de evaluarea succesorului său.

3. Lucian Bode urmează exemplul șefului pe linie de partid și guvern

Ministrul de Interne și secretarul general al PNL a cerut Comisiei de Etică a Universității Babes Bolyai să oprească demersul de reanalizare a lucrării sale de doctorat și, apoi, a atacat demersul în instanță. Astfel, în loc să lămurească problema, a sporit suspiciunile.

Lucian Bode, ministru de Interne și secretar general al PNL, a atacat decizia Comisiei de Etică a UBB în instanță și a cerut oprirea verificării lucrării sale de doctorat.

Comisia a mers mai departe cu verificarea tezei și a decis că Lucian Bode a plagiat în cel puțin 18,5% din lucrare, așa cum scrisese Emilia Șercan, în Pressone.

Aceeași comisie i-a cerut ministrului să rectifice pasajele preluate incorect și să retragă cartea bazată pe teza doctorală. Bode a atacat în instanță decizia și așteaptă verdictul, la fel ca premierul.

La capitolul explicații, secretarul general al PNL a susținut că sunt atacuri politice și că lucrarea este impecabilă. Pe fond, a spus că nu este corect ca teza să fie analizată, în 2022, după normele actualizate, și nu după cele din 2018, când a fost redactată. A invocat și prima decizie a UBB care spunea că sub 3% din lucrare ar fi plagiată.

Unii lideri PSD nu s-au sfiit să sugereze public că minsitrul poartă și o parte din responsabilitate pentru eșecul Schengen.

O altă dezvăluire de presă care a rămas fără un răspuns tranșant este afacerea BMW-urilor cumpărate de Ministerul de Interne de la prietenul președintelui Klaus Iohannis.

4. Angel Tîlvăr a recunoscut că altcineva i-a tehnoredactat lucrarea de doctorat

Proaspătul ministru al Apărării s-a confruntat, chiar la început de mandat, cu acuzații mai vechi legate de doctoratul său.

Marcel Ciolacu îl prezintă pe Angel Tîlvar, proaspăt propus ministru al Apărării, 31 octombrie 2022

Foști angajați ai Muzeului Vrancei susțin că personalul instituției ar fi conceput și scris lucrarea care l-a făcut pe Angel Tîlvăr doctor în științe umaniste, în 2012, potrivit anchetelor Libertatea.

Mai mult, documentele din Arhivele Naționale Vrancea, citate în teza sa de doctorat, nu ar fi fost consultate de actualul ministru, parlamentar la acea vreme, ci de un angajat al Muzeului, conform G4Media.

Ministrul Apărării s-a apărat spunând că scrie încet, așa că l-a rugat pe directorul Muzeului Vrancea să îl ajute cu tehnoredactarea. Tîlvăr a subliniat că aspectele sesizate au fost anchetate de procurori și nu a rezultat nicio acuzație oficială. Explicațiile au fost oferite în cadrul unui interviu, la Digi24.ro.

5. Sorin Grindeanu, somat de matematicieni să trimită exemplare din cartea sa la Bilbioteca Națională

Ministrul Transporturilor spune că a scris, împreună cu tatăl său, o carte de matematică, dar opoziția și societatea civilă au reclamat că volumul nu se găsește nicăieri, pe piață.

Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, acuzat de 40 de matematicieni că nu poate face dovada existenței cărții pe care susține că a scris-o împreună cu tatăl său.

Cartea se numește „Integrala Lebesgue-Radon în raport cu o măsură complexă”, are doi autori, pe Sorin Grindeanu și pe tatăl său, Nicolae Grindeanu, și a fost publicată de Editura Ionescu, în 2002.

Pentru că nu e în nicio librărie sau bibliotecă din România, 40 de matematicieni i-au cerut ministrului printr-o scrisoare deschisă, în 2021, să trimită șapte exemplare la Biblioteca Națională, pentru a elimina suspiciunile.

Într-o conferință de presă, la sediul PSD, ministrul a arătat de la distanță cartea și a calificat acuzațiile opoziției drept o „ciorbă reîncălzită și o șobolăneală”.

Ministrul mai trecuse prin același tir de critici și în 2017. Nici atunci nu a reușit să stingă într-un mod convingător scandalul.

Actualul ministru al Transporturilor ar dori să păstreze portofoliul. O alternativă ar fi ca Sorin Grindeanu să preia șefia Camerei Deputaților, dacă rotativa este respectată la punct și virgulă.

6. Cătălin Predoiu a anticipat un verdict al instanței

Ministrul Justiției a intrat recent în categoria celor care au de dat explicații publice, după ce a spus despre soțul fostei șefe DIICOT, Giorgiana Hosu, că a fost achitat într-un proces. Declarația a fost făcută, la Europa FM, pe 18 ianuarie, iar verdictul instanței era așteptat pentru data de 7 februarie.

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat că soțul Giorgianei Hosu, fosta șefă a DIICOT, a fost achitat, deși verdictul urma să fie dat peste trei săptămâni.

Ulterior, Predoiu s-a pierdut în explicații. Mai întâi a spus că s-a bazat pe „surse neoficiale”, apoi a declarat că memoria i-a jucat feste.

Cătălin Predoiu este ministrul care a propus-o pe Giorgiana Hosu la șefia DIICOT. Aceasta s-a retras din funcție, după ce soțul său a fost condamnat cu suspendare la 3 ani de închisoare, în primă instanță.

7. Adrian Câciu, acuzat de lobby pentru Huawei, pe când nu era ministru

Înainte să fie șeful Finanțelor, Adrian Câciu a scris câteva articole în care a promovat compania de tehnologie chineză Huawei. În 2020, ar fi primit pentru aceste articole 25.700 de lei, potrivit G4Media.

Adrian Câciu, ministrul Finanțelor, la finalul ședinței de guvern, 17 decembrie 2021

Textele veneau într-un context delicat, în care Huawei dorea să participe la licitația pentru 5G. Între timp, analistul economic Adrian Câciu a devenit ministru al Finanțelor și, implicit, membru al Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Social-democratul a justificat articolele ca pe un contract comercial. Într-o intervenție televizată, a susținut că articolele plătite pe care le-a publicat în trecut nu au favorizat compania chineză, ci mai degrabă „un anumit principiu”.

Îți mai recomandăm Ministrul Finanțelor, plătit cu 5.000 de euro pentru propagandă pro-China