China | Puține decese raportate, cozi la crematorii. Previziune sumbră după ridicarea restricțiilor: un milion de morți

Noul sistem de calcul privind decesele de Covid-19 nu îi va lua în calcul decât pe cei care au suferit de simptome respiratorii, cum ar fi pneumonia.

Potrivit calculelor partidului comunist, în săptămânile care au urmat relaxării măsurilor zero-Covid, au existat numai cinci decese.

Declarațiile din țară contrazic însă autoritățile. Mai multe persoane au raportat cozi lungi în fața crematoriilor. Un martor a declarat că a văzut o coadă de 40 de mașini funebre în fața unui singur crematoriu din Beijing.

Personalul serviciilor mortuare a putut fi observat purtând echipament de protecție și încercând să gestioneze numărul mare de dricuri.

Crematoriul din Dongjiao, un oraș din estul țării, a fost dedicat deceselor de Covid, conform Sky News.

Dricurile ajung la un crematoriu din Beijing, însă autoritățile continuă să nege existența deceselor de Covid-19.

Personalul din crematoriile de pe teritoriul țării a declarat pentru AFP că se confruntă cu un număr tot mai mare de decese, iar în Chongqing, un oraș din sud-est, un muncitor a declarat că nu mai există spațiu în crematoriul la care lucrează.

Aproape 20% din populația lumii trăiește în China, motiv pentru care experții avertizează că pandemia s-ar putea să nu se fi sfârșit. Potrivit prognozelor oficiale, totalul deceselor ar putea atinge un milion în 2023.

Potențialul pericol

De la începutul pandemiei, în China au fost raportate numai 5.241 de decese, un bilanț surprinzător de scăzut pentru o țară cu o populație de 1,4 miliarde de locuitori. În comparație, în România, unde populația este de 40 de ori mai mică, bilanțul a atins 67.341 de decese de-a lungul pandemiei, de 12 ori mai multe decât totalul raportat în China.

Sistemul de raportare folosit de China contravine standardelor impuse de Organizația Mondială a Sănătății. Aceasta recomandă folosirea sistemului mortalității excesive pentru a calcula numărul real al deceselor.

Metoda compară diferența dintre totalul deceselor într-o situație de criză cu numărul de decese în condiții normale. Acest sistem nu este folosit de China, lucru care pune sub semnul întrebării impactul real al pandemiei în țară. Cifra de 5.241 transmisă de autorități este una fictivă, conform standardelor internaționale.

Măsurile zero-Covid, extrem de stricte, au stârnit proteste din partea populației chineze. Numărul de infectări a rămas însă relativ scăzut pe perioada carantinei.

Totalul infectărilor și al deceselor din China rămâne însă necunoscut, datorită metodei de raportare.

Marion Koopmans este virologul însărcinat cu raportarea privind situația pandemiei de Covid-19, în cadrul OMS. El spune că întrebarea stârnită de situația din China este dacă mai putem numi perioada actuală post-pandemică, având în vedere că o parte semnificativă a populației lumii se confruntă cu un al doilea val de Covid-19.

Un grup de pasageri într-o stație de metrou din Beijing, în timpul celui de al doilea val de Covid-19 din țară. China se confruntă cu sup-raportarea cazurilor și a deceselor.

Mai mult, Statele Unite au avertizat că noul val reprezintă o problemă pentru întreaga lume, având în vedere potențialul apariției unor noi mutații.

„Știm că de fiecare dată când virusul se răspândește, în sălbăticie, are potențialul de a avea mutații”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price. El a mai adăugat că aceste mutații reprezintă o amenințare pentru întreaga lume.

Prince a mai semnalat și pericolul pe care îl reprezintă încetinirea economiei chineze, pe fondul pandemiei.

Sectorul financiar a fost printre cele mai afectate de pandemie, urmat de cel comercial. Angajații din Beijing au fost obligați să anuleze mai multe întâlniri importante pe fondul pandemiei, raportează Reuters.

Nordul Chinei reprezintă epicentrul răspândirii virusului. Boala a afectat mai mulți muncitori din fabricile Chinei, lucru care a țintuit mai multe industrii.

Sistemul Chinei, aflat sub presiune

Modificarea abruptă a măsurilor anti-Covid a pus sub presiune sistemul medical al țării. Personalul din spitale se confruntă cu o lipsă acută a paturilor, iar farmaciile duc lipsă de medicamente. Autoritățile au construit clinici speciale pentru testarea persoanelor cu febră.

Mai mulți oameni au fost văzuți formând cozi lungi în fața farmaciilor, așteptând să cumpere medicamente.

Mai mulți oameni au așteptat la cozi lungi în farmacii pentru a cumpăra teste Covid-19, în orașul Hangzhou, din provincia Zhejiang.

Politica zero-Covid prevedea testarea obligatorie. Îndepărtarea măsurii a însemnat îngreunarea procesului de urmărire a infectărilor. Autoritățile din Beijing au recunoscut că raportarea infecților este „imposibilă” în contextul actual.

Majoritatea statelor lumii au îndepărtat măsurile anti-Covid până în a doua jumătate a anului 2022. Șeful OMS, Tedros Adhanom, a declarat că speră că pandemia este aproape de sfârșit, însă valul de îmbolnăviri din China ar putea aduce surprize.

Alerta de urgență OMS a intrat în vigoare în ianuarie 2020. Tedros Adhanom speră ca situația de urgență să poată fi declarată drept încheiată în 2023.

Mai mulți pacienți infectați cu Covid-19 au fost internați în spitalul central numărul 2 din orașul Zhuozhou, din nord-estul Chinei.

Naționalismul privind vaccinarea

China nu s-a arătat dispusă să folosească alte variante ale vaccinului anti-Covid decât cele de proveniență chineză, despre care studiile au arătat că nu sunt la fel de eficiente.

Președintele Chinei, Xi Jinping, a insistat, în repetate rânduri, că sistemul comunist al țării este pregătit să facă față pandemiei, iar vaccinurile Sinovac și Sinopharm sunt superioare celor din vest.

Studiile au arătat însă că Sinovac este eficient în numi 50% din situații, pe când vaccinurile mRNA, cum sunt cele de la Pfizer, Moderna și BioNTech, sunt eficiente în 90% din cazuri.

Varianta care a provocat numărul cel mai mare de infectări în China este Omicron, conform datelor OMS și GISAID, platforma internațională care oferă date genomice ale virusurilor gripale și a coronavirusului.

Vaccinul BioNTech este cea mai bună variantă, conform studiilor, pentru combaterea virusului Omicron. Există însă dubii privind faptul că președintele chinez va fi dispus să accepte asistența comunității internaționale, în caz de nevoie.

Autoritățile chineze au înființat mai multe clinici speciale pentru cei cu febră, după răspândirea virusului Covid-19 în țară. O astfel de clinică de urgență a fost montată în interiorul unei arene sportive.

Pentru a combate îndoielile existente în privința vaccinului chinezesc, guvernul condus de Jinping a lansat o campanie de propagandă împotriva vaccinurilor din vest. În ianuarie 2021, platforma de știri a partidului comunist, Global Times, a distribuit articole care sugerau că vaccinurile vestice ar putea fi fatale.

În plus China a decis că nu le va permite accesul pe teritoriul țării decât persoanelor vaccinate cu vaccinuri chinezești.

Ministrul afacerilor externe al Beijingului a transmis că „avantajele instituționale” îi vor permite Chinei să gestioneze pandemia fără asistență internațională.

Au existat totuși progrese privind scepticismul Chinei. În urma unei vizite a cancelarului german, Olaf Scholz, la Beijing, s-a ajuns la o înțelegere privind vaccinarea cetățenilor străini în China. Decizia luată în luna noiembrie, le permite cetățenilor expatriați să se vaccineze cu Pfizer și BioNTech.

Scholz a ajuns la o înțelegere cu Xi Jinping și cu prim-ministrul Li Keqiang, conform căreia Germania și China vor lucra mai îndeaproape pentru combaterea coronavirusului.

O altă înțelegere a fost încheiată între Pfizer și compania chinezească Meheco, la data de 14 decembrie, privind distribuția medicamentului anti-viral Paxlovid în China.