Cum se depune declarația unică în 2024. Expert contabil: E o limită neimpozabilă de 600 de lei pentru veniturile din criptomonede

Cei care nu depun declarația unică pot fi amendați cu sume între 50 și 500 de lei, potrivit Codului Fiscal.

Formularul 212 - privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice - poate fi depus la ANAF:

• printr-un cont SPV (Spațiu Privat Virtual)
• prin intermediul serviciului „Depunere declarații” de pe portalul e-guvernare.ro, pe baza certificatului digital calificat - acesta este în sine o semnătură electronică de verificare a identității
• în format fizic, direct la registratura Fiscului
• prin poștă, cu confirmare de primire.

Expertul contabil și consultantul fiscal Gabriela Dobre explică pentru Europa Liberă cum trebuie depusă declarația unică și care sunt condițiile în 2024.

Gabriela Dobre, expert contabil și consultant fiscal.

Ea spune în ce cazuri pot fi făcute deduceri din veniturile realizate în 2023 pentru care este depusă declarația unică în 2024.

„Există o limită care se numește pierdere fiscală. Putem să fim și în pierdere fiscală, chiar dacă suntem într-o activitate care nu face obiectul unui SRL sau al unei SA. Nu avem o limită a acestor sume. Sunt anumite tipuri de cheltuieli plafonate. Dar cât putem să scădem din aceste venituri? Scădem toate acele costuri care au generat desfășurare activității”, spune Gabriela Dobre.

1. Europa Liberă: Cine este obligat să depună declarația unică?

Gabriela Dobre: Orice persoană fizică care desfășoară o activitate independentă. Codul fiscal reglementează activitatea ca fiind dependentă, adică asimilată de natura salariilor, sau independentă, clasificată așa pe baza unor criterii de independență.

Dacă în activitatea noastră avem propriul program, propriile resurse, laptop, birou, propriile resurse profesionale, dispunem de libertatea de a alege locul și programul de lucru atunci ea se califică ca fiind una independentă.

Dacă este o profesie liberală sau este orice alt tip de activitate din zona de servicii, producție, comerț, retail, atunci ea este impozitată conform condițiilor din Codul Fiscal și trebuie declarată declarația unică.

2. Europa Liberă: Cine nu trebuie să depună declarația unică?

Gabriela Dobre: Sunt situații exceptate de la depunerea declarației unice și aceste excepții sunt pensionarii.

Este important de spus că exceptările de la depunerea declarației unice vizează partea de contribuții sociale și nu partea de impozit. Deci, dacă ne gândim că o persoană este exceptată de la depunerea declarației unice, asta înseamnă că ea nu va îndeplini acele condiții pentru a-și declara contribuțiile la sănătate și la asigurările sociale.

Atenție, vorbim despre veniturile din 2023, cu raportare în 2024, pentru că pentru 2024 cu raportare în 2025 sunt niște modificări și vor fi alte baze de calcul. Dar pentru 2023, cu raportare în 2024, exceptați sunt pensionarii cu venituri sub 4.000 de lei, elevii și studenții și persoanele cu handicap.

În privința pensionarilor, mai este un amendament - avem un aliniat, 139 din litera t. a Codului Fiscal, care exceptează de la excepție, deci au obligația să depună declarația unică pensionarii care realizează venituri ca administrator și de cenzor. Aceste persoane au obligația de a depune declarația unică pentru contribuții.

3. Europa Liberă: În cazul în care ești angajat, dar mai ai o altă colaborare, în ce condiții depui declarația de venit?

Gabriela Dobre: Sunt anumite tipuri de venituri care anulează obligația pentru persoanele care realizează veniturile.

De exemplu, în situația unor venituri din drepturi de autor pentru anul 2023, dacă acea persoană care realizează veniturile din drepturi de autor este și salariat, atunci nu mai are obligația colectării CAS și CASS prin declarația unică. Drepturile de autor fac obiectul acestei excepții.

4. Europa Liberă: Poți să corectezi declarația unică în cazul în care greșești pentru că nu știi cum să o completezi?

Gabriela Dobre: În primul rând, declarația unică, prin formatul ei, are un venit estimat pentru anul viitor și un venit realizat față de anul precedent.

Dacă estimatul declarat inițial diferă de ceea ce s-a realizat în mod concret, atunci declarăm ceea ce a fost realizat.

Dau un exemplu: pentru anul 2023 s-a estimat o sumă de 10.000 lei și s-au realizat 10.000 lei; față de acest estimat nu se mai depune o declarație nouă. Nu se reîntărește, practic, ceea ce s-a declarat în estimat.

Dacă realizatul efectiv diferă de estimatul declarat, atunci da, se depune această declarație unică care are menirea de a actualiza taxele la valoarea lor efectivă realizată.

Pentru venitul estimat, acesta se rectifică până la 31 decembrie a anului curent. Să zicem că eu pentru anul 2024 am estimat 10.000 lei.

Dacă în cursul anului 2024 realizez mai mult sau estimez că voi realiza mai mult față de acești 10.000 lei, atunci până pe 31 decembrie din acel an am obligația de a rectifica acest estimat.

Independent de aceste două reguli care funcționează cu scopul de a actualiza taxele și impozitul în declarația unică, oricând acestea se pot rectifica la inițiativa contribuabilului sau a organelor fiscale.

5. Europa Liberă: De ce trebuie să ții cont atunci când depui declarația unică?

Gabriela Dobre: Ca să completezi acea declarație unică trebuie să ții cont de forma de impozitare. Este un impozit determinat în sistem real sau este un impozit stabilit pe baza normei de venit? În primul rând, tu ca contribuabil trebuie să ai o evidență a documentelor justificative organizată într-un mod cât mai complet posibil. Sistemul real reprezintă diferența dintre venitul brut încasat minus cheltuiala deductibilă efectuată în scopul efectuării activității.

Dar fie că există o impozitare pe baza unei norme de venit, fie că ești în sistem real, documentele trebuie să fie întocmite și ținută evidența în registrul încasărilor.

Asta am văzut și în practică. Trebuie să existe o activitate desfășurată în mod continuu privind completarea în registrul de încasări și plăți a tranzacțiilor cu documentele justificative aferente.

Adică venitul brut realizat și încasat - pentru că de fapt asta reglementează articolul 68 din Codul Fiscal - venitul brut încasat din care se scad cheltuielile deductibile, dacă îndeplinesc condițiile de deductibilitate, să fie desfășurate în scopul activității economice pe care o faci.

6. Europa Liberă: Există o limită până la care putem să deducem cheltuieli?

Gabriela Dobre: Există o limită care se numește pierdere fiscală. Putem să fim și în pierdere fiscală, chiar dacă suntem într-o activitate care nu face obiectul unui SRL (societate cu răspundere limitată) sau al unei SA (societate pe acțiuni).

Nu avem o limită a acestor sume. Sunt anumite tipuri de cheltuieli plafonate. Cât putem să scădem din aceste venituri? Scădem toate acele costuri care au generat desfășurare activității.

Până în 2018 a fost o reglementare în Codul Fiscal care învedera faptul că activitatea economică este prestată cu scopul realizării de profit. De asta faci o activitate economică, ca să fii într-un profit. Dar s-a eliminat această prevedere și să fii într-o pierdere fiscală nu mai ești, conform noilor prevederii Codului Fiscal, într-o situație de deductibilitate maximă, deci nu mai poți să scazi acea pierdere fiscală timp de șapte ani de zile sută la sută.

7. Europa Liberă: Ce taxe calculez și declar ca PFA (persoană fizică autorizată) prin declarația unică în 2024?

Gabriela Dobre: Mulți au PFA și mulți au și întreprinderi individuale și asociații familiale. Persoanele fizice își pot înmatricula activitatea economică potrivit formei de organizare reglementată de Ordonanta 44/2008, în Persoană fizică autorizată, Întreprindere Individuală și Întreprindere familială.

Dar forma juridică în acest sector de activitate independentă nu generează și forma de impozitare. Forma de impozitare este stabilită în funcție de tipul de activitate.

Dacă eu am o activitate care este reglementată de o lege specială, deci independent, fie că mă înregistrez la Registrul Comerțului sau că mă duc la ANAF cu un contract și mă înregistrez pe CNP sau că obțin un cod fiscal de la ANAF, impozitarea se stabilește în funcție de activitatea pe care o desfășor.

Dacă am o activitate pe care o desfășor în baza unei autorizări printr-o lege specială - cum sunt notarii, auditorii, consultații, experții, arhitecții, juriștii - atunci ea se încadrează în zona de profesie liberală și este impozitată potrivit sistemului real, adică venitul brut minus cheltuielile efectuate în scopul desfășurării activității.

Rezultatul pe care îl obținem din această scădere este purtător de impozit și de contribuții.

Dacă am o activitate care nu este reglementată de o lege specială, să zicem că am o activitate simplă de comerț sau din investiții sau cele din turism, atunci trebuie să știu faptul că până în 25.000 euro o pot impozita pe baza unei norme de venit.

Norma de venit este stabilită de autoritățile fiscale județene și reprezintă baza de calcul pentru contribuabilii care aplica acest sistem.

Până în 25.000 euro pot impozita pe baza normei de venit, iar ce depășește 25.000 euro trebuie să o duc în sistemul real de impozitare.

8. Europa Liberă: Care sunt principalele erori din declarația unică?

Gabriela Dobre: În primul rând, este important de menționat că toate acele venituri care se realizează pe baza unei norme de venit au un sistem forfetar de impozitare, adică acest venit brut final impozabil se determină în funcție de numărul de zile din anul calendaristic pentru care s-a realizat venitul. Ăsta este un aspect important de menționat în cazul normei de venit.

Pe de altă parte, ca să nu greșim, trebuie să fim atenți la modalitatea de determinare a venitului impozabil.

Deci, pe lângă faptul că avem această raportare la norma de venit în funcție de numărul de zile efective pentru care s-a realizat acea activitate, avem condițiile de deductibilitate în cazul sistemului real.

Dintre cele mai comune deductibilități sunt: cheltuiala cu amortizarea este deductibila în limita a 1.500lei/lună/mașină, sunt deductibile cheltuielile auto în limita a 50% dacă mașinile nu sunt utilizate exclusiv în activitatea economică, cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita unui procent de 2%, cheltuielile de sponsorizare sunt deductibile în limita unui procent de 5%.

9. Europa Liberă: În situaţia închirierii bunurilor deţinute în comun, fiecare coproprietar completează şi depune câte o declaraţie?

Gabriela Dobre: Veniturile obținute de coproprietarii bunurilor închiriate, inclusiv din închirierea în scop turistic a camerelor, sunt declarate în declarația unică de către fiecare coproprietar, dacă aceștia sunt menționați în totalitatea lor în contractul de închiriere.

Pentru anul 2023, veniturile obținute din cedarea drepturilor de folosință, respectiv închirieri, sunt impozitate în sistem real - indiferent că sunt bunurile imobile de sine stătătoare sau sunt camerele din locuința proprie.

Deci, pentru o închiriere completă a unui apartament, unde avem un contract de închiriere a unui imobil, impozitarea se face în sistemul real. Pentru închirierea unei camere dintr-un imobil avem impozitarea pe bază de normă de venit, adică se va declara venitul pentru perioada în care s-a închiriat.

Modificarea intervine începând de anul viitor, în momentul în care sunt mai mult de cinci camere închiriate. Începând cu anul viitor, Codul Fiscal reglementează acest lucru și închirierea a mai mult de cinci camere va trece în sistemul real.

10. Europa Liberă: Ce faci în cazul în care obții venituri din criptomonede?

Gabriela Dobre: Veniturile din criptomonede fac parte din categoria veniturilor din investiții.

În primul rând, este important de precizat faptul că orice beneficiar de astfel de sume trebuie să primească de la entitatea care reține impozitul o declarație, un raport privind venitul net obținut și impozitul reținut la sursă.

Deci este foarte important ca orice persoană care realizează venituri din tranzacționarea titlurilor nemonetare, ca să dau o graniță mai extinsă, să solicite acel raport de la plătitorul de venit.

Plătitorul de venit are obligația - pe lângă reținerea la sursa a impozitului, declararea și plata acesteia - de a depune și o declarație recapitulativă pe CNP-ul beneficiarului privind sumele realizate și impozitate.

Așadar, pe baza raportului pe care îl primește de la intermediarul financiar, beneficiarul își declară, în declarația unică, venitul realizat. Există o limită de 600 lei care este anual neimpozabilă.

Dar contribuțiile se stabilesc în funcție de venitul brut realizat și pe baza documentului justificativ pe care îl primesc.

Cine e Gabriela Dobre

Licențiată în Contabilitate, Control și Expertiză la Academia de Studii Economice Bucuresti, Gabriela Dobre și-a început cariera în urmă cu 15 ani, după ce a terminat facultatea. A lucrat în contabilitate si fiscalitate în domenii precum: industria auto, IT&C și retail.

După ce și-a luat certificările de expert contabil și consultant fiscal a început să lucreze pe cont propriu și acordă consultanță fiscală, expertiză contabilă și management financiar.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.