Cu o evaziune fiscală estimată de premierul Marcel Ciolacu la peste 29 de miliarde de euro (10% din Produsul Intern Brut) și o lege a pensiilor care apasă puternic pe bugetele viitoare, Guvernul caută soluții pentru a strânge mai mulți bani.
Cum prim-ministrul a spus că nu vrea să introducă noi taxe, singura soluție rămâne o mai bună colectare a banilor pe care guvernul îi pierde din cauza evaziunii fiscale.
Digitalizarea unor instituții nereformate precum ANAF, dar și folosirea inteligenței artificiale în vămi sunt două dintre direcțiile pe care Executivul vrea să meargă, potrivit unor informații obținute de Europa Liberă.
Săptămâna trecută, Guvernul a adoptat șapte memorandumuri care conțin măsuri privind digitalizarea vămilor și colectarea fiscală.
Majoritatea vizează un calendar de implementare a tehnologiei în diverse sectoare.
Se vorbește însă și de sute de angajări la Fisc sau de dotarea cu zeci de automobile.
Inteligență artificială în controalele vamale
Pentru că face controalele manual, Autoritatea Vamală Română a înregistrat anul trecut una dintre cele mai scăzute rate de verificare prin selecție din UE, de sub 1%, atât pentru controlul documentelor, cât și pentru controalele fizice.
Din acest motiv, Ministerul Finanțelor își propune analize de risc cu tehnologii specifice AI (inteligența artificială, n.r.).
Conform Memorandumului adoptat de Guvern, planul de acțiune prevede dezvoltarea unui modul, inițial sub forma unei soluții tehnice demonstrative, care să stabilească fluxul de date, să evalueze rapoartele, să personalizeze și să dezvolte parametrii de testare și să stabilească o strategie de testare inițială.
Soluția tehnică demonstrativă are drept termen de implementare 31 martie 2024, potrivit informațiilor obținute de Europa Liberă.
Cea finală ar urma să apară până pe 30 iunie 2024.
Nu e prima dată când Guvernul României vrea să folosească inteligența artificială în activitatea sa.
În ședința de Guvern din 1 martie 2023, premierul Nicolae Ciucă îl prezenta pe Ion, primul consilier onorific cu inteligență artificială din lume.
Guvernul spunea atunci că ION va ajuta Executivul să primească, în timp real, opiniile românilor, pentru ca ulterior să informeze reprezentanții guvernamentali despre problemele și dorințele acestora.
La prima sa ieșire publică, la Liceul „Aurel Vlaicu” din București, ION s-a blocat la întrebarea pusă de un elev, având nevoie de resetare.
Odată cu plecarea lui Nicolae Ciucă din Guvern și venirea noului premier, Marcel Ciolacu, ION a fost abandonat cu totul, înainte să fi demonstrat că este un consilier eficient.
Tehnologie în urmărirea transporturilor
O altă măsură adoptată de Guvern este Sistemul național RO e-Sigiliu.
O practică actuală este ca mărfurile care, conform documentelor, ar trebui teoretic doar să tranziteze teritoriul României, fără ca proprietarul să plătească taxe, să fie de fapt descărcate în România. Sunt evitate astfel dările către stat.
Altă variantă este cea a unor confirmări false de operațiuni vamale în țări UE pentru transporturi cu destinația Republica Moldova sau Ucraina.
La fel ca în primul caz, mărfurile sunt de fapt descărcate în România, fără a fi achitate taxe pentru ele.
Statul crede că, dacă va folosi sigilii electronice, va putea urmări transporturile cu risc vamal/ fiscal pe teritoriul țării.
Ministerul Finanțelor propune cumpărarea a 2.000 de sigilii inteligente și dezvoltarea unor aplicații informatice care să permită localizarea și notificarea în timp real asupra evenimentelor (rupere sigiliu, semnal slab, staționare îndelungată, abatere de la rută etc).
Tot la acest capitol, există și propunerea de angajare a 435 de inspectori (215 vamali, 220 antifraudă) și cumpărarea a 65 de autospeciale și 70 de autoturisme echipate cu aparatura necesară (laptopuri, tablete, imprimantă, echipament de localizare GPS etc.).
Toate ar trebui finalizate până la sfârșitul lunii septembrie 2024.
O altă măsură, care vizează inclusiv traficul național, este implementarea sistemului național RO e-transport, de monitorizare națională a deplasării bunurilor cu risc fiscal ridicat.
Soluția tehnică demonstrativă ar trebui implementată până pe 17 iulie, iar cea finală până pe 1 ianuarie 2025.
Tehnologia care vizează mediul de afaceri
În mai puțin de o lună, de la 1 ianuarie 2024, sistemul național RO e-factura ar urma să fie implementat la nivel B2B (business to business, respectiv între partenerii de afaceri - n.r.).
Modulul de analiză de risc are în vedere stabilirea fluxului de date și a structurii necesare, evaluarea rapoartelor, personalizarea și dezvoltarea parametrilor de testare.
Programul trebuie finalizat, la nivel demonstrativ, până pe 20 decembrie 2023 și până pe 15 februarie 2024 ar trebui implementat în toată țara.
O altă măsură este extinderea capacității de analiză pentru datele conectate prin D406 – Fișierul standard de control fiscal.
Ministerul Finanțelor își propune dezvoltarea unui Modul de analiză și raportare inițial sub forma unei soluții tehnice demonstrative (24 mai 2024), aplicat definitiv din 20 noiembrie 2024.
Un alt program vizează extinderea Spațiului Privat Virtual, o interfață de comunicare digitală între organul fiscal central și persoanele fizice sau juridice prin care se transmit informații.
În varianta extinsă, pe lângă cei 5,5 milioane de contribuabili (cetățeni sau companii) și Agenția Națională de Administrare Fiscală, ar intra și 20.000 de instituții publice sau private.
Unul dintre obiectivele principale ar fi adaptarea variantei electronice a portalului ANAF la dispozitive de tip telefon mobil sau tabletă, dar și la platforme Android și iOS.
Exploatarea, monitorizarea și optimizarea sistemului informatic au termen septembrie 2025, iar varianta finală ar trebui implementată la finalul lui 2025.
O altă măsură vizează analiza de risc a informațiilor colectate de la casele de marcat electronice.
Programul ar identifica anomaliile din activitatea companiilor și ar diminua riscul de evaziune fiscală. Varianta finală ar urma să fie implementată din 1 ianuarie 2025.
Măsuri cu impact bugetar zero
Europa Liberă a discutat pe marginea acestor șapte memorandumuri cu Anca Dragu, fost ministru al Finanțelor (noiembrie 2015 – ianuarie 2017), în prezent senator USR.
În opinia sa, măsurile propuse nu vor avea impact pe termen scurt, de până într-un an, și poate nici chiar pe termen mediu.
„Vama abia acum se va gândi, până în iulie, ce date îi trebuie să extragă pentru analiză, în vederea reducerii evaziunii. Estimez zero lei din această măsură – reducerea evaziunii pe segmentul vamal”, a transmis Dragu.
Cât privește e-sigiliu, aplicație care ar putea avea un soft de analiză la sfârșitul lui septembrie 2024, va produce și ea „cam zero lei” anul viitor, crede fostul ministru.
Economista susține că nici datele din e-transport nu vor fi fructificate anul viitor și nici de la comercianți.
„Cu un cinism incredibil, statul a obligat firmele să cumpere case de marcat să se conecteze, dar nu a avut un minim bun simț sa creeze o procedură de analiză de risc, pe baza acelor date. Abia în 2025, modulul de analiză risc va fi disponibil, cel mai devreme!”, arată Dragu, pe baza datelor din memorandumuri.
O consecință ar putea fi ca, în 2025, Guvernul să le ceară firmelor alte case de marcat, fiindcă cele existente ar putea fi incompatibile cu programul utilizat de ANAF.
Cât privește D406 - fișierul standard de control fiscal, „în 2024 vor face un soft de analiză.... deci zero lei și din această măsură”. La fel în cazul analizei datelor din Spațiul Privat Virtual, posibilă abia din 2026.
„Nici e-factura, deși implementată, nu aduce vreo reducere a evaziunii pentru că.... nu au soft de analiză a datelor. Dar vor avea în martie 2024. Între timp, are mari probleme de funcționare dar, mai ales, de logică”, arată Dragu.
De exemplu, o firmă care vrea să deducă TVA nu poate dacă firma de la care a cumpărat nu a înregistrat factura.
„Cam care este puterea unei firme să verifice contabilitatea altei firme? Niciuna”, arată Dragu.
„Știam că nu folosesc analize de risc dar nu credeam că nu au dezvoltat chiar niciun instrument de analiză! Cred că nu mai este o instituție similară în UE atât de rudimentară ca ANAF! Le place acest statut discreționar, politizarea și baronizarea fiscală”, concluzionează Dragu.
Reacția mediului de afaceri la propunerile de digitalizare
Mediul de afaceri vede o parte bună în demersurile Guvernului, dar și posibile piedici.
Europa Liberă a discutat măsurile din cele șapte memorandumuri și cu Radu Oprea, doctor în economie, președintele Patronatului Tinerilor Întreprinzători din Regiunea Sud - Est (PTIR-SE).
„E mai bine să implementeze soluții de digitalizare decât să mărească impozitarea sau să modifice fiscalizarea”, spune Oprea despre partea plină a paharului.
În opinia sa, măsurile trebuie să reducă din timpul alocat de companii sarcinilor administrative.
Pe de altă parte, principalele impedimente sunt generate de problemele tehnice și orele pierdute pentru a îndeplini noile sarcini.
„Legat de Spațiul Privat Virtual eu, ca administrator, nu am putut să mă loghez sau să-mi fac cont de la laptop. Și e-factura pare un mecanism complicat, care va îngreuna sarcinile administrative ale firmelor”, arată președintele PTIR-SE punctele vulnerabile.
În opinia lui, pe lângă variantele de digitalizare, Guvernul are și alte pârghii pentru a crește colectarea.
„Mai mulți bani la buget se fac în primul rând prin creștere economică sănătoasă, care presupune fiscalitate redusă, predictibilitate fiscală, programe de finanțare puțin birocratice, cu proceduri de aplicare, implementare și decont”, susține Radu Oprea.
Codașii digitalizării europene
Comisia Europeană prin Digital Economy and Society Index (DESI), înlocuit anul acesta de Raportul asupra stării Decadei Digitale (Report on the State of the Digital Decade), plasează România pe ultimul loc european la mai toți indicatorii.
Europa Liberă a discutat cu Radu Puchiu, expert în digitalizarea serviciilor publice, despre nivelul actual de digitalizare din Guvernul României (inclusiv instituțiile reprezentative din subordine).
Director în Institutul Aspen România, consultant în politici publice, este cofondatorul Tinia Group și Happy Cities.
„Dacă ne uităm la dimensiunea Servicii Publice Digitale din raportul DESI, se poate vedea ușor nu numai locul codaș al României dar și distanța față de celelalte țări membre ale Uniunii Europene”, motivează Puchiu.
În 2022, în măsurătoarea serviciilor de e-guvernare pe care o face ONU (E-Government Development Index - EGDI), România ocupa locul 57 la nivel global, în urma unor țări ca Serbia, Costa Rica sau Oman. Era în scădere cu două locuri față de 2020 la capitolul digitalizare.
„Orice apreciere care să «îndulcească» această imagine este greu de făcut”, arată Puchiu.
Guvernul României, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării împreună cu Autoritatea pentru Digitalizarea României - principalii actori instituționali ai procesului de digitalizare - își pun speranțele în măsurile și proiectele ce țin de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în special realizarea cloud-ului guvernamental.
„Autoritățile se concentrează atât de mult pe acele jaloane și uită că menirea PNRR este să ajute la reforma în domeniu. PNRR a devenit înlocuitorul politicilor și măsurilor naționale și asta nu e bine”, consideră Puchiu.
El spune că PNRR ar trebui însoțit de alte măsuri, aliniate cu țintele de reformă și, ideal, cu indicatorii din Indicele economiei și societății digitale (DESI).
„Din păcate, cel puțin la nivel de comunicare, nu este clar care sunt măsurile și cum vor ajuta ele la îmbunătățirea scorului României. Bănuim că proiectele din PNRR o să ajute la poziția României în DESI, dar cât și cum… nu pare să fie clar”, mai spune Puchiu.
În opinia lui, sunt trei măsuri care ar ajuta la o imagine mai bună a procesului necesar și ar dinamiza transformarea digitală a serviciilor publice:
- o listă publicată transparent a tuturor serviciilor publice oferite de statul român și gradul lor de digitalizare - în acest fel toți românii ar avea o imagine mult mai clară a situației curente și ar responsabiliza decidenții politici și administrativi.
- un plan clar, asumat transparent, de digitalizare a respectivelor servicii publice - cu responsabili clari, termene și raportare permanentă.
- o măsurare a competențelor digitale a lucrătorilor din administrația publică - nu se poate face digitalizare cu oameni care nu au competențele necesare.
E nevoie de o claritate mai mare a nivelului de competențe și de un plan coerent de creștere a acestora într-un interval de 2-3 ani.
Ținta europeană este de minim 80% din populație cu competențe digitale de bază până în 2030.
„Administrația ar trebui să fie prima care dă exemplul aici”, mai spune Puchiu.
