Ce se întâmplă cu dosarele de corupție după decizia CJUE privind prescripția?

Controversa privind aplicarea deciziei Curții Europene de Justiție (CJUE) riscă să producă haos în sistem.

Decizia închiderii sau nu a dosarelor pe motiv de prescriere aparține fiecărei instanței în parte, în lipsa unei practici unitare pe care acestea să o respecte.

Decizia CJUE vine într-un context complicat pentru justiție, cu peste 5.000 de dosare care au fost închise în ultimul an ca urmare a deciziilor Curții Constituționale și Înaltei Curți privind prescripția.

Politicieni și oameni de afaceri judecați pentru corupție, dar și persoane condamnate pentru tâlhărie, fapte cu violență sau proxenetism au fost achitate.

Argumentația CJUE atinge un punct nevralgic: instanțele naționale sunt de fapt instanțe ale UE, deci supremația dreptului Uniunii este un fapt indiscutabil.

De aceea, acestea au obligația de a „face tot ceea ce este necesar pentru a înlătura o reglementare sau o practică naţională care ar constitui eventual un obstacol în calea eficacităţii depline a normelor dreptului Uniunii.” ( paragraful 134)

Patru probleme ridicate de decizia CJUE

Principalele dispute pe marginea deciziei CJUE, așa cum au reieșit ele din discuțiile purtate de Europa Liberă cu mai mulți magistrați, se referă la interpretarea deciziei.

Marile dileme: interpretarea ei pentru fapte de corupție vs fraude europene și retroactivitatea legii penale mai favorabile.

1. Hotărârile CCR referitoare la prescripție nu sunt obligatorii dacă e vorba de fraude cu bani europeni

Pe fond, decizia CJUE spune că hotărârile Curții Constituționale din 2018 și 2022 privind prescripția, ca și interpretarea Curții Supreme în această speță, pot fi ignorate de instanțele naționale dacă privesc „crearea unui risc sistemic de impunitate pentru infracțiunile de fraudă gravă care aduc atingere intereselor financiare ale UE” si dacă duc la închiderea unui număr mare de procese cu acest obiect. (paragrafele 91 și 97 din decizia Curții Europene de Justiție)

2. Legea penală mai favorabilă nu retroactivează până la 1 februarie 2014

Decizia CJUE a înlăturat interpretarea Înaltei Curți potrivit căreia deciziile CCR privind prescripția reprezintă lege penală mai favorabilă și retroactivează până la 1 februarie 2014, data intrării în vigoare a noului Cod penal.

Consecința este că CJUE a redus perioada în care faptele se prescriu mult mai repede de la 2014 – 2022, la 2018 – 2022.

3. Decizia nu se aplică faptelor de corupție

Hotărârea nu se aplică celorlalte infracțiuni prevăzute de Codul Penal sau de legi speciale și nici infracțiunilor de corupție.

CJUE s-a pronunţat strict în raport de sesizarea făcută de Curtea de Apel Braşov, deci au fost examinate conformitatea reglementărilor şi practicilor naţionale româneşti numai în raport de art. 325 alin. 1 TFUE şi art. 2 alin. 1 din Convenţia PIF.

4. Principiul previzibilității și neretroactivității nu este încălcat de neaplicarea deciziilor CCR.

Obligația instanțelor naționale de a lăsa neaplicate Deciziile CCR nr. 297/2018 și 358/2022, precum și Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție nu este de natură să aducă atingere nici principiului previzibilității, preciziei și neretroactivității infracțiunilor și pedepselor, nici principiului aplicării retroactive a legii penale mai favorabile.

Ce soluții există pentru a pune în aplicare hotărârea CJUE, inclusiv în dosarele de corupție

• recurs în casație pentru dosarele care au o hotărâre definitivă și care sunt în termenul legal de atac;
• revizuire pentru dosarele mai vechi, pe motiv că a intervenit decizia CJUE, dosarele ar trebui redeschise și judecate pe fond;
• nedispunerea încetării procesului pentru dosarele în curs de judecată.

Magistrații contactați de Europa Liberă spun însă că din cauza practicii neunitare, probabil va fi sesizată Curtea Supremă - căreia i se va cere să dea o decizie de dezlegare a chestiunii juridice.

Dacă decizia ÎCCJ va fi contrară celei a CJUE chiar și în ce privește fraudele cu fonduri europene, darămite faptele de corupție, atunci magistrații vor trebui să o respecte, ceea ce va duce la închiderea altor dosare.

Șeful DNA se laudă degeaba

Procurorul şef al DNA, Marius Voineag, susţine că hotărârea Curții Eruopene de Justiție prvind prescripția clarifică modul în care procurorii se vor raporta la deciziile Curţii Constituţionale şi instanţei supreme în soluţionarea dosarelor anticorupţie.

„Conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie salută decizia clarificatoare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi apreciază că susţinerile procurorilor din cadrul DNA au fost validate prin hotărârea pronunţată în cauza C-107/23”, spune într-un comunicat de presă procurorul șef al DNA Marius Voineag.

„Decizia CJUE arată că DNA a acționat just și coerent atunci când a exercitat toate căile legale de atac față de deciziile instanțelor prin care s-a dispus încetarea procesului penal ca urmare a împlinirii termenului de prescripție”, mai afirmă acesta.

Aceste declaraţii vin însă în contradicție cu acțiuni recente ale DNA.

Procurorii de ședință ai DNA din toată țara au primit în iulie o adresă din partea conducerii prin care li s-a cerut să solicite în instanță încetarea proceselor în dosare lovite de decizia Curții Supreme, să nu mai exercite căi de atac în asemenea dosare și să renunțe la căile de atac deja inițiate.

Nota a fost semnată de șefa secției judiciare a DNA, Irina Cornelia Munteanu, și a avut acceptul procurorului șef Voineag.

Ce spun magistrații. Pro și contra

Europa Liberă a stat de vorbă cu mai mulți magistrați, judecători și procurori, pentru a afla care este opinia față de interpretarea deciziei CJUE și care sunt argumentele.

„După părerea mea, decizia trebuie să se aplice și în cazuri de corupție pentru că am fost montorizați prin MCV și aceleași argumente folosite de CJUE pe fonduri europene pot fi folosite de către judecători și în cazurile de corupție. UE e afectată și de folosirea frauduloasă a fondurilor europene, dar și de cazurile mari de corupție”, ne-a spus un judecător, care a cerut să nu îi fie declinată identitatea.

„Decizia CJUE se referă inclusiv la faptele de corupție pentru că au fost obiective MCV”, spune procurorul Bogdan Pârlog.

„Hotărârea se aplică exclusiv infracțiunilor care aduc atingere gravă intereselor financiare ale UE. CJUE a respins ca inadmisibilă solicitarea instanței de a oferi un punct de vedere și cu privire la infracțiunile de corupție sau o interpretare a efectelor fostului mecanism MCV”, spune, în schimb, avocatul Toni Neacșu.

Marea amnistie

Deciziile de anul trecut ale CCR și Curții Supreme au echivalat cu o aministie, ținând cont că mii de dosare au fost închise invocându-se prescripția.

Curtea Supremă a stabilit că între 2018 și 2022 a existat un vid legislativ prin neaplicarea hotărârilor Curții Constituționale în materia prescripției penale.

În fapt, nu a făcut decât să constate că în perioada iunie 2018 (data primei decizii a CCR) și mai 2022 (data la care Codul Penal a fost amendat prin OUG) nu a existat nimic din punct de vedere legislativ în ce privește întreruperea cursului prescripției. A mai spus că hotărârile CCR se aplică retroactiv potrivit principiului legii penale mai favorabile.

Printre beneficiarii acestor decizii controversate se numără nume sonore de politicieni și afaceriști, dar și proxeneți și bătăuși.

De pildă, au fost achitați ca urmare a prescrierii faptelor Bogdan Olteanu, fost viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), Adrian Mititelu, patronul clubului de fotbal FC U Craiova, fostul ministru al Comunicațiilor Gabriel Sandu, fostul soț al ministrului Dezvoltării, Dorin Cocoș, fostul ministru al Dezvoltării, Elena Udrea în dosarul Hidroelectric​ directorii companiei Hexi Pharma, Elena Băsescu, fiica fostului președinte Traian Băsescu, fostul deputat liberal Cristian Boureanu, omul de afaceri Nelu Iordache etc.