Coaliția PSD-PNL-UDMR începe măsurarea lui Crin Antonescu în sondaje. Urmează validarea liberalului în forurile interne ale partidelor

Crin Antonescu așteaptă validarea oficială a candidaturii sale din partea celor trei formațiuni politice care formează coaliția de guvernare.

Partidele din Coaliție vor măsura prin sondaje intenția de vot pentru candidatul comun, Crin Antonescu, și alți potențiali candidați la alegerile prezidențiale. Dacă rezultatele vor fi bune, PSD, PNL și UDMR vor începe campania pentru Antonescu, dacă nu, actuala coaliție se poate rupe.

Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL) și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) urmează să valideze în forurile interne candidatura comună la alegerile prezidențiale de pe 4 și 18 mai.

Crin Antonescu ar urma să fie validat mai întâi de PSD.

Liderii social-democrați vor discuta despre candidatura lui Crin Antonescu și șansele acestuia de a deveni președintele României mai întâi la Biroul Politic Național din 12 ianuarie, apoi la Consiliul Național de pe 20 ianuarie, a explicat purtătorul de cuvânt al partidului, Lucian Romașcanu, pentru Europa Liberă.

Validarea finală a candidatului comun ales de liderii coaliției ar trebui să o facă congresul PSD, care va avea loc în luna februarie, a adăugat Lucian Romașcanu.

Liberalii urmează să organizeze și ei un congres până la sfârșitul lunii ianuarie pentru validarea candidaturii la alegerile prezidențiale a lui Crin Antonescu, fost președinte al PNL și fost candidat al partidului la prezidențialele din 2009.

Ultimii care vor valida candidatura decisă de liderii partidelor din coaliție sunt cei de la UDMR, potrivit unor surse din interiorul Uniunii.

Îți mai recomandăm Marcel Ciolacu: Guvernul va aproba săptămâna viitoare data alegerilor prezidențiale

Între timp, liderii politici au stabilit în prima ședință a Coaliției, din 8 ianuarie, că cele două tururi ale alegerilor prezidențiale vor avea loc pe 4 și 18 mai.

Premierul Marcel Ciolacu a precizat pentru Europa Liberă că Executivul va legifera aceste date printr-o hotârâre pe care o va adopta în ședința din săptămâna 13-20 ianuarie.

Ministerul Afacerilor Interne este instituția care trebuie să inițieze hotărârea.

Președintele Partidului Drept (partid neparlamentar), fostul eurodeputat Renew Vlad Gheorghe, acuză Guvernul că încalcă legislația.

„Trimitem astăzi o plângere prealabilă prin care expunem juridic, așa cum ne pricepem, de ce Guvernul încalcă legea cu fiecare zi în care nu convoacă alegerile prezidențiale și prin care cerem emiterea urgentă a hotărârii de guvern de rigoare”, a scris Vlad Gheorghe pe contul său de Facebook.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), precum și Călin Georgescu au anunțat organizarea unor acțiuni de stradă.

AUR a programat pe 12 ianuarie, în Piața Universității din București, un protest pe care l-a numit „prima manifestație pentru alegeri libere”.

George Simion contestă atât anularea alegerilor cât și măsurile privind restricțiile bugetare impuse de Guvernul Marcel Ciolacu 2.

„A fost o minciună organizarea de alegeri pe 23 martie/6 aprilie, după cum nu cred că vor fi organizate pe 4 și 18 mai până nu văd Hotărârea de Guvern!”, a spus liderul AUR, George Simion, miercuri, printr-un comunicat.

Fostul candidat în alegerile anulate Călin Georgescu a chemat oamenii în stradă în ziua de vineri, 10 ianuarie, pentru ceea ce el a numit „marea unire juridică a poporului nostru”.

Călin Georgescu a transmis într-un mesaj video postat pe pagina sa de Facebook că un grup de avocați va merge pe 10 ianuarie la Curtea Constituțională pentru a cere revizuirea deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale de pe 6 decembrie.

„Fiți prezenți! (…) Semnați și cereți să votați!”, le-a cerut Georgescu susținătorilor săi.

Coaliția va comanda sondaje care să măsoare intențiile de vot și preocupările românilor

Coaliția de guvernare urmează să comande mai multe cercetări sociologice, spun surse politice pentru Europa Liberă.

O primă cercetare urmează să stabilească pe ce loc s-ar situa Crin Antonescu dacă alegerile prezidențiale ar avea loc acum.

„Trebuie să știm de unde plecăm”, a explicat una dintre sursele politice liberale.

Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a spus pe 5 ianuarie, la Digi24, că potrivit unui sondaj comandat de el recent, intenția de vot pentru Călin Georgescu este de peste 40%.

Dan, care și-a anunțat și el intenția să candideze la alegerile prezidențiale, nu a spus însă cine a realizat sondajul, în ce perioadă și ce marjă de eroare are.

Îți mai recomandăm Cum resetează Nicușor Dan jocul prezidențialelor

Întrebat ce va face PSD dacă sondajele comandate de coaliția de guvernare vor arăta o diferență masivă în preferințele românilor între Călin Georgescu și Crin Antonescu, purtătorul de cuvânt social democrat, Lucian Romașcanu, a răspuns: „Vom face în așa fel încât diferența să fie mică”.

Mai multe redacții centrale au scris în ultimele zile că nu toți liderii PSD ar fi de acord ca fostul lider al PNL, Crin Antonescu, să reprezinte Partidul Social Democrat la alegerile prezidențiale.

Social-democratul Lucian Romașcanu spune, însă, că fostul lider PNL deja „poate atrage toate electoratele”.

Nu toată lumea din partidele care formează coaliția este convinsă de posibilitatea ca Antonescu să obțină rezultate spectaculoase. „De exemplu, electoratul UDMR este conservator în proporție de peste 50 la sută, ar vota cu Georgescu”, a declarat o sursă politică pentru Europa Liberă.

La rândul său, eurodeputatul social-democrat Mihai Tudose a declarat referitor la sondajul pe care îl va comanda Coaliția: „Este, practic, un studiu mare, că de asta şi durează mult, să vedem şi starea de spirit a populaţiei, să vedem problemele reale ale populaţiei”.

Întotdeauna o decizie, până nu este luată, are mai multe variante.”
Crin Antonescu

Liberalii așteaptă și ei să vadă rezultatele sondajelor, în care ar mai putea fi măsurați sociologic, alături de Călin Georgescu și Crin Antonescu, actualul ministru de Externe, Emil Hurezeanu, președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, și președinta Uniunii Salvați România, Elena Lasconi.

Nu toți liberalii, la fel ca unii social-democrați, nu sunt încântați de Crin Antonescu, însă, atât timp cât liderii PSD, PNL și UDMR au semnat pentru el, nimeni nu se dezice public de hotărârea coaliției.

Crin Antonescu a precizat joi, 9 ianuarie, la Antena 3, că din punctul său de vedere cercetările sociologice sunt firești.

„Orice s-a întâmpla, pe mine nu mă deranjează sub nicio formă faptul că dânşii fac sondaje. Eu aştept doar decizia pe care, cu sondaje, cu tot ceea ceea ce pot să constituie elementele deciziei, să o ia în considerare şi să o ia la sorocul stabilit”, a spus Crin Antonescu, citat de news.ro.

Antonescu a menţionat însă că „întotdeauna o decizie, până nu este luată, are mai multe variante”.

Candidatura lui Crin Antonescu este un test pentru coaliția de guvernare.

Surse politice guvernamentale din interiorul coaliției spun că nu au încredere că PSD va susține până la final candidatura lui Crin Antonescu.

PSD a avut întotdeauna un candidat propriu la alegerile prezidențiale – ultima dată, în noiembrie 2024, în persoana lui Marcel Ciolacu. Social-democrații nu au mai câștigat președinția României din 2000, când Ion Iliescu a ajuns la Palatul Cotroceni pentru a treia oară.

Dar, în același timp, liderii politici sunt conștienți că, dacă partidele pro UE și NATO nu vor avea un candidat comun, posibilitatea alegerii lui Călin Georgescu președinte este reală.

Îți mai recomandăm Cine și ce a știut despre rolul Moscovei? Ruta informațiilor de la serviciile secrete spre președintele Iohannis

Ce s-ar întâmpla dacă un partid din Coaliție nu l-ar mai susține pe Crin Antonescu

Crin Antonescu s-a plâns pe 4 ianuarie, într-un interviu acordat Digi24, că liderii Coaliției de guvernare nu au arătat implicare totală în pregătirea candidaturii sale.

E vorba despre ceea ce s-a întâmplat între nominalizarea lui, de pe 22 decembrie, și 4 ianuarie, interval în care au fost nenumărate sărbători în care liderii politici nu au mai ținut ședințe.

Antonescu a declarat atunci că „în legătură cu calitatea mea de candidat (...) aş dori (...) să anunţ că, în mod unilateral, adică eu, candidatul, consider acordul privitor la această candidatură suspendat”.

Fostul președinte al PNL și-a justificat decizia astfel: „Cealaltă parte a acestui acord, adică cei patru lideri politici care au făcut această propunere și au luat acest angajament, nu au fost suficient de împuterniciți, ca să spun așa, sau nu au avut toate acreditivele la ei atunci când au pus semnătura pe acest acord.”

Îți mai recomandăm Crin Antonescu, propunerea PNL și PSD pentru alegerile prezidențiale din 2025, a anunțat că își suspendă candidatura

Ulterior, invitat la Antena 3, pe 6 ianuarie, întrebat dacă poate avea încredere în sinceritatea PSD și a președintelui său, Marcel Ciolacu, Crin Antonescu a răspuns afirmativ.

„Da. Nu putem vorbi acum de mulţimi mari, nu pot să am încredere în toţi. În instituţia PSD şi în conducătorul ei actual, Marcel Ciolacu, este evident că am încredere, de vreme ce, la propunerea lor şi a lui în primul rând ca prim-ministru şi preşedinte al celui mai mare partid din această coaliţie, eu am răspuns da. Cum ar fi fost să n-am încredere? Sigur că am încredere. Şi am încredere în continuare”.

În cazul în care, totuși, Crin Antonescu nu ar mai candida, oricare ar fi motivul, partidele din actuala coaliție de guvernare ar trebui să-și aleagă, împreună sau separat, un alt candidat.

Acest lucru ar echivala cu o competiție între partidele din coaliție, mai mare decât cea din 2024, când președintele de atunci al PNL, Nicolae Ciucă, și cel al PSD, Marcel Ciolacu, au candidat unul împotriva celuilalt.

În scenariul în care partidele de guvernare ar avea candidați proprii sau alți preferați, Nicușor Dan ar putea relua invitația la discuții de susținere.

Nicușor Dan, primarul general al Capitalei.

Fostul primar USR al Brașovului, Allen Coliban, a declarat pe 9 ianuarie, pentru Radio France Internationale, că Uniunea ar vrea ca Elena Lasconi să candideze din nou.

„Pe de altă parte, am remarcat atât declarațiile lui Nicușor Dan, cât și ceea ce a spus Elena Lasconi zilele trecute, că urmează să existe un dialog și runde de discuții la nivelul acestor doi lideri. Îmi pun încrederea în capacitatea de a înțelege atât miza, cât și momentul și de a găsi o soluție împreună”, a completat reprezentantul Uniunii Salvați România.

În tot acest context electoral, este importantă și evoluția relațiilor externe.

Pe 20 ianuarie, Donald Trump, va redeveni președinte al Statelor Unite ale Americii.

Deja, mâna sa dreaptă, Elon Musk, cel care va gestiona restructurarea aparatului de stat american (așa numitul DOGE - Department of Government Efficiency) a făcut declarații prin care interferează în politica internă a unor state europene.

Iar pe 7 decembrie, a doua zi după anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din România, fiul cel mare al lui Donald Trump, Donald Trump Junior, a comentat decizia Curții Constituționale de la București astfel: „Wow, priviți ce se întâmplă în România! Curtea Constituțională tocmai a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale. O altă încercare Soroș-Marxistă de a falsifica rezultatul și de a nega voința poporului. Ea va pierde, iar ei știu asta”, a scris pe rețeaua X Donald Trump Junior.

Rămâne de văzut dacă următoarele alegeri vor fi influențate sau nu de asemenea declarații și în ce măsură.

Dar și dacă autoritățile judiciare, precum Poliția și Parchetul, vor ajunge la vreo concluzie în privința presupuselor ingerințe și/sau ilegalități reclamate de serviciile secrete în procesul electoral prezidențial de la finalul lui 2024.

Președintele grupului minorităților naționale din Parlament, deputatul Varujan Pambuccian, spune pentru Europa Liberă că, dacă România ar fi trăit acum vremuri normale, candidatura lui Crin Antonescu „ar trebui să fie una certă”.

El completează că are „o nesiguranță referitor la vremurile pe care le trăim”.

Candidatura lui Crin Antonescu ține societatea ocupată

Sorin Ioniță, expert în administrație publică la Expert Forum, spune pentru Europa Liberă că România riscă „să se adâncească într-o carantină față de partenerii externi” în care a intrat odată cu anularea alegerilor prezidențiale.

Și asta din cauză că autoritățile nu clarifică evenimentele fără precedent de după primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie.

Ioniță crede că discuțiile prelungite despre candidați sunt „diversiuni” .

„Ne ținem ocupați (n.r. în aceste zile) cu tot felul de prostii așa cum s-a întâmplat anul trecut, cu rotative”, spune el.

„Acum contează investigarea alegerilor, anularea lor, renumărarea voturilor, unde a fost factorul extern, din ce bani trăiește Călin Georgescu de 20 de ani. Acum e momentul să vorbească procurorul general și Poliția, să ne spună ce s-a întâmplat”, susține Sorin Ioniță.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.