Nu a cântat bine cocoșul de trei ori de la învestirea lui Marcel Ciolacu în funcția de premier și de la mesajul președintelui Iohannis despre seriozitatea și stabilitatea coaliției de guvernare, din care UDMR tocmai ce fusese ejectat cu un brânci, că a și avut loc primul conflict în coaliția bicefală PSD - PNL.
Conflictul cu care a fost deschisă prima săptămână a noii coaliții și guvernări a fost motivat de refuzul lui Marcel Ciolacu, succesorul lui Nicolae Ciucă la rotativa de guvernare a coaliției, de a accepta propunerea PNL, de numire a lui Mircea Abrudean la șefia Secretariatului General al Guvernului (SGG).
Este vorba, de fapt, de o continuitate, pentru că Mircea Abrudean a fost secretar general adjunct în guvernul condus de Nicolae Ciucă, de unde cel mai probabil și intenția PSD de a nu-i prelungi accesul la această pârghie de putere.
Cât s-a aflat la conducerea SGG, Abrudean și-a consolidat puterea în partid, dar și pe a fostului premier, președintele PNL Nicolae Ciucă.
Mircea Abrudean, pe vremea când era secretar general adjunct al Guvernului Ciucă și nu părea să aibă probleme cu certificatul ORNISS.
Om de încredere al liderului de la Cluj, Emil Boc, din vremea în care a fost prefect al Clujului (2019-2021), Abrudean a fost susținut la cârma administrativă a guvernului și de vicepreședintele PNL Gheorghe Flutur.
Licențiat în relații internaționale, fostul PR-ist de la Primăria Câmpia Turzii i-a asigurat lui Nicolae Ciucă o bună colaborare cu primarii din teritoriu, conferindu-i astfel putere și la șefia partidului.
Prin refuzul de a-i asigura continuitatea la șefia SGG, PSD oprește astfel accesul colegilor de coaliție la un instrument important de putere și control în plan administrativ, inclusiv la nivel de partid.
Mai mult, înainte de acest refuz, PSD a sporit puterea vicepremierului Marian Neacșu, pentru care Ciolacu a adoptat o Ordonanță de Urgență care-i conferă atribuții sporite atât la nivelul SGG, cât și asupra ministerului liberal al Finanțelor.
Două mișcări de forță prin care PSD își deposedează partenerul de guvernare de două căi de acces la control și putere. Dar mai ales la bani.
Îți mai recomandăm Cabinetul Ciolacu a depus jurământul la Cotroceni. Klaus Iohannis: Acest fel de a face politică arată stabilitate și seriozitateUna din atribuțiile șefului SGG este și propunerea listei de candidați la șefia Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), o agenție de control a companiilor cu capital de stat. Șefii agenției sunt numiți de premier, dar la propunerea șefului SGG.
Așadar, numirea altui candidat ar fi o pierdere pentru PNL și pentru că acesta, oricare ar fi el, nu ar avea expertiza deținută deja de Abrudean.
O informație fatală, pe surse
Șeful SGG este cel care face mapa Guvernului, care știe toate actele normative care intră la adoptare și care este cureaua de transmisie a Guvernului cu toată administrația centrală și locală.
Ca lovitura să fie fatală, PSD a răspândit pe surse informația că Ciolacu nu ar fi primit avizul serviciilor secrete, e drept că doar consultativ, pentru numirea lui Mircea Abrudean la SGG.
Chiar dacă informația va fi infirmată sau nu va fi confirmată oficial, fostul șef al cancelariei premierului Ciucă și fost secretar general adjunct, când se presupune că a primit un certificat ORNISS (Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat), va fi fost deja compromis.
Iar PNL va fi obligat să facă altă numire măcar de dragul imaginii publice. PNL nu va mai putea susține numirea sa fără a fi acuzat că susține un om cu probleme la dosar.
Despre Abrudean, prim-vicele PNL Rareș Bogdan spune că, dimpotrivă, este „unul dintre puținii deținători de informații NATO din România, cel care a semnat validarea de investitori strategici de miliarde de euro în România.”
„Până când să n-avem și noi faliții noștri?” (Caragiale, O scrisoare pierdută)
În ceea ce-l privește pe Marian Neacșu, acesta este cel care a dat glas, pe 17 noiembrie 2017, Declarației de la Herculane, despre „statul paralel și ilegitim” și „conduita anticetățenească” a reprezentanților săi, într-un limbaj amintind de vremurile în care „dușmanul poporului” era înfierat cu mânie proletară.
Statul paralel era o marotă a fostului președinte PSD Liviu Dragnea, prin care își justifica aversiunea față de Justiția care-l ancheta, iar Neacșu, baron PSD* de Ialomița, era pe atunci secretarul său general la partid.
Eliberat între timp, după ce a executat o condamnare penală, liderul PSD motiva astfel, prin vocea de recitator a lui Marian Neacșu, aversiunea asumată de întregul partid față de Justiție și de „abuzurile grave ale unor persoane care activează, au condus sau încă mai conduc instituții publice de forță și care indică în mod clar existența unui așa-numit «stat paralel și ilegitim» care încearcă să preia controlul asupra puterii politice.”
Îți mai recomandăm Țară în service | Păcatele miniștrilor: influență, bani, dosare. Cum au ajuns familiile Ciolacu & Grindeanu partenere în afaceriAtunci, PSD îi reproșa președintelui Klaus Iohannis, considerat exponent de frunte al statului paralel, „lipsă de reacție și tăcerea complice” față de „numeroasele încălcări ale Constituției României”.
Și Marian Neacșu a fost condamnat, în 2016, la închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, după ce și-a angajat fiica la cabinetul parlamentar, dar a fost reabilitat între timp cât să poată prelua șefia SGG în mandatul de premier al lui Nicolae Ciucă și postul de adjunct al premierului Marcel Ciolacu.
De problemele pe care Neacșu le-a avut cu legea a amintit luni și prim-vicele PNL, Rareș Bogdan, după ședința cu miniștrii PNL. El le-a invocat, însă, numai în momentul în care PSD a refuzat, pe bază de reciprocitate, propunerea partidului la șefia SGG, deranjat că PSD nu acceptă omul cu probleme al PNL, așa cum liberalii l-au acceptat pe-al lor.
Îți mai recomandăm De ce plătește PSD ca să promoveze pe Facebook informații despre viața premierului Marcel Ciolacu„Nu vom ceda acest lucru și nu există o motivație reală. Atât timp cât premierul Ciucă nu a refuzat numirea unui condamnat la acea vreme, cu informări mult mai dure (s.n), cred că nu este o problemă”, a spus Bogdan, referindu-se la acceptul fostului premier PNL pentru numirea lui Neacșu la șefia SGG, dar fără a rosti numele lui Neacșu.
Declarația a fost făcută la scurt timp de la ședința de dimineață a liberalilor, intrați în vrie pentru a gestiona tensiunile din coaliția definită în urmă cu doar câteva zile de șeful statului chintesență a stabilității, seriozității și eficacității.
Tot în logica reciprocității în susținerea oamenilor cu probleme a reacționat și deputatul PNL Pavel Popescu. El le-a reproșat social-democraților că PNL a acceptat „reciclarea” unui „ministru falimentar” PSD, Adrian Câciu, de la Finanțe la Fonduri Europene.
Niciunul dintre liderii PNL care au reacționat pe subiect nu a garantat pentru Abrudean, pentru a înlătura dubiul asupra sa, preferând să-și afirme dezamăgirea că nu a funcționat reciprocitatea în acceptarea oamenilor cu posibile pete la dosar.
Niciunul dintre liderii PNL nu a explicat de ce liberalii au acceptat la guvernare, dinspre partenerii de coaliție, oameni cu posibile probleme sau de ce au girat incompetența.
O decizie amânată
Dinspre PSD ni s-a transmis, neoficial, că Marcel Ciolacu nu face declarații cu privire la acest subiect și că, de altfel, nici nu a făcut vreo declarație pe subiect.
Deciziile sau refuzurile strategice cu funcție de putere și control la nivelul unui guvern și al țării sunt nepopulare și fără profit la imagine, detaliu știut de orice PR care se respectă.
Îți mai recomandăm „Greaua moștenire” lăsată de fostul premier Nicolae Ciucă prietenului Marcel CiolacuSpre deosebire de declarațiile sponsorizate de PSD pe rețelele de socializare în care Marcel Ciolacu își face profilul unui om dintre oameni, care și-a închis balconul cu resurse limitate, și care i-au adus milioane de vizualizări.
În ceea ce-l privește pe Abrudean, contactat de Europa Liberă, acesta a spus că preferă să nu comenteze, pentru că „este o problema politică”, una care va fi „gestionată de conducerea partidului”. Nimic despre acuzațiile cae i-au fost aduse, despre expertiza sa, despre certificatul ORNISS.
Numirea lui Abrudean la șefia SGG nu a fost tranșată de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu nici la întâlnirea coaliției de luni după-amiază.
O nouă discuție va avea loc miercuri, când va fi convocat și un plen reunit pentru votul la legea pensiilor speciale, au declarat pentru News.ro surse politice.