Modificările la Codul au fost o bagatelă pentru PSD. S-au adoptat în câteva minute în Senat, fără dezbateri, în ciuda protestelor opoziției, ai cărei reprezentanți nici nu au fost lăsați să vorbească de la microfon. Programul PSD prevede ca miercurea viitoare adoptarea modificărilor să se încheie și în Camera Deputaților, astfel ca la promulgare să ajungă înainte de sărbătorile pascale.
Reducerea termenului de prescripție și relaxarea abuzului în serviciu pentru funcționarii publici, ca și circumstanțele atenuante permise prin plata prejudiciului pentru cazurile de corupție sunt cele mai importante pentru politicieni, în primul rând pentru Liviu Dragnea.
PSD a preluat din ordonanța pe care o pregătise Tudorel Toader, dar care nu a mai fost adoptată de Guvern, articolele care îi avantajează pe politicieni.
Principalele modificări sunt în favoarea marilor corupți
- Prescripția se reduce la opt ani pentru infracțiunile care primesc pedepse cu închisoarea mai mari de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani. De asemenea, pentru pedepsele mai mici de zece ani, prescipția se reduce la șase ani, față de opt, cât era până acum.
- Reducerea pedepsei prin „circumstanțe atenuante” în cazul în care un inculpat plătește prejudiciul oricând pe parcursul cercetării penale sau până la sentința definitivă. Până acum era permisă plata doar până la primjul termen în instanță.
- Dacă abuzul în serviciu este al unui funcționar public, are o reducere a pedepsei cu o treime. Pedeapsa pentru abuz în serviciu este între 2 și 7 ani de închisoare.
- făptuitorul în cazul cumpărării de influență nu se pedepsește dacă denunță fapta în termen de un an. În Codul penal aflat în vigoare nu exista un termen-limită
- Nu se mai pedepsește neglijența în serviciu, care era închisoare între trei luni și trei ani sau plata unei amenzi - o prevedere introdusă acum
Este vorba despre un set de articole care au constituit modificarea Codului penal în vara anului trecut, dar care nu au intrat în vigoare, pentru că au fost atacate la CCR. O parte dintre ele au primit undă verde din partea judecătorilor CCR, însă nu au fost promulgate. La remanierea lui Tudorel Toader a contribuit și amânarea transpunerii acestor modificări ale Codului Penal. Toader redactase ordonanța, a trimis-o la CSM și la Guvern, însă nu a mai susținut-o.
Cum îl avantajează pe Liviu Dragnea modificările la Codul penal
- În primul rând, intrarea în vigoare a reducerii prescripției. În dosarul angajărilor fictive, în care Liviu Dragnea a fost condamnat la trei ani și jumătate de închisoare în primă instanță, faptele s-au produs între 2006 și 2012. În actuala formulă a Codurilor, prescripția intervine după 10 ani.
- Abuzul în serviciu are o reducere de o treime din pedeapsă dacă este funcționar public, așa cum era Liviu Dragnea când avea funcția de președinte al Consiliului Județean Teleorman
- Noile prevederi ale acestui Cod penal nu pot fi atacate la Curtea Constituțională de către parlamentari, pentru că această lege a trecut prin controlul constituțional. Chiar dacă există prevederi noi, cum este dezincriminarea neglijenței în serviciu sau reducerea pedepsei pentru funcționarii publici, ele nu pot fi atacate la CCR decât de către președintele Klaus Iohannis. Președintele mai are la dispoziție încă un instrument, de trimitere a legii la reexaminare în Parlament. O singură dată. Iar Parlamentul poate păstra aceleași prevederi
Potrivit unor politicieni din opoziție, Florin Iordache, președintele Comisiei speciale, le-a spus parlamentarilor că totul este calculat astfel ca termenele de atac la CCR ale Codjului penal să fie epuizate până la 1 iulie.
De ce este importantă vara pentru Liviu Dragnea
La 1 iunie se pensionează una dintre cele cinci judecătoare din completul care judecă apelul în dosarul angajărilor fictive. Dacă până atunci nu se dă verdictul final, procesul se reia de la zero - faza pe apel.
Problema a intervenit la cea mai recentă înfățișare la acest proces. Avocații au cerut, iar instanța a acceptat să fie așteptată decizia CCR în privința legalității completului de trei judecători (așa cum a fost cel care i-a dat sentința de condamnare la închisoare în primă instanță). Termenul din proces, 20 mai, este probabil să nu însemne încheierea procesului, întrucât DNA a invocat două excepții de neconstituționalitate, care, în opinia multor specialiști consultați de Europa Liberă, vor împinge pronunțarea instanței până după vacanța judecătorească.
Pe de altă parte, DNA a cerut astăzi Înaltei Curți de Casație și Justiție să revină asupra termenelor pe care le-a dat în două procese - 20 mai pentru Liviu Dragnea și Darius Vâlcov, 11 iunie. Purtătorul de cuvânt al DNA, Livia Săplăcan, a declarat pentru Europa Liberă că DNA a cerut judecarea cu celeritate a acestor cazuri, în baza unor prevederi ale Codului de procedură penală, care permit o astfel de solicitare. După cum a arătat Livia Săplăcan, decizia este judecătorilor, care pot da curs solicitării DNA sau o pot respinge.