Autostrada fără de sfârșit: Comarnic – Brașov | Soluția premierului ignoră banii europeni și a eșuat de patru ori

„Nu este prevăzută în Master Plan și nu este prevăzută în PNRR, ca atare, finanțarea pentru această comunicație nu poate să beneficieze de fondurile europene”, a spus Nicolae Ciucă.

„Bineînțeles că poate beneficia de fonduri europene”, spune pentru Europa Liberă directorul executiv al Asociației Pro Infrastructură, Ionuț Ciurea, care menționează că tronsonul face parte din coridorul TEN-T (Trans-European Transport Network) Comprehensive.

București (Ploiești) - Brașov apare în coridorul Rin – Dunăre a rețelei transeuropene de transport.

„Autostrada Ploiești Brașov este pe coridorul TEN-T Comprehensive, normal că poate beneficia de fonduri europene”, spune Asociația Pro Infrastructura.

Ionuț Ciurea precizează că și contractul în desfășurare prin care se realizează Studiul de Fezabilitate și Proiectul Tehnic destinate construcției autostrăzii Comarnic – Brașov e finanțat tot din bani europeni.

În opinia lui, invocarea, pentru a cincea oară în istoria acestui traseu a unui parteneriat public-privat (PPP) nu are vreo justificare. Traseul este eligibil pentru bani europeni, „nu există nici măcar cel mai mic impediment pentru ca această autostradă să se finanțeze pe fonduri europene. Sigur, trebui să se facă pașii necesari în acest sens. Premierul fie minte, fie nu știe”, spune Ionuț Ciurea.

Purtătorul de cuvânt al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Alin Șerbănescu, insistă că nu există vreo decizie finală cu privire la finanțarea autostrăzii Ploiești - Brașov.

„Premierul Ciucă a făcut o declarație, parteneriatul public-privat este, într-adevăr una dintre variante, dar există și altele. Abordarea prin PPP a mai fost încercată de patru ori și a eșuat. Discuția în acest moment este prematură pentru că avem în derulare un contract pentru Studiul de Fezabilitate și Proiectul Tehnic și nu putem avea acum o imagine completă, de ansamblu, pentru a putea lua o decizie”, a spus acesta pentru Europa Liberă.

Despre finanțarea din bani europeni și motivele pentru care nu ar fi o variantă, Alin Șerbănescu spune că „declarațiile premierului trebuie să le argumenteze premierul. În momentul în care vom avea tot tabloul complet, însemnând finalizarea contractului care privește Studiul de Fezabilitate și Proiectul Tehnic vom ști ce bani vom putea folosi și ce bani nu vom putea folosi”.

În opinia lui Ionuț Ciurea, prioritatea Companiei de Autostrăzi trebuie să fie acum monitorizarea strictă a companiei Consitrans, care a primit contractul pentru Studiul de Fezabilitate și Proiectul Tehnic, pentru ca soluțiile propuse de aceasta să fie realiste și optime. O variantă de tunel de 14 kilometri, cum s-ar fi discutat, nu ar avea justificare, atrage atenția Ciurea.

În luna mai, Alin Șerbănescu spunea că „din perspectiva specialiștilor, va fi o autostradă foarte greu de construit /.../ o succesiune de tunele din cei 60 de kilometri între Comarnic şi Braşov”, potrivit declarațiilor preluate de Bună Ziua, Brașov.

Estimările de cost pentru porțiunea de munte (de la Comarnic până aproape de Brașov) ar trebui să fie menținute la un nivel comparabil cu al altor trasee montane, pentru care există deja contracte de realizare a unor porțiuni de autostradă, insistă Ionuț Ciurea de la Pro Infrastructura.

Autostrada Ploiești – Brașov (cu porțiunea invocată mereu drept extrem de dificilă Comarnic – Brașov) are istorie în toate guvernele din ultimii 20 de ani. În continuare, mașinile staționează și zeci de minute pe șosea în zona Bușteni - Predeal mai ales în weekend, dar nu numai.

Autostrada ar prelua traficul și ar reduce numărul de accidente rutiere, arată specialiștii.

Un fost ministru al Transporturilor spunea că se mută pe acest tronson cu cortul până e gata, doi premieri acuzau un președinte că a blocat lucrările, Nicolae Ciucă admitea, joi, 18 august 2022, că a virat la Breaza pentru a ajunge la timp în Sinaia și reînvia ideea realizării tronsonului Comarnic - Brașov prin parteneriat public-privat (PPP).

Dan Șova cu cortul

În 2013, Dan Șova (PSD), ministru delegat la acea vreme pentru Proiecte de infrastructură și un an mai târziu chiar ministru al Transporturilor spunea la Digi24 că autostrada Comarnic – Brașov va fi gata în câțiva ani - „O începem și o terminăm până în 2016, chit că mă mut pe ea. Mă mut cu cortul pe autostradă și tot o termin”.

Premierul Victor Ponta (stânga) și ministrul delegat ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructura și Investiții Străine, Dan Șova, susțin declarații de presă, la Palatul Parlamentului. 12 septembrie 2013

Următorul an a însemnat dinspre Dan Șova promisiune după promisiune pe această temă și prelungire a termenelor după prelungire a termenelor.

În 26 martie 2014, el încerca, tot la Digi24, să convingă că „amânarea cu două luni a termenului de semnare a contractului pentru autostrada Comarnic - Braşov este un lucru pozitiv”, deoarece Victor Ponta obținuse între timp sprijinul instituțiilor financiare internaționale, explica ministrul.

Un an mai târziu, premierul Victor Ponta schimba perspectiva – „Am întârziat opt luni de zile din cauza unei declarații prostești” spunea el și dădea vina pe fostul președinte Traian Băsescu.

Ponta a reluat acuzațiile și vara aceasta, când a spus la într-o emisiune transmisă de Gândul că „erau gata contractele, pe noi nu ne costa nimic și înainte să anunț semnarea a venit Băsescu și a zis sunt ’indicii de corupție’ și ne amenința cu DNA-ul, cu pușcăria și toți funcționarii s-au speriat”. Victor Ponta nu a precizat însă de ce nu a semnat contractul.

Pe Traian Băsescu dădea vina și Adrian Năstase, mentorul politic al lui Victor Ponta, pe care îl numea cândva „micul Titulescu”.

Adrian Năstase: „Cred că e inutil să spun că, dacă la finalul anului 2004 lucrurile stăteau altfel, astăzi am fi circulat deja pe această autostradă”, scria în ianuarie 2015, pe blogul său, fostul premier Adrian Năstase, care amintea că semnase în ultimul an de mandat, în 2004, contractul pentru autostrada Comarnic – Brașov, cu firma franceză Vinci.

„Din păcate, proiectul de autostradă, semnat cu compania franceză Vinci, a fost anulat în 2005, imediat după venirea lui Traian Băsescu la putere. Și a doua oară, în 2010, a fost anulat – un alt contract, pentru același segment de drum, tot cu compania Vinci – după al doilea naufragiu al lui Băsescu”, scria fostul premier pe 3 ianuarie 2015, când premier al României era, încă din mai 2012, Victor Ponta.

Victor Ponta a fost printre cei care, la fel ca Nicolae Ciucă acum, a invocat soluția parteneriatului public-privat pentru Comarnic Brașov, notează fostul ministru al Transporturilor Cătălin Drulă.

Ar fi a cincea încercare de a realiza astfel autostrada, remarcă fostul ministru al Tranporturilor, Cătălin Drulă.

„Ultima încercare a făcut-o doamna Dăncilă prin ilustrul coordonator de mari proiecte Vâlcov. Cu rezultat previzibil: ZERO. Înainte a mai încercat Ponta (2014). Mai înainte, PDL-PNL (2007-2008). Și mai înainte, tot PSD, Năstase (2004). /.../ În loc să se concentreze pe contractul de proiectare, să-l ducă la sfârșit în termenele semnate și să putem construi în sfârșit autostradă, Grindeanu și cu Ciucă blochează proiectul și anunță soluția magică… facem a 5-a oară PPP”, a scris, vineri, Cătălin Drulă în postarea de pe Facebook.

Despre momentul PPP din guvernul Dăncilă, fostul președinte, Traian Băsescu spunea că întreruperea acestuia era un lucru bun. „Era un act gangsteresc la adresa resurselor financiare ale României”, a declarat Traian Băsescu în iulie 2019, la Realitatea TV, potrivit Hotnews.

PPP în guvernările PD / PNL - Radu Berceanu, 2010: „Sunt doua motive pentru care am ales sa facem acest contract in parteneriat public-privat. Dacă l-am fi făcut din banii statului am fi majorat deficitul bugetar pe anul viitor cu 2% /.../ Dacă am fi încercat sa împrumutam 1,9 miliarde de euro nu am fi găsit niciodată banii”. - Ziarul Financiar.

Sumele vehiculate acum pentru Comarnic - Brașov ajung și la 8 miliarde de euro.

„Aberant”, spune Ionuț Ciurea. Dacă o compari cu proiecte similare ca lungime și dificultate (cca. 100 km, din care cca. 60 în zonă muntoasă) suma ar putea ajunge cu generozitate la jumătate. Aceasta luând în calcul și majorările prețurilor materialelor.