De aproape un an, liderii liberali de la centru insistă pentru comasarea alegerilor. Au propus mai toate variantele posibile: locale cu unul dintre tururile prezidențialelor, parlamentare cu prezidențiale, parlamentare cu locale, prezidențiale cu locale.
Singura formulă rămasă nebifată era cea a suprapunerii alegerilor europarlamentare cu cele locale. I-a venit și ei rândul. Acum, liderii PNL încearcă să-i convingă pe colegii de guvernare de la PSD să o accepte.
Surse din Coaliția de guvernare spun pentru Europa Liberă că însuși premierul Marcel Ciolacu, șeful PSD, ar fi achiesat ideii, dar mai mult ironic.
Interesul liberalilor e clar, iar de data aceasta ar putea coincide într-o măsură și cu acela al PSD.
În primul rând, alegerile europarlamentare sunt văzute ca o bornă – ele vor măsura în mod real scorurile partidelor și vor da direcția pentru celelalte tipuri de alegeri. Un rezultat prost va fi un semnal important.
Din acest motiv, spun surse din partid, primarii PNL – cel mai important vehicul electoral al oricărui tip de alegeri – ar putea fi nevoiți să se mobilizeze pentru un rezultat cât mai bun, deși nu toți sunt mulțumiți de conducerea partidului.
Altfel spus, până acum nemulțumiții din partid așteptau ca scorul prost de la europarlamentare să forțeze actuala conducere în frunte cu ex-premierul Ciucă, secretarul general Lucian Bode, prim-vicepreședinții Rareș Bogdan sau Alina Gorghiu, să se retragă în eșaloane inferioare.
Prin comasarea electorală de la începutul lui iunie însă, primarii și oficialii locali ai PNL vor fi nevoiți să lucreze intens în ceea ce ar deveni automat propria lor campanie.
Pe scurt, actuala conducere de la centru a PNL ar avea toate motivele să le mulțumească social-democraților.
Îți mai recomandăm Alegeri locale & prezidențiale în aceeași zi? PNL insistă, PSD ezită. Analist: Ar suferi democrațiaComplicații peste complicații
Din punct de vedere legislativ, varianta comasării alegerilor europene cu cele locale se lovește de mai multe impedimente.
În primul rând, acest tip de comasare a fost deja respins de Curtea Constituțională în 2012.
Printre argumentele de atunci Curții se numără:
- încălcarea principiului peridiocității alegerilor (care trebuie să fie clar stabilite, nu schimbate după bunul plac al unui partid);
- încălcarea dreptului de a fi ales (să dea posibilitatea unui candidat să fie în cursă atât pentru o funcție locală, cât și pentru alta de reprezentare națională);
- complicarea votului, prin mai multe buletine.
Și Comisia de la Veneția recomandă, în diverse rapoarte și ghiduri, ca tipuri diferite de alegeri să nu fie suprapuse tocmai pentru că acest lucru lezează dreptul indivizilor la o bună și corectă informare asupra problemelor puse în discuție.
Obiecțiile ridicate de Comisia de la Veneția și cele de imagine pe plan european sunt motivele pentru care PSD nu va achiesa la varianta acestui tip de comasare, crede profesorul și sociologul Ovidiu Voicu.
„Va fi un dezavantaj foarte mare, pentru că dacă iese prost, ceea ce e previzibil, în sensul că vor fi reacții negative de la instituții europene, de la Comisia de la Veneția, acestea vor cădea și pe PSD pentru că le asumă, nu cad doar pe PNL.
O mișcare din aceasta abruptă va fi foarte greu de coafat.
Din punctul acesta de vedere, PSD nu prea are interes să se bage într-o astfel de poveste, pentru că tot încearcă să-și păstreze o imagine bună în plan european”, spune Ovidiu Voicu pentru Europa Liberă.
Un altă problemă cu organizarea mai rapidă a alegerilor locale e că actualilor aleși le expiră mandatele în septembrie (în anul 2020, alegerile locale cu fost organizate în septembrie din cauza pandemiei de Covid).
Dacă localele ar fi în iunie, România s-ar putea trezi cu două rânduri de primari și consilieri, unii în funcție așteptând să-și termine mandatul, alții având legitimitatea alegerilor.
O situație hilară care, vin unii cu „soluția”, poate fi evitată prin modificarea Codului Administrativ care prevede că mandatul unui primar sau consilier este de patru ani, fără a preciza că acesta poate fi schimbat mai devreme prin organizarea de alegeri.
Modificarea este însă complicată din cauză că aleșii locali nu vor dori să li se scurteze mandatul cu trei luni și jumătate și vor pune presiune în acest sens pe liderii partidelor. Probabil că mai ales cei de la PSD, a cărui conducerea nu are niciun interes să se grăbească.
Limitarea teritorială a votului ar putea fi un alt impediment. La europarlamentare se poate vota la orice secție din țară sau la cele organizate în străinătate, în timp ce la locale doar în localitatea de domiciliu sau reședință. Cum se pot acomoda cele două tipuri de vot pentru alegători, nu e clar.
În fine, analiștii atrag atenția că suprapunerea temelor de la locale cu acelea de la europarlamentare va crea confuzii în rândul alegătorilor. Rolul primarului este de administrator - transport, acces la Educație, Sănătate, etc pe plan local, rolul politicienilor este ideologic, adică stabiliște priorități și politici generale. De exemplu, stânga taxează categoriile mai avute și oferă venituri sociale numeroase, dreapta vrea impozite minimale, încurajează afacerile mari și mijlocii și evită să încurajeze ne-munca. Verzii vor protecția mediului opunându-se, de pildă, construcției de autostrăzi prin munți (stânga moderată), oamenii de afaceri plusează pentru rute de transport și spații industriale în care nici statul să nu aibă prea multe de zis.
Toate acestea s-ar amesteca total în campanie electorală.
Seamănă a disperare pentru că o astfel de formulă ignoră pur și simplu recomandările Comisiei de la Veneția și regulile de bază ale jocului democratic.Sociologul și analistul Ovidiu Voicu
Profesorul și analistul Cristian Pîrvulescu spune pentru Europa Liberă că dacă în 2020 nu ar fi fost pandemia de Covid, alegerile locale ar fi avut loc în mai-iunie, nu în septembrie, ceea ar fi creat posibilitatea comasării lor.
Dincolo însă de acest aspect, Cristian Pîrvulescu admite că „orice alegeri care se desfășoară simultan sunt problematice”.
„Chestiunea e că se creează confuzii între tipurile de alegeri, acesta este motivul pentru care Comisia de la Veneția a făcut recomandarea respectivă”, ne spune Cristian Pîrvulescu.
De ce se agită liberalii
Rațiunea pentru care PNL ar fi avantajat de comasarea europarlamentarelor cu localele nu este complicată: candidații la primării și la consiliile locale și județene, mobilizați la maximum pentru propriile lor funcții, ar aduce implicit voturi și pentru partid la europarlamentare.
Pentru liberali, alegerile europarlamentare sunt extrem de importante – de ele depinde nu doar supraviețuirea partidului în sensul relevanței pe scena politică, dar și scaunul președintelui partid, Nicolae Ciucă. Ba chiar și ale întregii conduceri.
Mai mulți parlamentari liberali spun pentru Europa Liberă că un scor sub 18% ar putea pune sub un mare semn de întrebare poziția de președinte a lui Ciucă, existând chiar un scenariu în acest sens.
În acest moment, potrivit sondajului recent al Avangarde, PNL este cotat cu 20%. Liberalii speră să obțină prin această formulă de comasare a celor două tipuri de alegeri între 22 și 25%.
Analistul și sociologul Ovidiu Voicu spune pentru Europa Liberă că ideea acestei comasări vine din partea grupării Ciucă din partid, care e disperată de perspectiva unui scor prost la europene.
Cei din aripa Ciucă-Iohannis caută tot felul de soluții de a se agăța de puterea pe care o mai au.Sociologul Ovidiu Voicu
„Mi se pare cea mai creață idee, nu știu de unde au mai scos-o. Dar arată cel mai probabil disperarea aripii Ciucă din PNL, care ia în serios amenințarea că dacă partidul are un rezultat foarte prost la europarlamentare izbucnește o revoltă internă, ceea ce nu mi se pare probabil. Nu văd cine ar putea să o facă, atât de prost stă partidul la cadre la vârf”, ne spune Ovidiu Voicu.
Într-adevăr, aripa care ar vrea o schimbare a conducerii este deocamdată minoritară și fără figuri preominente. În plus, timpul presează, pentru că o criză internă în PNL în plină campanie electorală ar putea diminua și mai mult șansele partidului.
Îți mai recomandăm „Coaliția populiștilor și extremiștilor” ar putea ocupa jumătate din viitorul Parlament European. Care va fi aportul românilor?În al doilea rând, una dintre mize este ca PNL să depășească AUR, devenind al doilea partid ca importanță pe scena politică.
AUR, ca și SOS, nu dispun de infrastructură locală, deci ar fi dezavantajați.
În acest moment, așa cum arată același sondaj Avangarde, AUR, partid suveranist și populist, condus de George Simion, este cotat cu 19%, iar SOS, care o are ca lider pe senatoarea pro-rusă Diana Șoșoacă, are 8%.
Este însă improbabil ca cele două partide să meargă pe liste comune la europarlamentare, date fiind fricțiunile dintre George Simion și Diana Șoșoacă.
În plus, lidera SOS are toate motivele să-și testeze partidul, care a înregistrat în ultima perioadă cea mai spectaculoasă creștere, ceea ce a dus la stagnarea AUR.
A treia miză a comasării europarlamentarelor cu localele este reducerea scorului Polului de dreapta, format din USR, PMP și Forța Dreptei, care la rândul lui nu are structuri locale importante.
PSD e reticent. Socotelile social-democraților
La PSD, interesul pentru suprapunerea alegerilor este mai mic decât în cazul liberalilor. Partidul are în sondaje 31%.
Social- democrații au destule motive să fie reticenți.
Marcel Ciolacu are interesul să intre în turul al doilea al alegerilor prezidențiale cu George Simion, liderul AUR. E o formulă care i-ar asigura succesul, așa cum s-a întâmplat în 2000 în competiția Ion Iliescu - Corneliu Vadim Tudor, când Iliescu a beneficiat de voturile dreptei.
În același timp însă, Marcel Ciolacu urmărește ca Nicolae Ciucă să nu-și piardă scaunul și să rămână la conducerea PNL. Relația bună dintre cei doi nu este un secret și a fost recunoscută public.
Dacă PNL ar obține un rezultat prost, Ciucă ar putea fi măturat din fruntea partidului, ceea ce ar putea genera alte probleme, inclusiv plecarea liberalilor de la guvern, perspectivă sumbră pentru social-democrați.
Premierul Marcel Ciolacu și liderul PNL Nicolae Ciucă sunt în relații foarte bune și se susțin unul pe celălalt. Ar vrea să guverneze împreună și după alegerile de anul acesta.
Pe termen mediu, PSD are nevoie de un PNL mai slab, care să nu ridice mari pretenții într-o viitoare guvernare comună, dar nu atât de slab încât să nu poate forma o nouă coaliție.
Aceasta pentru că PSD nu ar vrea să fie în situația să se alieze cu AUR, ceea ce l-ar decredibiliza în ochii socialiștilor europeni. Iar UDMR ar putea să nu fie suficient.
PSD se teme că suprapunerea localelor cu europarlamentarele ar aduce AUR mai multe mandate de primari și consilieri, pe fondul mesajul naționalist, eurosceptic și suveranist pe care îl va folosi în europene.
Acestea sunt câteva dintre motivele pentru care PSD nu a dat niciun răspuns, așa cum nu a dat nici celorlalte variante propuse de liberali.
Săptămâna viitoare va avea loc o ședință la vârful partidului pe tema comasării alegerilor, dar din informațiile Europei libere sunt destule șanse ca răspunsul să fie unul negativ.
Marcel Ciolacu a declarat deja că „nu este nicio prioritate și vreun interes politic” în această comasare.
„Una este discuția din interiorul fiecărui partid, alta e discuția în coaliție, haideți să vedem ce își doresc românii în primul rând. Din punctul meu de vedere, pentru români nu este nicio prioritate o comasare”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu, citat de News.ro.