Consiliul European pentru Relații Externe, organizație non-guvernamentală specializată în analize de politică externă și context global, făcut primele sondaje și proiecții în toate cele 27 de state ale Uniunii Europene cu privire la alegerile europarlamentare din iunie 2024.
Partidele radicale de dreapta, populiste și antieuropene vor înregistra creșteri care ar putea înclina balanța de putere în Parlamentul European, arată rezultatele analizei European Council of Foreign Relations.
Formațiunile anti-UE ar avea prima șansă în nouă țări: Austria, Belgia, Cehia, Franța, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia și Slovacia.
În Bulgaria, Estonia, Finlanda, Germania, Letonia, Portugalia, Spania, Suedia și România, partidele radicale au șanse mari să ocupe a doua sau a treia poziție.
Practic, predicțiile arată că principalele grupuri politice centriste din PE – Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta, Partidul Socialiștilor și Democraților (S&D) de centru-stânga, grupul centrist Renew Europe (RE) și Verzii (G/EFA) – pierd mulți eurodeputați.
Conform analizei ECFR, aproximativ 49% dintre mandate ar urma să fie ocupate din vară de parlamentari din zona populistă, radicală sau antieuropeană.
Se estimează că grupul de extremă dreapta ID (Identitate și Democrație) va câștiga cu până la 40 de locuri în plus, ajungând la 98 de locuri, ceea ce ar putea face din el a treia forță politică, în detrimentul grupului Renew Europe.
În Parlamentul European ar putea apărea pentru prima dată o coaliție de dreapta populistă, formată din creștin-democrați, conservatori și dreapta radicală, mai arată raportul ECFR.
România și ascensiunea populiștilor pro-ruși
Un sondaj Avangarde realizat la comanda PSD în perioada 8-22 ianuarie, care a prins deci și protestele fermierilor și transportatorilor, arată că PSD ar ocupa primul loc la alegerile parlamentare.
- PSD - 31%
- PNL - 20%
- AUR - 19%
- Alianța Dreapta Unită - 14%
- SOS România (Șoșoacă) - 8%
- UDMR - 5%
- Reper - 1%
Aceasta însemnă că partidele de sorginte extremistă, AUR și SOS, ar ajunge a doua forță politică din România cu 27%, peste PNL și suflând în ceafa PSD.
Potrivit previziunilor, cele două partide ar putea trimite între opt și zece deputați în Parlamentul European după alegerile din vară.
Rezultatele obținute de partide reflectă și încrederea de care se bucură liderii politici.
Astfel, Marcel Ciolcu beneficiază de încrederea a 26% dintre cei care spun că merg la vot.
Președintele PSD este urmat de Diana Șoșoacă și George Simion cu câte 23%.
Urmează Nicolae Ciucă - 20%, Klaus Iohannis - 16%, Dacian Cioloș - 15%, Ludovic Orban - 14% și Cătălin Drulă - 11%.
De remarcat că cea mai importantă creștere este cea a Dianei Șoșoacă, lidera SOS, care din septembrie și până acum și-a triplat scorul.
De asemenea, SOS a crescut 8%, de la 5,2% conform unui sondaj INSCOP din luna noiembrie a anului trecut.
Românii cred în UE
Sondajul Avangarde arată însă că 61% dintre respondenți au declarat că au o părere bună sau foarte bună despre Uniunea Europeană, în timp ce 33% au spus că au o părere proastă sau foarte proastă.
65% dintre respondenți au spus că locul României este în UE, în timp ce 25% au spus că e în afara UE.
Cum poate înclina Fidesz balanța
Grupul de centru-stânga și-ar mări reprezentarea de la 38 la 44 de locuri, iar grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) va câștiga 18 locuri, mai arată raportul think tankului european.
Autorii studiului arată că se așteaptă ca Fidesz din Ungaria să câștige 14 locuri, fiind probabil iasă în acest an din PPE și să se alăture ECR, care ar putea deveni astfel astfel al treilea grup ca mărime.
În această situație, grupurile ECR și ID vor avea împreună 25% dintre europarlamentari, ceea ce înseamnă că vor avea, pentru prima dată, mai multe portofolii decât PPE sau S&D.
Această „bruscă schimbare spre dreapta” va avea consecințe semnificative în politicile la nivel european și vor afecta alegerile de politică externă pe care le poate face UE, atât în ce privește ajutorul pentru Ucraina, dar și în chestiunile legate de combaterea schimbărilor climatice.
În ciuda creșterilor înregistrate de partidele de extremă dreapta și populiste, PPE va rămâne cel mai mare grup din Parlamentul European și, prin urmare, va avea în continuare cea mai mare influență asupra stabilirii agendei, inclusiv în ceea ce privește alegerea următorului președinte al Comisiei Europene, spune pentru Europa Liberă profesorul de politologie și fost europarlamentar, Cristian Preda.
Creșterea populiștilor se va resimți mai ales în Consiliul Uniunii, atrage atenția profesorul de politologie Cristian Preda.
„Aici, în diversele formații de lucru, acolo unde se întâlnesc miniștri din statele membre, se va resimți presiunea populiștilor. Poziția guvernelor va fi afectată de creșterea populiștilor, aici se va simți cel mai mult influența lor politică. Miniștrii își fac calcule în funcție de ce este în țara lor”, explică el.
„Majoritatea care va controla Parlamentul European va fi formată tot din PPE, socialiști, liberali. Și în fruntea instituțiilor europene, Parlament, Comisie, Consiliul UE, înalt reprezentant vor fi politicieni din aceste trei grupuri, ceea ce este important”, afirmă politologul.
Tările în care PPE, S&D și Renew pierd masiv
Analiza European Council on Foreign Relations arată care vor fi statele în care principalele grupuri politice din Parlamentul European vor pierde sau vor avea câștiguri:
- PPE va pierde semnificativ în Germania, Italia, România și Irlanda, dar va avea câștiguri importante în Spania;
- S&D va pierde multe locuri în Germania și Țările de Jos și va câștiga cele mai multe locuri în Polonia;
- Renew va pierde cele mai multe locuri în Franța și Spania, dar va obține câștiguri în Cehia și Italia;
- ECR ar putea obține o mulțime de locuri în Italia, ca urmare a apariției Fraților Italiei (FdI) - 27 de locuri;
- ECR va pierde locuri în Polonia și va câștiga cele mai multe portofolii în România și Spania, pe lângă Italia;
- ID va pierde multe locuri în Italia, odată cu declinul Lega, dar aceste pierderi vor fi compensate de câștiguri semnificative în Franța, Germania, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Bulgaria și Austria;
- G/EFA va pierde cele mai multe locuri în Germania, Franța și Italia;
- Stânga va obține cele mai multe câștiguri în Germania, Franța și Irlanda.
Cauzele ascensiunii populiștilor
Robert Fico s-a reîntors la putere în Slovacia, Viktor Orban e la Budapesta, Geert Wilders în Țările de Jos, Marine Le Pen în Franța, Karl Nehammer în Austria sunt numele care arată că ascensiunea populiștilor începe să reprezinte un fenomen, care riscă să se amplifice la europarlamentare.
Cum s-a ajuns aici? Analiștii dau vina pe războiul din Ucraina, pe polarizarea produsă de conflictul Israel-Hamas, care a produs în cascadă proteste pro-palestiniene în marile capitale occidentale și pe politicile ezitante ale UE privind migrația, dar și pe valul de dezinformare provenit din laboratoarele rusești.
Acest curent „a penetrat toate societățile occidentale, nu doar România”, spune pentru Europa Liberă profesorul și analistul Cristian Pîrvulescu.
Profesorul și fostul europarlamentar Cristian Preda vede două cauze majore ale acestei ascensiuni a populiștilor.
„Cauzele sunt două: o amprentă foarte stângistă a unora dintre politici în special cele privind energia, mediul, transporturile, agricultura. În ultimii ani presiunea stângii, în special a extremei stângi, s-a simțit în elaborarea acestor politici și atunci a produs reacția inversă pe care o vedem”, afirmă Preda.
În al doilea rând, spune politologul, este vorba că „partidele de centru dreapta și centru stânga s-au dus mult către temele extremei drepte și, respectiv, extremei stângi.”
„În loc să meargă spre centru și să fie moderate, s-au îndreptat spre extreme, crezând că vor obține sprijin electoral. Rezultatul e fost pe dos, au validat extrema dreaptă și stângă, care au crescut”, mai spune profesorul Cristian Preda pentru Europa Liberă.
Această politică se vede din protestele fermierilor care s-au extins în toată Europa. Mai este vorba și de o reacție față de politicile Bruxellesului privind mediul, cum sunt Green Deal și From Farm to Fork.
Standardele europene GAEC 7 și GAEC 8 îi obligă pe fermieri să își lase nelucrat minimum 4% din teren și să facă o rotație a culturilor, considerată neeconomică și împotriva pieței.
Aceste politici au dus la scumpirea rapidă a motorinei și a îngrășămintelor, suprataxate pe motiv că provin din combustibilii fosili poluanți.
Este ceea ce strigă fermierii ieșiți la proteste de-a lungul și de-a latul Europei, inclusiv cei români, cerând Comisiei Europene să renunțe măcar și parțial la aceste decizii.
Pe de altă parte, spune profesorul Cristian Pîrvulescu, faptul că tematicile sunt aceleași în toată Europa, din Germania până în România, arată și că la mijloc sunt multe dezinformări.
„Știm deja din cercetări că multe dezinformări sunt coordonate de laboratoare rusești și contribuie la destabilizarea democrațiilor europene. Asta nu înseamnă că problemele cu care se confruntă oamenii care protestează nu sunt și ele reale, cum este și în România”, afirmă politologul.
Deciziile Bruxellesului suprapuse peste multiplele crize provocate de războiul din Ucraina - de la cea energetică la cea a cerelealor ucrainene cu prețuri de dumping - au dus la inflație și au erodat puterea de cumpărare a europenilor.
Ceea ce, atenționează Cristian Pîrvulescu, nu a făcut decât să faciliteze ascensiunea populiștilor și extremiștilor, mai ales a celor de dreapta.
Cum va fi afectată politica europeană. Semnal de alarmă
Implicațiile acestui vot sunt de mare anvergură pentru direcția geopolitică a Consiliului European și a Comisiei Europene începând cu 2024, susține raportul menționat.
Noii eurodeputați ar putea să blocheze legislația necesară pentru a implementa următoarea fază dificilă din punct de vedere politic a Pactului Verde, de exemplu.
Viitorul Parlament European poate adopta o linie mai dură cu privire la problemele-cheie pentru domenii ale suveranității UE, inclusiv migrația, extinderea și sprijinul pentru Ucraina.
De asemenea, ar putea însemna limitarea influenței UE în politica statelor naționale, susținută de țări ca Ungaria, Italia, Slovacia, Suedia și probabil Olanda.
Europa va avea în față o Americă mai puțin angajată la nivel global pe care să se bazeze, lucru care poate crește înclinația partidelor anti-establishment și eurosceptice de a respinge interdependența strategică.
