Fenomenul concedierilor din IT nu a ocolit România. Expert: La noi a ajuns un val de teamă

Zeci de mii de angajați din sectorul IT din întreaga lume au fost afectați de valul de concedieri al marilor companii precum Google, Microsoft și Twitter.

La începutul lunii, Amazon a anunțat că va concedia pesta 18.000 de angajați, alăturându-se astfel listei tot mai lungi de companii care disponibilizează angajații în masă.

În fiecare săptămână apare un nou anunț despre concedierile angajaților acestor firme. Recent, gigantul SAP a anunțat 2.800 de concedieri, IBM - 3.900, Google - 12.000 și Microsoft - 10.000.

Și în sectorul IT din România au loc concedieri, însă la o scară mai redusă. Cele mai afectate sunt posturile create în pandemie, potrivit experților.

Ce companii au făcut disponibilizări în România

Printre firmele din industria IT care au concediat deja angajați în România se numără: Vodafone, Playtika și Oracle. O altă companie care activează în România și care a anunțat disponibilizări este Electrolux, din domeniul electrocasnicelor.

Experții spun că există și alte companii afectate, însă acestea nu au comunicat acest lucru oficial.

În iunie 2022, compania Vodafone a anunțat concedieri în masă, transmițând că va renunța la 300 de locuri de muncă, în contextul unei „reorganizări a companiei”.

În decembrie 2022, compania de divertisment digital, Playtika, cu sediul central în Israel, dar care are mulți angajați în România, a disponibilizat 610 de angajați - 15% din angajații firmei.

Doru Șupeală, consultant de marketing, management și business, spune că aceste concedieri au avut de a face cu problemele financiare ale companiei, care a ratat o achiziție, iar acest lucru a dus la nevoia de a reduce costul forței de muncă.

Angajații au aflat despre pierderea jobului printr-un email:

„Veștile pe care vi le împărtășesc astăzi sunt dificile. După o deliberare intensă, am decis să reducem forța de muncă cu aproximativ 15%, luându-ne la revedere de la colegii și prietenii minunați și talentați. Această decizie nu a fost ușoară, dar credem că este necesar să poziționăm cel mai bine Playtika pentru viitor. (…) Vom începe să realizăm acest lucru prin echilibrarea echipelor și redistribuirea talentelor, eliminarea inițiativelor non-core și consolidarea studiourilor pentru o mai mare eficiență și un accent mai puternic pe optimizare.”

Dan Zaharia, consultant IT și fondator al companiei Fab Lab din Iași, spune că acest fenomen al concedierilor a ajuns în întreaga țară, însă cu un impact marginal.

„Concedierile s-au făcut pe fondul unor angajări foarte mari în perioada pandemică,” spune Dan Zaharia.

Expertul spune că efectul se resimte mai puțin în România decât în Statele Unite, din simplul motiv că „un om pe care îl dai afară din State probabil valorează cât salariul anual al multor oameni din România.”

O altă mare compania din România care a făcut disponibilizări la începutul lunii ianuarie este firma Oracle, cea mai mare din IT-ul românesc. Aceasta a hotărât că va da afară câteva sute de angajați din România.

Grupul, cu peste 4.300 de angajați în România, a concediat deja primii 100 de angajați pe 5 ianuarie, iar planul vizează în total 184 de angajați, potrivit unui document obținut de publicația Libertatea.

Concedierile de la Oracle se adaugă celor de la Electrolux, din Satu Mare, tot de la începutul lunii ianuarie. Compania din domeniul electrocasnicelor a concediat 100 dintrei cei 740 de angajați, ca urmare a scăderii vânzărilor cauzate de războiul din Ucraina.

Doru Șupeală spune că, momentan, vorbim strict despre concedieri punctuale, nu despre un val de concedieri.

De ce e o problemă cum este făcut anunțul

Modul în care companiile aleg să comunice decizia de a renunța la angajați este însă problematic. Felul în care firma comunică decizia, print-un email sau prin intermediul unei persoane nepregătite, poate fi dureros din punct de vedere psihologic.

„Este o traumă modul în care ești dat afară așa peste noapte”, spune Doru Șupeală. Sentimentul care îi rămâne angajatului dat afară este că a făcut ceva greșit și că este aruncat ca „o măsea stricată.”

Dan Zaharia este de părere că fenomenul nu a putut ocoli România, din cauza modului în care funcționează marile companii din industrie.

Clădire de birouri a companiei Oracle în zona Pipera din București. Oracle face parte dintre companiile care au disponibilizat angajați din sectorul IT din România

„Echipele în astfel de companii sunt echipe globale. Tu ai un proiect, ai o linie de proiect, dar ai șapte angajați din India, zece din România, trei din Germania și încă cinci în SUA. În momentul în care tu ai decis că închizi acea linie de business sau acea linie de proiect, dai toți oamenii afară din proiect, inclusiv pe cei din România”, explică consultantul.

În România au loc reduceri de cheltuieli

Doru Șupeală este de părere că valul concedierilor se manifestă diferit în România față de alte țări. „În România a ajuns cumva un val de teamă, adică un val care blochează cumva orice fel de acțiuni și decizii importante”, spune expertul.

Conform unui sondaj eJobs, din noiembrie 2022, mai puțin de 10% dintre respondenți au spus că nu au niciun motiv să aibă așteptări optimiste în 2023.

Sondajul a arătat că circa 44% dintre participanți se tem de impactul unei posibile crize economice, 15,5% se gândesc că le-ar putea scădea veniturile, iar 14,4% iau în calcul că le va fi mai greu să își găsească un job decât anul trecut.

Motivele pentru care firmele mari din IT disponibilizează angajații sunt aceleași motive pentru care companiile din România reduc din cheltuieli pe alte paliere, cum ar fi bugetele pentru „training”, spune Doru Șupeală.

„Pare că e o stare de așteptare, de expectativă, în care [...] se îngheață niște lucruri”, spune el, precizând că aceste bugete nu sunt tăiate, ci doar neactivate. Mai mult, profiturile acestor companii nu au scăzut, iar ele nu suferă din punct de vedere financiar.

Creștere artificială în pandemie

Consultantul spune că este vorba de o scădere raportată la evoluția nefirească a acestor companii, ale căror profituri au crescut exponențial în timpul pandemiei.

Săptămâna trecută, compania Prosus, cu acțiuni majoritate în companiile românești eMAG și OLX, a anunțat că pregătește concedieri a circa 30% din personal și că vă va tăia și costurile a peste 80 de companii în care a investit.

CEO-ul companiei, Bob van Dijk, a spus că reducerile de locuri de muncă vor viza aproximativ 15 locații, însă nu este încă clar în ce măsură va fi afectată România.

Grupul eMag a transmis un comunicat oficial după anunțul Prosus, însă nu a clarificat dacă vor exista concedieri în România, vorbind în schimb despre investițiile companiei din ultimii ani.

EMag și OLX se numărară printre companiile care s-au bucurat de o majorare nenaturală a profiturilor în timpul pandemiei, pentru că oamenii au apelat mult mai frecvent la serviciile lor, iar joburile apărute atunci dispar acum.

Numărul de comenzi al companiei a explodat în contextul pandemic, iar odată cu acestea și cifra de afaceri.

În 2021, veniturile companiei au atins peste 9,5 miliarde de lei (peste 1,9 miliarde de euro), comparat cu 8,9 miliarde în 2020 (1,8 miliarde de euro), însă aceleași profituri nu pot fi menținute în condiții normale.

Fenomenul tăcut al concedierii liberilor profesioniști

Un fenomen tăcut din zona concedierilor este acela al renunțării la contractele liberilor profesioniști.

Numărul acestora a crescut exponențial în pandemie, mulți dintre aceștia profitând de faptul că se putea munci de oriunde. Rezultatul a fost că mai mulți ingineri și experți IT au semnat contracte cu firme din America, spune Doru Șupeală.

Consultantul spune că rezultatul este că foarte mulți dintre aceștia rămân acum fără un loc de muncă, fiind primii la care companiile renunță.

Companiile din big tech continuă disponibilizările în masă. Fenomenul a ajuns și în România, însă amploarea nu este clară

„Un contract de freelancing se poate termina instantaneu și fără plăți compensatorii, fără absolut nimic”, spune Doru Șupeală.

Amploarea fenomenului nu este cunoscută, având în vedere că în România nu există un registru al liberilor profesioniști sau un sindicat național care să îi reprezinte.

Consultantul de la Cluj-Napoca spune însă că numărul acestora este foarte mare, însă nu au o voce și sunt vulnerabili pe piața muncii.

„Primii care suferă [...] sunt cei care au plecat în freelancing, contractori, și nu erau pregătiți pentru asta [pentru valul de concedieri]. Exista o categorie de freelanceri români care lucrau de foarte mulți ani cu companii de afară”, spune Doru Șupeală.

Pe de altă parte, cei care aleg aceste tipuri de contracte sunt conștienți de riscurile aferente. În plus, mulți dintre cei care lucrează ca liberi profesioniști demarează mai multe proiecte în paralel, astfel încât șocul pierderii unui contract este absorbit de cele încă în derulare.