Consultări între Nicușor Dan și magistrați. „În ultimii ani s-a consolidat un sistem oligarhic în Justiție”. Justiția, în „moarte clinică”

La ședință au participat 11 magistrați. Președintele Nicușor Dan a precizat, la finalul dezbaterilor, că discuțiile despre problemele din Justiție vor continua în perioada următoare.

Anterior, președintele a anunțat că persoanele sau instituțiile la adresa cărora s-au adus acuze vor putea participa la o altă întâlnire publică în care să răspundă sau să se poată apăra.

Sistemul judiciar, „profund disfuncțional”

Mai mulți magistrați au descris sistemul judiciar drept profund disfuncțional, marcat de polarizare, lipsă de transparență și concentrarea puterii la vârf, în special la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM ) și al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).

Ei au vorbit despre consolidarea unui sistem „oligarhic”, în care deciziile importante privind cariera magistraților sunt luate discreționar, fără criterii clare și fără consecințe pentru abuzuri.

Judecătorul Liviu Cârneciu de la Tribunalul Covasna a afirmat că abuzurile nu sunt sancționate pentru că puterea din sistemul judiciar este concentrată la vârf și că, indiferent de schimbarea persoanelor din conducere, sistemul își păstrează lipsa transparenței și a garanțiilor minime de obiectivitate.

„În ultimii ani s-a consolidat un sistem oligarhic în Justiție, în fruntea căruia se află conducerea CSM [...] Absolut toate procedurile care influențează cariera magistratului sunt total lipsite de transparență”, a spus magistratul.

Bogdan Pîrlog: Justiția a ajuns în „moarte clinică”

Procurorul militar Bogdan Pîrlog, președinte al Asociației „Inițiativa pentru Justiție”, sancționat în trecut pentru criticile aduse sistemului, a explicat că situația actuală este rezultatul cooperării dintre grupuri din interiorul sistemului judiciar și din clasa politică, care a adus justiția într-o stare de „moarte clinică”.

În consecință, Pîrlog spune că soluția trebuie să vină, de asemenea, cu inițiative simultane venite din sistemul judiciar și din Parlament.

Pîrlog mai spune că „o majoritate din cadrul secției pentru judecători din CSM poate controla tot ce se întâmplă în Justiție”.

„Sunt cinci oameni. Această majoritate numește al șaselea membru, adică președintele ÎCCJ. Ei numesc comisiile care vor selecta președinții curților de apel. Aceeași majoritate controlează promovarea judecătorilor la ÎCCJ [...] E un sistem feudal, introdus de noile legi ale justiției”, a declarat Pîrlog.

Fost procuror: „Justiția nu se poate autoregla”

Fostul procuror la Judecătoria Gherla, Alexandru Oancea, a declarat că de când a intrat în sistem, în 2013, nu s-a schimbat nimic semnificativ, cu excepția majorărilor salariale.

„Tot ceea ce s-a întâmplat a fost, după mine, un efort din partea mai multor grupuri de interese pentru a ajunge la starea de azi. Ăsta e motivul principal pentru care mi-am înaintat demisia”, a spus Oancea.

Oancea afirmă că sistemul judiciar nu se poate autoregla deoarece puterea este concentrată în „puncte cheie”: CSM, Înalta Curte și curțile de apel.

Fostul magistrat a insistat că e nevoie de schimbarea legilor Justiției și a atras atenția că reprezentanții clasei politice trebuie să fie implicați în schimbare.

De asemenea, președintele Asociației Forumul Judecătorilor, Dragoș Călin, și fostul procuror DNA, Marius Cătălin Bartic, au cerut modificarea urgentă a legilor Justiției.

Ei au invocat recomandările Comisiei de la Veneția, potrivit cărora anchetarea magistraților ar trebui să revină la Direcția Națională Anticorupție (DNA).

„Trebuie o intervenție exterioară, iar cel mai îndreptățit este Parlamentul”, a declarat Dragoș Călin, în timp ce Marius Cătălin Bartic, a spus că „există un fond solid de argumente pentru a face modificări legislative”.

Teamă și sentiment de insecuritate în rândul magistraților

Mai mulți participanți la discuție au avertizat că în Justiție există o stare de temere generalizată în rândul magistraților, care ar risca sancțiuni disciplinare, intervenții ale Inspecției Judiciare, presiuni venite pe cale ierarhică sau evaluarea arbitrară a activității profesionale.

Procuroarea DNA, Laura Deriuș, a vorbit despre insecuritatea pe care a resimțit-o în calitate de magistrat implicat în dosarul Marian Vanghelie.

Procuroarea DNA a descris ceea ce ea a numit mecanisme de presiune internă.

Printre acestea ar fi mutarea repetată a completurilor de judecată în dosarul Vanghelie, solicitări insistente din partea conducerii de a ieși din cauză, refuzul nejustificat al șefului de secție de a pune în executare mandate de percheziție deja aprobate de judecător.

Numirile politice în funcțiile de conducere

Fostul procuror DNA, Cristian Anghel, a afirmat că politicul a intervenit constant în Justiție, iar acest lucru explică starea actuală a sistemului.

El a susținut că numirile în funcțiile de conducere din Parchetul General, DNA și DIICOT se fac prin recomandări politice, netransparente.

De asemenea, el a afirmat că „se știe dinainte” cine va câștiga concursurile pentru funcțiile de conducere la aceste instituții esențiale din Justiție și, prin urmare, unii magistrați competenți renunță să mai candideze.

El a susținut că există o relație nepermis de apropiată între unii magistrați și politicieni.

„Eu cred că justiția arată astfel pentru că societatea românească a permis mult prea des politicului să intervină în Justiție [...] Cum au ajuns să dețină funcții de conducere? Prin recomandări ale ministrului Justiției, care nu mai este în funcție și nu răspunde în fața nimănui”, a mai spus fostul magistrat.

Cariera magistraților: promovări, transferuri, delegări

Mai mulți magistrați au reclamat că procedurile de transfer, delegare și detașare nu se fac după reguli clare iar promovările în funcții de conducere se bazează pe interviuri „eminamente subiective”.

Astfel, au spus magistrații, nu există mecanisme reale de control sau echilibrare a deciziilor conducerii instanțelor.

Judecătorul Andrei Soare de la Tribunalul Brașov a propus diminuarea atribuțiilor președinților de instanță, stabilirea unor criterii obiective pentru delegări, inclusiv teste grilă, limitarea posibilității președinților de instanță de a decide discreționar specializarea judecătorilor.

„Avem nevoie de reguli care să ne protejeze împotriva arbitrariului [...] Președinții instanțelor pot decide specializarea unui judecător, pe ce secție îl pot pune [...] Un colegiu de conducere poate cenzura și echilibra potențiale decizii arbitrare”, a spus judecătorul.

Judecătorul Andrei Soare, de la Tribunalul Brașov, a propus eliminarea probei de interviu la majoritatea concursurilor pentru magistrați, în special pentru funcțiile de conducere, precum și simplificarea procedurilor de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

„Pentru concursuri, trebuie eliminate probele care nu au caracter scris”, a cerut magistratul.

Inspecția Judiciară și dublul standard

Mai mulți magistrați au acuzat existența unui dublu standard în activitatea Inspecției Judiciare.

Astfel, unii magistrați sunt sancționați sever în timp ce alții, implicați în decizii controversate, nu suportă nicio consecință.

A fost invocat cazul fostului judecător Cristi Danileț, exclus din magistratură, în timp ce unii dintre magistrații care au decis excluderea au ajuns ulterior în funcții importante, inclusiv la Ministerul Justiției sau la conducerea ÎCCJ.

Soluții pentru evitarea prescripției

Judecătorul Mihai Cătălin Constantin, de la Curtea de Apel Ploiești, a propus mai multe măsuri pentru a reduce riscul prescripției și pentru a distribui dosarele în mod echitabil.

Judecătorul a spus că dosarele, inclusiv cele de la Inspecția Judiciară, ar trebui să fie repartizate aleatoriu și să fie redistribuite în cazul apariției unor suspiciuni de parțialitate.

De asemenea, pentru dosarele complexe, acestea ar trebui alocate unui singur complet care să se ocupe de ele până la finalizare, cu termene cât mai scurte.

El susține că un caz trebuie alocat unui singur complet care să se ocupe de dosar până îl încheie, dând termene cât mai scurte, astfel încât avocații „să nu mai aibă cum să tragă de timp”.

Judecătorul Andrei Soare, de la Tribunalul Brașov, a cerut protejarea magistraților care semnalează nereguli în sistem și limitarea mandatelor inspectorilor judiciari la un singur mandat.

Volumul uriaș de muncă și lipsa de personal

Fostul procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla, Alexandru Oancea, a spus că volumul mare de muncă reprezintă o presiune asupra magistraților, la fel și lipsa de personal.

El a dat un exemplu de la Parchetul Gherla, unde a fost o perioadă în care erau în lucru peste 3.000 de dosare, în condițiile în care anual se înregistrau aproximativ 1.800 de cauze.

În același timp, în schema de personal erau prevăzuți cinci procurori, însă, la plecarea sa, doar două posturi erau ocupate: un prim-procuror și un procuror stagiar.

Și judecătorul Mihai Cătălin Constantin a subliniat problema volumului de muncă al magistraților și a dat ca exemplu faptul că la Tribunalul Ilfov se înregistrează până la 1.300 de dosare pe an.

Limitele procurorului de ședință

Cristian Anghel, fost procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și DNA, a descris în detaliu un ordin Parchetului General care reglementează activitatea procurorilor în ședințele de judecată.

„Un ordin al Parchetului General vizează activitatea procurorilor în ședințele de judecată. Fostul procuror Scutea (Gabriela Scutea, fost procuror general al României) a adoptat un draft de ordin, dar nu a mai fost adoptat. Actualul Procuror General a venit cu acest proiect, a cerut puncte de vedere cum am vrea să arate. Ne-am trezit brusc în decembrie 2023 cu acest ordin semnat”, a spus Anghel.

Deși procurorii au contestat ordinul în instanță, acesta a rămas în vigoare. Anghel a explicat consecințele directe asupra independenței profesionale:

„În momentul în care eu ca procuror am un dosar […)]potrivit acestui ordin, asumat de justiția din România, eu procuror de ședință nu mai pot solicita achitarea sau schimbarea încadrării juridice, schimbarea soluției. Eu nu mai pot face acest lucru, potrivit ordinului, decât dacă fac un referat scris pe care-l prezint șefului ierarhic care poate fi de acord sau nu cu mine”.

„Asta ne dorim de la procurorul de ședință, să fie în deplin acord cu conducerea?”, a întrebat Anghel.

Relația cu CSM și blocaje instituționale

Președintele Nicușor Dan i-a întrebat pe magistrați care a fost relația lor cu Consiliul Superior al Magistraturii.

Dragoș Călin, de la Forumul Judecătorilor, a explicat că au fost trimise propuneri și chiar un sondaj în 2022, însă legile justiției au intrat în vigoare în forma care a generat actualele controverse.

Judecătorul Mihai Cătălin Constantin, de la Curtea de Apel Ploiești, a acuzat refuzul Oficiului pentru prevenire și combaterea spălării banilor de a-i furniza informațiile solicitate într-un dosar aflat pe rol.

La rândul său, procurorul militar Bogdan Pîrlog a reclamat pierderea de timp cauzată de lipsa unui sediu adecvat și de imposibilitatea accesului la baza de date a Ministerului Apărării Naționale.

Nicușor Dan: „Discuțiile vor continua”

Întâlnirea dintre președintele Nicușor Dan și magistrații care au acceptat să vorbească public despre problemele din sistemul judiciar s-a încheiat după mai multe ore de discuții.

„Este o primă discuție, este o dezbatere care e util să continue. A fost această presiune a timpului pentru această întâlnire. Multe din lucrurile pe care le-ați sesizat necesită verificări care o să ia timp”, a declarat Nicușor Dan.

Președintele a precizat că vor exista discuții și cu persoanele sau instituțiile vizate de informațiile prezentate în cadrul întâlnirii.

„Dezbaterea este utilă pentru ca oamenii să înțeleagă condițiile de muncă ale magistratului”, a mai spus președintele Nicușor Dan.

Consultările – un prim pas în dezbaterea privind starea Justiției

Consultările de la Cotroceni sunt prezentate de președinte drept un prim pas către o dezbatere amplă, publică, privind starea Justiției și necesitatea unei reforme profunde a sistemului.

Șeful statului a declarat, într-o conferință de presă susținută duminică, pe 21 decembrie, că extrem de puțini magistrați au acceptat să participe public la discuții.

Lista magistraților participanți la discuții:

1. Dragoș Cătălin, președinte Asociația Forumul Judecătorilor din România, judecător la Curtea de Apel București.

2. Alin Bodnar, Secretar General Asociația Forumul Judecătorilor, judecător la Tribunalul București.

3. Mihai Cătălin Constantin, judecător Curtea de Apel Ploiești.

4. Andrei Soare – Judecător Tribunalul Brașov.

5. Liviu Cârneci, judecător Tribunal Covasna.

6. Daniel Ungureanu, procuror Parchet de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.

7. Laura Deriuș, procuror Parchet Judecătoria Sector 1, București.

8. Marius Cătălin Vartic, fost procuror DNA timp de 26 de ani, pensionat.

9. Alexandru Oancea, procuror Judecătoria Gherla, eliberat din funcția la data de 01 noiembrie prin decret prezidențial, la înaintarea demisiei.

10. Bogdan Pârlog , președinte Asociația Inițiativa pentru Justiție, procuror militar.

11. Cristian Anghel, fost procuror la Parchet Tribunalul București și DNA, a ocupat o perioada funcțiile de consilier juridic și director adjunct în Ministerul Justiției. Pensionat in octombrie 2025.

Din aproximativ o mie de judecători și procurori care au semnat scrisoarea de susținere pentru colegii care au făcut dezvăluiri despre disfuncționalități din Justiție, doar aproximativ 40 au anunțat că vor veni la Cotroceni – circa 20 în nume personal și alți 20 în numele unor asociații profesionale.

Potrivit președintelui, majoritatea magistraților care i-au scris au cerut întâlniri separate și confidențiale, invocând teama de repercusiuni.

Nicușor Dan a vorbit despre existența unor mesaje de influențare și intimidare și despre situații neobișnuite, precum organizarea unor ședințe interne în anumite instituții judiciare chiar în ziua consultărilor.

În unele cazuri, magistrați care ar fi dorit să semnaleze nereguli în sistemul de Justiție ar fi propus soluții „nepotrivite” pentru a evita expunerea publică, inclusiv accesul pe rând în clădire sau preluarea magistraților din locuri precum benzinării din București.

În acest context, șeful statului a decis ca întâlnirea de luni să fie una publică, destinată exclusiv celor care își asumă deschis mesajele.

Toate discuțiile solicitate în regim de confidențialitate vor fi reprogramate, urmând să aibă loc ulterior.

Președintele a precizat că, dacă în cadrul consultării publice vor fi formulate acuzații la adresa unor persoane sau structuri din sistem, va fi organizată o întâlnire separată, tot publică, pentru ca cei vizați să își poată prezenta punctul de vedere.

În paralel, președintele a anunțat că va iniția, în luna ianuarie, un referendum în rândul corpului magistraților, cu o singură întrebare: dacă Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar.

Propunerea a fost criticată dur de Secția pentru judecători a CSM, care a transmis că nu va tolera nicio formă de ingerință în activitatea autorității judecătorești și că un astfel de referendum nu are bază legală.

Administrația Prezidențială a publicat și o sinteză a mesajelor primite de președinte între 11 și 19 decembrie.

Președintele Nicușor Dan a declarat că a primit sute de mesaje de la actuali sau foști magistrați care semnalează presiuni, teamă de Inspecția Judiciară, decizii arbitrare, promovări bazate pe obediență și existența unor grupuri de influență în interiorul sistemului, inclusiv la nivelul CSM și al conducerilor instanțelor.

Inițiativa președintelui a venit după publicarea documentarului Recorder, care a prezentat mărturii ale unor judecători și procurori despre manipularea completurilor de judecată, tergiversarea dosarelor și anularea unor condamnări în cauze de mare corupție.

Documentarul a fost contestat de conducerile unor instituții esențiale din sistemul judiciar, dar a generat și un val de solidaritate: o scrisoare publică semnată inițial de aproape 200 de magistrați, număr care a ajuns ulterior la 885.

În paralel, mii de persoane au protestat timp de mai multe zile în București și în alte orașe, cerând reforme în Justiție, modificări legislative, revocarea conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție, schimbări la nivelul DNA și demiterea ministrului de Interne, Cătălin Predoiu.

Pe fondul acestor tensiuni, premierul Ilie Bolojan a anunțat constituirea unui grup de lucru la nivel guvernamental pentru analiza problemelor din Justiție și eventuale modificări legislative, cu prime concluzii așteptate până la finalul lunii ianuarie.

Bolojan a susținut public că faptele grave de corupție nu ar trebui să fie supuse prescripției, în timp ce Nicușor Dan a atras atenția că problema de fond este incapacitatea sistemului de a soluționa astfel de dosare într-un interval rezonabil, chiar și în termene de până la 15 ani.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.