Bucovina | Metoda „pădurii otrăvite” sau cum sunt uscați intenționat copacii pentru tăiere

Într-o pădure deținută de un proprietar privat din comuna Moldovița, aministrată de Ocolul Silvic privat Bucovina, din Câmpulung Moldovenesc, Garda Forestieră Suceava a depistat recent mai multe „nade feromonale” – momeli cu substanțe chimice similare hormonilor degajați de insecte dăunătoare, pentru atragerea altora – amplasate pe copaci sănătoși.

Este o practică interzisă. Ea poate duce la uscarea în timp scurt – două-trei luni – a copacilor altfel sănătoși, cu riscul ridicat al răspândirii insectelor dăunătoare și a efectelor nocive pe arii extinse.

„În momentul în care apar atacuri de insecte și uscări în masă ale pădurii, se poate solicita tăierea legală de volume mari de masă lemnoasă”, au menționat reprezentanții Gărzii Naționale de Mediu.

Inspectorul șef al Gărzii Forestiere Suceava, Mihai Gășpărel, spune pentru Europa Liberă că descoperirea făcută la Moldovița a fost oarecum neașteptată.

„Situația a fost identificată nu la un control, ci la o verificare de aprobare a avizelor de valorificare a masei lemnoase, din categoria produse accidentale, o verificare aproape standard”, subliniază inspectorul șef al Gărzii Forestiere Suceava.

Copac în interiorul căruia a fost amplasat un pliculeț cu substanțe chimie pentru a atrage insecte dăunătoare.

Instituția a fost chemată la fața locului chiar de Ocolul Silvic privat Bucovina, pentru a verifica documentele de punere în valoare (AVP) a câteva sute de metri cubi de copaci uscați, care urmau să fie incluse la „produse accidentale.”

Asta îi face pe inspectori să creadă că Ocolul Silvic nu a știut despre amplasarea pliculețelor pe arbori, lucru interzis de legislația și regulamentele silvice.

„Cred că Ocolul Silvic a fost prins pe picior greșit”, spune Mihai Gășpărel. Este „ilogic” din punctul său de vedere ca inspectorii să fie chemați cu bună știință de către Ocol în contextul dat.

Inspectorii Gărzii Forestiere Suceava suspectează că infestarea pădurii a fost una intenționată, ceea ce ar reprezenta, potrivit lor, „un atentat la siguranța națională.”

Mai exact, pe mai mulți arbori au fost găsite plicuri cu feromoni încrustate în scoarța copacilor. Atrase la copacii respectivi, insectele intră în scoarță, iar în două-trei luni arborele se ususcă și există riscul răspândirii insectelor și la alți copaci, de asemenea sănătoși.

Ar fi vorba de gândacii tipografi de scoarță – (Ips typographus) cunoscuți și ca ipide. Aceștia au afectat suprafețe importante de păduri, inclusiv din Europa, și amenință și pădurile din România.

Pliculețele de feromoni se amplasează, pentru întreținerea pădurilor, deasupra unor cuști, în zone deja infestate – porțiuni unde copacii s-au uscat – sau preventiv, la marginea pădurilor sănătoase, pentru a determina existența insectelor respective și a lua măsurile de prevenție necesare.

Totul se întâmplă pe baza unui plan propus de ocolurile silvice și aprobat de autoritățile forestiere. Totodată, o nadă se amplasează la o suprafață de aproximativ 50-100 de hectare, în timp ce la Moldovița inspectorii Gărzii au găsit patru astfel de capcane într-o pădure de doar 10 hectare.

Metoda folosită la Moldovița ar arăta însă o tentativă intenționată de infestare și, ulterior, uscare a pădurii. În urma unei sesizări depuse de Garda Forestieră Suceava, în acest caz fost deschisă o anchetă penală.

Pliculețe cu feromoni, în scoarța copacilor

Cazul de la Moldovița ridică mai multe semne de întrebare, după cum arată interlocutorii Europei Libere.

Unii specialiști susțin că varianta ca proprietarul să fi pus intenționat pliculețele cu feromoni în scoarța copacilor „nu stă în picioare.”

„Acești gândaci se răspândesc foarte repede la alți arbori și există riscul extinderii rapide pe zone mari. Situația ar scăpa de sub control și răspunderea este extrem de mare. Doar un inconștient ar face asta”, susține Laurențiu Ciornei, cercetător la Centrul de biodiversitate al Academiei Române.

Reprezentanții Gărzii Forestiere spun că, începând din 2016, „distrugerea intenționată a pădurilor este considerată atentat la securitatea națională a țării.”

Pe de altă parte, mai mulți activiști de mediu susțin că metoda tăierilor de lemn din categoria „produse accidentale” ar fi folosite de proprietari care vor să taie și să valorifice mai mult lemn de cât le este permis în mod normal.

Potritiv legilor silvice, proprietarii de pădure pot exploata o cantitate de masă lemnoasă de 5 metri cubi / hectar / an, din copacii verzi (ajunși la maturitate).

Cota poate să difere, dacă amenajamentul silvic – planul de administrare al unei anumite suprafețe de pădure, realizat de fiecare Ocol silvic și aprobat prin Ordin de Ministru – prevede acest lucru, principiul de bază fiind „se taie cât crește.”

Dacă volumul de masă lemnoasă depășește acea cotă, prin existența unor produse accidentale – copaci doborâți de calamități sau uscați ca urmare a unor molime – „produsele accidentale se evacuează din pădure ca să nu constituie sursă de infestare sau să genereze probleme suplimentare.”

De exemplu, în 2021, din zece milioane de metri cub de lemn recoltat din pădurile proprietate a statului administrate de Romsilva – jumătate din suprafața totală din România – 1,8 milioane au reprezentat produse accidentale.

Cea mai mare pondere a tăierilor au fost produse principale (5,3 milioane de metri cubi) – tăieri de arbori maturi, în urma cărora pădurea se regenerează și produsele secundare (aproape 2 milioane mc) – rezultate din rărituri și curățiri.

Cantitatea de produse accidentale este constatată de către Ocolul Silvic și nu poate fi scoasă din pădure decât după aprobarea dată de către Garda Forestieră, arată Mihai Gășpărel.

În cazul de la Moldovița, zona cu produse accidentale pe care Garda Forestieră Suceava urma să le aprobe pentru exploatare se afla în același areal cu cea unde au fost găsite nadele cu feromoni, astfel că aprobarea nu a mai fost dată.

Activistul de mediu Tiberiu Boșotar spune că proprietarul ar fi cumpărat pădurea pentru a scoate cât mai mult profit din ea și că, în urmă cu mai mulți ani, ar fi provocat introducerea unor arbori în categoria unor produse accidentale prin doborârea lor efectivă, cu un utilaj.

Metodele de generare artificială de produse accidentale le-ar folosi și alți proprietari de păduri pentru a extrage cantități suplimentare de lemn, de multe ori „în complicitate” cu angajați ai Ocoalelor Silvice, susține el.

Pe de altă parte, un alt activist de mediu, Daniel Bodnar, a scris pe pagina lui de Facebook că Ocolul Silvic Bucovina din Câmpulung este gestionat defectuos.

Publicația Presshub a scris recent că Ocolul silvic amintit, care administreză și păduri ale unor primării din zonă, a solicitat și în trecut mai multe aprobări de depășirea a volumului de lemn tăiat, tot din categoria produse accidentale.

Unele avize au fost cerute inclusiv pentru suprafețe incluse în cele din categoria zonelor supuse unui regim special de conservare.

Europa Liberă a încercat să îl contacteze pe șeful Ocolului Silvic Bucovina, Vasile Simion, dar acesta a transmis că, dată fiind ancheta penală în desfășurare, nu are de făcut niciun comentariu.

Proprietarul pădurii din Moldovița, Mihai Creucă, nu a putut fi contactat pentru un punct de vedere. Într-o declarație pentru Pro Tv, cu privire la cazul de la Moldovița, el a spus că nu are niciun amestec în amplasarea pliculețelor de feromoni în arbori.

„Nu aș face așa ceva nici în ruputul capului”, a afirmat el.

Problema Ocoalelor private și lipsa cadastrului

Cazul de la Moldovița deschide teme mai largi cu privire la gestionarea pădurilor din România – mai exact, cât de eficientă este administrarea pădurilor de către Ocoalele de stat private și lipsa unui cadastru forestier, care să identifice cu exactitate amplasarea în teren și proprietarii pădurilor.

Activistul de mediu Tiberiu Boșutar spune că, în general, administrarea pădurilor de către ocoale silvice private (lucru permis de lege) e mult mai puțin eficientă decât administrarea pe care o asigură Romsilva, care are și specialiștii, și structurile de monitorizare și verificare mult mai dezvoltate.

„Regimul silvic se aplică în mod egal și la ocoalele silvice de stat, cât și la cele private. Regimul de administrare a pădurii este fundamentat pe baze tehnice, indiferent de tipul proprietății”, spune pentru Europa Liberă ministrul mediului, Mircea Fechet.

În urma numeroaselor deplasări pe teren și participări la întâlniri pe tema problemelor pădurilor din România, Tiberiu Boșutar spune că, informal, poate fi alcătuit un clasament al celor mai bine administrate tipuri de păduri, în funcție de cine le administrează.

Într-o ierarhie informală, el spune că cel mai bine îngrjite sunt pădurile statului administrate de Romsilva, apoi cele deținute de proprietari privați și administrate de Romsilva, apoi cele pe care le administrează pentru Primării.

Pădurile deținute fie de persoane fizice, fie dee asociații sau de către Primării și care sunt administrate de Ocoale silvice private se află însă la capătul ierarhiei.

„E adevărat că Romsilva are structuri suplimentare, dar sunt și Ocoale private administrate foarte bine și sunt și păduri ale regiei de stat care lasă de dorit”, afirmă șeful Gărzii Forestiere Suceava.

Metode de fentare a legii și problema cadastrului

Dincolo de metoda produselor accidentale, Tiberiu Boșutar susține însă că principala metodă de suplimentare artificială a cantităților de lemn exploatate o reprezintă neconformitățile la măsurarea volumelor. chiar și o dată cu digitalizarea transporturilor prin aplicația SUMAL.

„Mulți transportatori au formele de introducere a transportului în aplicație, dar circulă cu telefoanele în «mod avion». Când aud că sunt verificări în zonă, își activează instant telefoanele și li se înregistrează automat transportul. Dacă nu e niciun control, merg și revin din pădure de câte ori vor”, explică Laurențiu Ciornei.

El spune că dincolo de aceste fenomene, care se cer în continuare limitate, una din marile probleme de fond în domeniul pădurilor o reprezintă lipsa cadastrului forestier.

În luna martie 2024, Europa Liberă a scris despre faptul că majoritatea pădurilor nu sunt cadastrate. În 2022, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară anunța că înregistrase până la acea dată în sistemul integrat de cadastru aproximativ 263.000 de hectare de pădure proprietate publică a statului. Adică sub 9% din totalul acestor păduri, de peste 3,1 milioane de hectare.

Nu știe nimeni unde e limita clară, chiar dacă sunt niște marcaje în pădure, delimitări făcute. Nu știm de fapt cine ce pădure are exact, până unde, câți proprietari sunt exact. Și atunci, riscă fiecare să facă fiecare ce consideră”, spune Ciornei.

„Suntem încă departe de momentul la care ne dorim cu toții să ajungem, respectiv 100% teren cadastrat, dar e un proces continuu, în legătură cu care sunt informat și sunt interesat la minister”, susținea recent, pentru Europa Liberă, ministrul Mediului, Mircea Fechet.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.