COREPER cere avizul Comisiei pentru admiterea Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei în UE

Anunțul a fost făcut pe Twitter de președinția franceză a Consiliului Uniunii Europene.

Coreper este grupul de pregătire principal al Consiliului. Toate punctele care urmează să fie înscrise pe ordinea de zi a Consiliului, cu excepția unor chestiuni legate de agricultură, trebuie să fie examinate mai întâi de Coreper, cu excepția cazului în care Consiliul decide altfel.

Coreper nu este un organ de decizie al UE și orice acord asupra căruia convine poate fi repus în discuție de către Consiliu, care are competența exclusivă de a lua decizii.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut luni Uniunii Europene admiterea de urgență a Ucrainei în blocul comunitar în baza unei proceduri extraordinare.

Cererea a fost făcută lunea trecută, după patru zile de la invadarea Ucrainei de armata rusă.

„Soldații noștri nu luptă doar pentru țara noastră, luptă pentru toată Europa. Pentru toți copiii din Europa. Suntem recunoscători partenerilor că sunt alături de noi, dar scopul nostru e să fim alături de toți europenii și, cel mai important, să fim la egalitate. Sunt sigur că asta este corect, sunt sigur că asta merităm. Sunt sigur că este posibil”, a spus președintele Zelenski într-un nou mesaj video transmis cu puțin înainte de începerea negocierilor ruso-ucrainene din Belarus.

Cu o zi înainte, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că Ucraina va fi primită în UE pentru că „ucrainenii ne aparțin, sunt de-ai noștri și îi vrem în UE”.

Și Republica Moldova și Georgia au semnat, pe 3 martie, cererile de aderare la Uniunea Europeană.

Maia Sandu a semnat, joi, în 3 martie, cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, spunând că o va transmite președintelui francez Emmanuel Macron ca lider al țării care deține președinția rotativă a Uniunii Europene.

Cererea a mai fost semnată de președintele Parlamentului, Igor Grosu, și de prim-ministra Natalia Gavrilița.

„Dacă unele decizii au nevoie de timp, altele trebuie luate prompt și hotărât, folosind oportunitățile oferite de peisajul schimbător al lumii”, de războiul, ale cărui bubuituri, în cuvintele președintei Sandu, se aud clar de peste graniță.

„Trebuie să acționăm imediat atunci când ne-o cer circumstanțele și vedem clar oportunitatea de a putea asigura generațiilor viitoare un trai mai sigur, mai bun”.

La o zi după ce Republica Moldova a semnat cererea de aderare la Uniunea Europeană, Tiraspolul a solicitat autorităților de la Chișinău recunoașterea independenței autoproclamatei „Republici Moldovenești Nistrene”, transmite Radio Europa Liberă Moldova.

Transnistria este o regiune separatistă situată pe teritoriul Republicii Moldova, între Nistru și Ucraina. În 1992, aceasta a fost scena unui conflict militar între armata moldovenească și cea rusă.

Administrația de la Tiraspol a mai notat că, în circumstanțele actuale, solicită „părții moldovenești să inițieze un dialog cu Transnistria în scopul unei reglementări civilizate, bazate pe relații pașnice și de bună vecinătate a două state independente prin semnarea unui acord inter-statal cuprinzător”.

Vineri, în cadrul unei conferințe de presă, membrii partidului Partidului Socialiștilor din Republica Moldova și-au exprimat nemulțumirea față de semnarea cererii de aderare la UE, numind inițiativa una „pur populistă”.

Ei au insistat că „adoptarea unor decizii atât de serioase cu privire la vectorul de dezvoltare a țării trebuie realizată ținând cont și de regiunea transnistreană, or obiectivul de bază al Republicii Moldova este reintegrarea țării”.

Regiunea Transnistria și-a auto-proclamat independența după 1990, iar în 1992 a izbucnit un scurt război între armata Rusiei și Guvernul de la Chișinău. Imediat după război, o nouă formațiune militară sub denumirea de Grup Operațional al Trupelor Ruse (GOTR), urmașul Armatei a 14-a sovietice, a luat naștere în regiune. Pe lângă GOTR, Rusia a păstrat un contingent de „trupe de menținere a păcii”.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe din regiunea separatistă, „depunerea de către Republica Moldova a unei cereri de aderare la UE în contextul unui conflict de lungă durată nerezolvat între Transnistria și Republica Moldova, fără a ține cont de opinia Tiraspolului și în afara cadrului consultărilor cu partea transnistreană (...) pune capăt procesului de reglementare și necesită o formalizare juridică internațională”.

Și Georgia a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană demonstrând dorința de accedere rapidă la UE a fostei republici sovietice.

Procesul de adresare la UE durează, de obicei, ani de zile și presupune îndeplinirea unor criterii stricte ce vizează stabilitatea economică, nivelul corupției și respectarea drepturilor omului.

De asemenea, este necesară o unanimitate de voturi în rândul blocului de 27 de state pentru a permite intrarea noilor membri. Premierul georgian Irakli Garibashvili a precizat într-o declarație, din 3 martie, că cererea Georgiei este „încă o piatră de hotar” care „întoarce o nouă pagină în istoria țării”.