Coronavirus 15 mai. Ce se schimbă, ce măsuri noi vin, cum se guvernează

Autoritățile au lansat deja diferite variante ale relaxărilor care se vor aplica de la 15 mai, când expiră starea de urgență. Nimic nu este încă stabilit, urmeză ca deciziile politice să fie luate în următoarele două săptămâni. Motivul este absența oricărei certitudini în privința evoluției pandemiei pe teritoriul României.

Există un trend crescător al cazurilor depistate, ca și al deceselor, cu o medie a noilor depistări de 250-300 de oameni în medie în fiecare zi, după tendința din ultima săptămână. De la 23 aprilie, când România a atins pragul celor 10.000 de îmbolnăviri, au mai apărut, într-o săptămână, 2.500 de cazuri de infecție cu coronavirus, în condițiile în care în România se testează doar oamenii cu simptome. Vineri, 1 mai, România are 12.567 de persoane declarate pozitive, la nouă săptămâni de la apariția coronavirusului pe teritoriul său.

La ce relaxări ne putem aștepta

• Circulația între orașe va fi permisă, însă tot cu declarații pe propria răspundere, și tot cu motive întemeiate, fiind în continuare excluse plimbările de plăcere la munte sau la mare.
• Suceava și Țăndărei rămân în continuare închise, fără posibilitatea de a intra sau ieși din localități.
• Hotelurile, potrivit anunțului premierului, este posibil să se poată deschide, deși, dacă nu există circulație liberă între localități și nici sezon turistic deschis, este un semn de întrebare cu ce succes vor putea funcționa
• Restaurantele vor rămâne închise pentru clienți în incintă, însă vor fi posibile comenzile online, ca și până acum.
• Mallurile rămân închise, însă magazinele care sunt așezate pe străzi și bulevarde, cu cces direct, se vor putea deschide.
• Frizeriile și coaforurile, saloanele de înfrumusețare se redeschid, nu însă cele care se află în complex comercial, doar cele cu intrare directă din stradă.
• Este luată în calcul redeschiderea unor creșe și a unor grădinițe, pentru ca familiile monoparentale să aibă unde să-și lase micuții.
• Libertatea de mișcare a generației de peste 65 de ani este încă necunoscută.

Măștile devin obligatorii

În momentul relaxării, purtarea măștilor pe stradă și în incinte va deveni obligatorie. Până acum, pe timpul stării de urgență, a fost doar o recomandare. Problema este că nevoia de măști este mult mai mare decât poate acoperi stocul din ultimele achiziții și din producția internă. După cum arăta un articol al Europei Libere, în România se produc 20 de milioane de măști, însă necesarul este de 100 de milioane.

În farmacii există măști de vânzare de la 3 lei/bucată până la 35 lei/bucată (în cazul celor cu filtru de aer), însă au ajuns să se comercializeze și pe internet, și în piețe, făcute din material textil obișnuit.

Cum va fi condusă România

La 14 mai va expira termenul înscris în decret prezidențial și aprobat de Parlament prin care s-a prelungit starea de urgență, instituită în România la 15 martie.

Autoritățile au vorbit despre introducerea unei alte forme de administrare, starea de alertă, care impune un grad mai mic de restricții. Starea de alertă este reglementată de OUG 21 din 2004, însă este posibil ca până la 15 mai conținutul acesteia să fie modificat de Guvernul Orban, pentru a adapta prevederile ei la actuala pandemie.

Țara va fi condusă, cel mai posibil, tot prin intermediul ordonanțelor de urgență adoptate de guvern. Probabil vor dispărea ordonanțele militare și vor fie înlocuite, atunci când este vorba despre măsuri urgente, de ordine date de ministrul sănătății, cu un rang diferit de cele pe care le au actualele acte semnate de deținătorul acestui portofoliu.

În timpul stării de alertă toate măsurile sunt decise și coordonate de la nivelul unui centru național al situațiilor de urgență, așa cum s-a întâmplat și în ultimele două luni, care este alcătuit din mai mulți miniștri și experți. Rămâne de văzut dacă în fruntea acestuia rămâne ministrul de interne sau trece ministrul sănătății.

Semnele de întrebare

Relaxarea restricțiilor impuse odată cu starea de urgență reprezintă mai degrabă un răspuns la presiunea economiei și la factorul psihologic, stresul de a sta în casă.

Un sfert din populația activă a României are contractele de muncă suspendate sau care au încetat, potrivit datelor, expuse mai jos, furnizate de Ministerul Muncii la 30 aprilie.

Celor cu contractele suspendate, statul le acoperă 75% din salariul pe care l-au avut în luna martie, dar nu mai mult de 1.000 de dolari.

O întrebare este dacă măsurile de relaxare a carantinei care a blocat România vreme de două luni nu vor duce la creșterea cazurilor de îmbolnăviri. De pildă, în Germania, rata de contagiune a coronavirusului a crescut de la 0,7 la 1 în prima săptămână de la ridicarea, tot graduală, a unor restricții, potrivit anunțului Institutului Robert Koch.Cu alte cuvinte, un om care era deja bolnav de Covid 19 transmitea boala încă unei persoane, în medie, după relaxarea măsurilor de carantină, deși se înregistrase o scădere a mediei de transmitere a bolii.

O altă întrebare este cum va evolua boala după ridicarea unora dintre restricții în România, în condițiile în care medicii avertizează că nu s-a atins vârful pandemiei încă.

Medicul Radu Țincu, de la secția de urgență a Spitalului Floreasca, este de părere că vorbim încă de un risc de răspândire a bolii „În momentul acesta, clar, după ce s-a comunicat de către preşedintele României faptul că după data de 15 mai măsurile vor fi relaxate, oamenii şi-au luat din proprie iniţiativă o relaxare timpurie, precoce. Este extrem de riscant să facem acest lucru şi este un lucru riscant să îl facem şi după data de 15 mai. Toate aceste măsuri de distanţare socială, de protecţie personală prin utilizarea măştilor şi de igienă trebuie continuate, pentru că putem să tragem concluzia că după toate aceste măsuri care au fost implementate prin ordonanţe militare am avut o creştere a numărului de cazuri care variază între 200 şi 400 de cazuri pe zi. Dacă în următoarea perioadă – şi mai ales după 16 mai – vom avea o creştere mult mai mare de cazuri, asta ne va arăta că oamenii nu au respectat aceste măsuri pe care autorităţile le-au impus. Cred că trebuie să înţelegem că relaxarea nu înseamnă dispariţia virusului”, a spus medicul Radu Ţincu.