Coronavirus România: Cum s-a schimbat mobilitatea oamenilor în starea de urgență și cum vom fi urmăriți prin telefoanele mobile

Google a publicat primul său raport despre mobilitatea oamenilor - la nivel mondial - în contextul pandemiei provocate de noul coronavirus. Informațiile pe care le deține sunt atât de exacte încât, în România, de exemplu, situația este prezentată pe județe.

În România, trendurile prezentate de Google în raportul privind mobilitatea oamenilor arată o scădere semnificativă structurată pe următoarele capitole:

• vizite la magazine și, în general, deplasări pentru recreere: -81% (retail)
• mersul la cumpărături și farmacii: -53% (cumpărături)
• mersul în parcuri: -60% (parcuri)
• prezența în gări și autogări: -72% (gări)
• mersul la muncă: -39% (muncă)
• prezența în spații rezidențiale: +15% (locuințe)

Raportul compară valorile medii din fiecare zi din perioada de referință stabilită între 3 ianuarie și 6 februarie. Datele ajung până în data de 29 martie.

Datele provin de la utilizatorii aplicațiilor Google, care au optat pentru opțiunea „Location History”, care oferă companiei date de mobilitate pentru a oferi servicii precum identificarea perioadelor aglomerate din magazine, de exemplu.

Relevanța statistică a raportului nu poate fi calculată, de altfel, chiar Google afirmă că rezultatele pot sau nu pot reprezenta mișcările reale ale unei populații.

Vezi la finalul textului situația detaliată pe cele mai afectate județe ale României

Coronavirus și supravegherea în masă a oamenilor

În explicațiile atașate de Google la raportul de mobilitate, compania afirmă că în niciun moment nu sunt identificate persoanele și că prelucrarea datelor folosește tehnologia denumită „differential privacy”. Aceasta, conform Google, adaugă o cantitate de „zgomot de fond în datele prezentate” și garantează că „numărul total de vizitatori nu este dezvăluit niciodată”.

„Câtă vreme oamenii aleg să ofere aceste informații și câtă vreme aceste date se prezintă Google în mod agregat și anonimizat, suntem în regulă”, explică pentru Europa Liberă Bogdan Manolea, expert al Asociației pentru Internet și Tehnologie.

Manolea adaugă că „spre deosebire de alte cazuri, ce ne arată Google în momentul acesta este cât se poate de ‘safe’ față de altele de care am auzit”.

În prezent, opt mari operatori de telefonie mobilă - printre care Vodafone, Orange și Telekom - au semnat un acord cu Comisia Europeană pentru a furniza date de geolocație ale utilizatorilor de telefoane mobile direct din rețeaua celulară.

„La nivelul Comisiei, acordul respectă prevederile GDPR, în sensul în care datele sunt agregate și anonimizate și se livrează en-gros. În Franța însă a existat o tentativă de a da statului direct acces la aceste date, ceea ce este înfricoșător”, explică Manolea.

Un amendament legislativ, respins la vot, ​ propus de doi parlamentari conservatori oferea, practic, guvernului acces la toate datele de locație și de sănătate colectate de pe telefoanele oamenilor timp de șase luni. Datele erau atât de detaliate încât identificarea unei persoane, contrar prevederilor GDPR, devenea extrem de simplă.

„La Google poți să oprești opțiunea de Location History. La datele luate prin rețeaua de telefonie, nu”, subliniază Bogdan Manolea.

Cât de nesigure sunt chiar și seturile de date anonimizate arată o cercetare efectuată de Imperial College London și Universite Catolique de Louvain (Belgia), care demonstrează cât de ușor se poate dez-anonimiza o bază de date.

În Bulgaria, de pildă, poliția a primit puterea de a cere de la operatorii de telefonie mobilă și de la providerii de internet date privind localizarea și comunicațiile celor plasați în carantină. Pe lângă localizarea geografică a telefonului însă, poliția bulgară va vedea și cu cine au vorbit acei oameni la telefon, când și pentru ce durată.

Ministrul bulgar de interne a declarat că măsura se aplică numai pentru persoanele în carantină și că procedura va fi „supervizată de tribunale”

O bază de date cu măsurile luate în combaterea pandemiei care implică folosirea tehnologiei și datele personale ale oamenilor se poate găsi AICI.

Sfaturi de la un hacker pentru perioada de carantină (și nu numai)

„Mi-aș dori ca lumea să înțeleagă că mediul digital este unul nesigur”, spune pentru Europa Liberă Alex Coltuneac, expert în securitate cibernetică.

Coltuneac conduce o companie care oferă soluții de securitate, dar care și testează în mod legal și anunțat vulnerabilitățile unui sistem. Acest tip de hacking se numește white-hat hacking sau hacking etic.

Mai ales în această perioadă, în care mulți lucrează de acasă via sisteme online, Coltuneac recomandă următoarele:

• Nu da click pe linkuri suspecte primite pe rețele de socializare, email sau aplicații de mesagerie;
• Folosește un VPN pentru a-ți ascunde localizarea fizică;
• Vizitează site-uri cu un browser care nu colectează date, precum Tor;
• Intră în conturile tale de Google și Facebook și verifică ce date permiți companiilor să strângă despre tine;
• La instalarea unui soft pe calculator sau a unei aplicații pe telefon, citește Termenii și Condițiile.

„În era digitală, datele personale colectate sunt mult mai valoroase decât banii în sine. Datele produc bani prin posibilitatea de țintire a unui utilizator și prin vânzarea de date către alte companii”, avertizează Alex Coltuneac.

„Simplul fapt că undeva există un profil personal atât de detaliat este o amenințare. Inclusiv știrile pe care le primim prin algoritmi pot fi manipulate în așa fel încât să confirme doar ceea ce credeam oricum, nu să ne informeze obiectiv. Așa că minimizarea datelor colectate despre noi este extrem de importantă”, concluzionează expertul în securitate cibernetică.

Cum a evoluat mobilitatea în cele mai afectate județe ale României (în ordinea numărului de cazuri conform ultimelor date oficiale furnizate de Guvernul României în data de 3 aprilie)