Rata inflației a crescut în septembrie peste prognozele oficiale. Economist: Românii percep inflația reală la 35%

Pe fondul creșterii accelerate a prețurilor, inflația din luna septembrie a ajuns la 15,9%, cea mai mare din ultimii 19 ani. Scumpirea cea mai pronunțată s-a înregistrat la prețurile mărfurilor alimentare (19%), urmată de mărfurile nealimentare și servicii, potrivit INS.

Mărfurile alimentare s-au scumpit în septembrie 2022 cu 19,12% faţă de septembrie 2021 şi cu 1,72% faţă de august 2022.

Dintre alimente, cel mai mult s-au scumpit zahărul - circa 50%, faţă de septembrie 2021, şi cu 15,33% faţă de august 2022, dar și uleiul - cu 46,98%, faţă de septembrie 2021, şi cu 0,32% faţă de august 2022.

Cartofii s-au scumpit cu 42,83%, faţă de septembrie 2021, şi cu 9,98% faţă de august 2022, potrivit datelor de la INS.

Banca Naţională a României estima la 13,9% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an.

Adrian Negrescu: Ne costă aproape dublu masa de zi cu zi

Cu toate că inflația este în prezent de 15,9%, economiștii consultați de Europa Liberă arată că populația resimte mult mai mult creșterea prețurilor, din cauză că au crescut prețurile la produsele de zi cu zi.

„În momentul de față, inflația reală percepută de populație este undeva la 35%. De ce spun acest lucru? Pentru că prețurile la produsele alimentare de bază sunt dintre cele care au crescut cel mai mult, alături de prețurile la energie, gaze și carburanți”, spune consultantul economic Adrian Negrescu.

„Ne costă aproape dublu să asigurăm masa de zi cu zi, în condițiile în care salariile nu s-au dublat față de perioada de anul trecut. În plus, să nu uităm efectul dublării ratelor bancare pentru cei cu credite”, completează el.

Dragoș Cabat: Românii cu venituri mici sunt cei mai afectați

Măsura BNR de a crește dobânda de referință la 6,25%, săptămâna trecută, a venit să confirme faptul că inflația e greu de ținut în frâu de România, continuă Adrian Negrescu.

„Autoritățile, din păcate, reușesc cu greu să stăpânească acest iureș inflaționist. BNR ia măsurile necesare crescând dobânzile la credite, dar nu sunt suficiente aceste măsuri. Avem nevoie măsuri de ordin fiscal, de măsuri pentru stăvilirea creșterii prețurilor la energie, care este principalul sector vinovat de această inflație majoră”, mai spune analistul economic.

El spune că întârzierea luării unor măsuri pentru prețurile la energie de către guvern a dus și ea la creșterea inflației, și afectează mai ales companiile, care de la 1 septembrie sunt nevoite să plătească prețul pieței.

În opinia economistului Dragoș Cabat, măsura Băncii Naționale de a crește dobânda de referință, săptămâna trecută, a venit tocmai să arate acest lucru.

El explică pentru Europa Liberă că inflația se calculează ca o medie ponderată a prețurilor, adică prin coșul de consum al românului mediu. „Acest coș mediu ponderat nu este cel real al fiecăruia dintre noi”, spune Dragoș Cabat.

„Mai ales românii cu venituri mai mici consumă mai mult din anumite produse și servicii care s-au scumpit foarte mult, în special cele alimentare, cele legate de casă, chirie, electricitate, utilități. De aceea, coșul de consum al românului cu venituri mici este diferit față de coșul de consum considerat de INS unul mediu”, explică Dragoș Cabat.

Gaze mai scumpe cu 70%

Nu numai produsele alimentare s-au scumpit în ultimul an, după cum arată INS. Dintre produsele nealimentare, cel mai mult s-au scumpit gazele, cu 70,64%, în septembrie 2022 faţă de septembrie 2021.

În același timp, preţurile la energia electrică, gazele şi încălzirea centrală au urcat cu 41,36%, în septembrie 2022 faţă de aceeași lună a anului trecut, şi cu 3,69% faţă de august 2022.

Ceea ce pune în dificultate și firmele, după cum arată Cristian Pârvan, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România.

„Cum prețurile materiilor prime și energiei au crescut, comenzile angajate acum un an-doi, nu mai pot fi onorate în termenii conveniți atunci, pentru că toate s-au scumpit. Investițiile merg prost pentru că guvernul nu ia măsuri, a făcut acea HG cu IRCC, dar ea nu satisface cerințele mediului de afaceri”, spune Cristian Pârvan.

Președintele AOAR susține că „măsurile palide” ale Guvernului în privința creșterii prețurilor nu vor face decât să crească prețurile și mai multe.

„Dacă accepți, tu ca stat român, să se închidă penultima fabrică de zahăr înseamnă că vei importa mai mult zahăr. Adică prețuri mai mari”, mai arată Cristian Pârvan.

„Sărbătorile din acest an or să fie niște sărbători la suta de grame”

Analistul Adrian Negrescu susține că nici în perioada următoare românii nu vor scăpa de creșterea prețurilor, pentru că „toate premisele indică o creștere a inflației”.

„Un prim semnal este dat de creșterea prețurilor produselor industriale, de la poarta fabricii, cu aproape 53%, care se vor traduce în creșteri de prețuri în toate ramurile economiei. Mă aștept ca inflația să mai crească în următoarele două luni cu câteva procente. Iar sărbătorile din acest an or să fie niște sărbători la suta de grame, oamenii nu își vor mai permite să își pună pe masă tot ceea ce și-au pus anul trecut, din cauza prețurilor pe care nu și le permit. De sărbători vom mânca mai puțin și mai prost față de anul trecut”, arată Adrian Negrescu.

Cristian Pârvan consideră că pensionarii vor simți altfel inflația decât oamenii activi.

„Dacă am vedea care este inflația pe care o resimt pensionarii care dau banii pe medicamente și pe mâncare am vedea că e mult mai mare decât la restul. Oricum din acele comunicate ale Institutului Național de Statistică rezultă că puterea de cumpărare a scăzut cam cu 3% față de septembrie. E clar că veniturile nu mai fac față la cheltuielile impuse și atunci lumea reduce consumul”, explică președintele AOAR.

Nu sunt șanse prea mari ca în următoarele luni, prețurile să stagneze sau să scadă, după cum arată economiștii.

„Spre sfârșitul anului sperăm ca inflația să fie spre 16-17%, după care să vedem o scădere graduală. Dar problema e că depindem foarte mult de Ucraina și dacă va escalada războiului. În caz că va escalada, e posibil ca prețurile la gaze și la alimente să crească în continuare. În plus, din ianuarie avem majorări de pensii și salarii la bugetari, iar acestea vor determina și ele o creștere a inflației, pentru că sunt mai mulți bani și asta produce inflație”, explică Dragoș Cabat.

FMI: Inflația globală se va dubla la finalul lui 2022 față de anul trecut

Faptul că economic nu va fi bine este arătat și de ultimul raport al Fondului Monetar Internaţional - raportul World Economic Outlook - în care economiștii estimează că va încetini creşterea economiei globale la 2,7% anul viitor şi anticipează că 2023 se va simţi ca o recesiune pentru milioane de oameni din întreaga lume.

FMI arată că trei evenimente majore împiedică în prezent creşterea economică: invazia Rusiei în Ucraina, criza costului vieţii şi încetinirea economică a Chinei.

Raportul FMI arată că războiul din Ucraina continuă „să destabilizaze puternic economia globală”, provocând o criză energetică „severă” în Europa, împreună cu distrugerea din Ucraina.

Preţul gazelor naturale a crescut de peste patru ori din 2021, pentru că Rusia oferă acum mai puţin de 20% față de nivelurile anului trecut. În același timp, preţurile alimentelor au crescut şi ele ca urmare a conflictului.

FMI anticipează că inflaţia globală va atinge vârful la sfârşitul anului 2022, accelerând de la 4,7% în 2021 la 8,8% şi că „va rămâne ridicată mai mult decât se aştepta anterior”.

Potrivit prognozei FMI, inflaţia globală va încetini probabil la 6,5% în 2023 şi la 4,1% până în 2024.

Cristian Popa (BNR) despre creștere economica, recesiune, inflatie