Angajatorul român s-a întors în perioada anilor 2018-2019, când vine vorba de a găsi angajați buni, susține Bogdan Badea. Instabilitatea afectează mobilitatea angajaților dintr-o companie în alta, iar oamenii sunt încă reticenți în a-și schimba locul de muncă.
„Ei nu merg pe zona ‘îmi doresc un loc de muncă, deci, hai să aplic’. Se opresc la ‘îmi doresc un loc de muncă, dar… ’, căci se gândesc la război, la pandemie, la inflație. Mulți oameni buni de pe piață sunt blocați de acești factori externi. De mai mult de trei ani de zile au pus stop căutării unui loc de muncă. Dar, în momentul în care se vor termina acești factori externi, cred că vor ieși pe piața forței de muncă cu o ardoare mai mare ca niciodată. Mă tem de momentul respectiv”, spune CEO-ul eJobs.
Cât privește majorările de salarii, acesta spune că trebuiau să vină, Guvernul trebuia să ofere ceva oamenilor având această creștere a inflației care a afectat atât mediul privat, cât și zona de stat.
Bogdan Badea susține că antreprenorii care încă funcționează pe salariul minim realizează că acel salariu minim nu este sustenabil și recunoaște că cei care au profitabilitate foarte scăzută vor suferi puternic, iar creșterea salariului minim va fi pentru ei o palmă dată de Guvern.
Principalele declarații, pe scurt:
- Despre activitatea Guvernului: „Cred că măsurile legate de zona de part time, zona de microîntreprinderi, zona de PFA-uri, sunt puțin pripite. Au fost niște decizii luate pentru a aduce repede bani la bugetul statului, dar nu sunt gândite pe termen lung. Consultarea mediului de afaceri se face abia după ce mediul de afaceri țipă. Trăim în epoca datelor, se zice că datele sunt noul petrol, dar la nivel de Guvern nu am văzut o analiză atât de bună a datelor din mediul privat”;
- Despre ce vor antreprenorii de la Guvern: „Să fie lăsați în pace, să aibă o anumită predictibilitate și, când există o decizie bună, să fie dusă până la capăt, să nu se aducă mereu zvonuri că acea decizie va fi oprită. Schimbările să nu fie de azi pe mâine, să nu fie de azi pe luna viitoare, să fie anunțate cu șase luni, un an în avans, Guvernul să nu se mai răzgândească”;
- Despre ce vor angajații: „Flexibilitatea programului. Sincer, nu mă așteptam în România, în 2022, să vorbim atât de mult despre munca remote și munca hibrid. Era un subiect tabu în România. Pozițiile remote atrag foarte mulți oameni. Prima întrebare la angajare este dacă poate munci și două-trei zile de acasă. Abia apoi se vorbește despre salariu și stabilitatea companiei”;
- Despre domenii de succes și domenii riscante: „Retailul, comerțul, este zona care se extinde probabil cel mai agresiv. Avem în continuare un consum destul de ridicat. Apoi, vorbim despre zona de transport și curierat. IT-ul, la nivel global, este într-o continuă expansiune. Și avem și construcțiile. HoReCa este unul dintre domeniile riscante. Zonei de aviație îi va fi foarte greu să atragă oameni. Și comerțul stradal va continua să sufere. Mai sunt zonele de producție care sunt afectate de lipsa componentelor”;
- Despre locul tinerilor în piața muncii: „Piața forței de muncă trebuie să se schimbe pentru a putea să-i primească, pentru că ei vor mai multă flexibilitate decât au vrut generațiile anterioare. Tinerii sunt cei care suportă cel mai puțin o anumită presiune și o atitudine ușor mai agresivă. Ei se vor ridica de la masă și vor pleca acasă dacă managerul va fi agresiv cu ei. E generația care își permite să facă acest lucru”;
Europa Liberă: Vorbim pentru început despre majorarea salariilor. Social-democrații vorbesc despre noi creșteri de salarii și pensii. Care credeți că este impactul creșterii salariului minim, de exemplu, asupra mediului privat?
Bogdan Badea: În ceea ce privește salariile bugetarilor, cred că aici este întotdeauna un impact surprinzător de mare în mediul privat. De multe ori, oamenii spun că la stat se poate mări salariul, mulți nu înțeleg cum funcționează atât de bine sistemul de colectare și de unde vin acele măriri de salarii, că tot din mediul privat, în principiu, vin acele măriri de salarii pentru bugetari. Și atunci spun: „dacă la bugetari se poate, la noi de ce nu se poate?”.
E primul impact vizibil, în general, în masele de oameni. Acesta este primul feedback: „Ce se întâmplă? Noi de ce nu mărim salariile la nivelul la care se măresc bugetarilor?”.
Există o mică parte, foarte mică parte din mediul privat, care își dorește poate un loc de muncă la stat. Aș spune că este o mică minoritate a oamenilor care, atunci când văd că la stat, orice s-ar întâmpla, salariile se măresc, li se pare paradisul locurilor de muncă.
Practic, într-un loc în care nu neapărat performanța, nu neapărat profitabilitatea, duc la măriri de salarii, ci pur și simplu că exiști și că timpul merge mai departe. Acest lucru poate naște în anumiți oameni o dorință de a ajunge în acel loc care pare mirific din multe puncte de vedere.
Europa Liberă: Nu știu dacă nu cumva se bat cap în cap cele două informații, o dată majorările de salarii și pensii, de cealaltă parte recesiunea care pare că pândește la colțul străzii.
Bogdan Badea: Ele trebuie să vină. Practic, Guvernul trebuie să ofere ceva oamenilor ca urmare a inflației și ca urmare a acestor măriri, este normal, pe alocuri, să vezi o mărire de salarii pentru toată lumea, pentru că și în mediul privat au fost creșteri de salarii destul de mari în ultimele 12 luni, 18 luni. Nu în toate zonele, nu în toate orașele sau nu în toate industriile, dar, per ansamblu, creșterea salariilor în mediul privat a fost destul de accelerată.
De când cu pandemia și la sfârșitul lui 2020, în 2021, s-a văzut o creștere semnificativă a salariilor. Și în 2022 a continuat creșterea salariilor. Practic, inflația a afectat pe toată lumea, că e mediul privat, că e mediul public.
Trebuie să fim sinceri, pe toată lumea a afectat creșterea prețurilor în ceea ce privește utilitățile, toți avem facturi de plătit, mulți au rate la bancă, creșterea ROBOR, IRCC, sunt multe elemente care pot susține o astfel de mărire și pentru bugetari.
Europa Liberă: La ce se gândește un antreprenor care află că de la anul trebuie să mărească salariul angajaților?
Bogdan Badea: Pentru salariul minim, cred că este inevitabil. Cred că antreprenorii care încă funcționează pe salariul minim, poate majoritatea angajaților din companie sau poate mai puțin de de 50 la sută din angajații din companie, realizează că acel salariu minim nu este sustenabil. Trebuie să fim realiști. În orașele mici și în orașele mari, clar nu. Dar chiar și în mediul rural nu prea mai funcționează cu salariul minim pe economie.
Și cred că toți antreprenorii și-au dat seama de acest lucru. Cei care practic merg cu o marjă de profitabilitate foarte, foarte scăzută, clar vor suferi, deci acolo unde practic profitabilitatea unei companii era foarte mică și era foarte fragilă, orice creștere de 3%, 5%, 6% a totalului salariilor din compania respectivă înseamnă o palmă dată acelui antreprenor și practic e nevoie de găsirea de soluții astfel încât să poată să rămână profitabil.
Există șanse ca multe companii să nu reziste unor măriri în masă a salariilor. Nu neapărat că nu poate să realizeze antreprenorul respectiv acea mărire, dar mai mult ca sigur, când oamenii din compania lui vor realiza că se poate câștiga cu 10%, 20%, 30% mai mult la compania de peste drum, mai mult ca sigur vor pleca.
Europa Liberă: Ce își dorește mediul privat de la decidenții politici pentru a putea angaja în continuare în România, pentru a rămâne în România, pentru a avea profit și stabilitate?
Bogdan Badea: Cred că e ceea ce și-a dorit întotdeauna: predictibilitate. E un singur lucru pe care și l-a dorit întotdeauna, schimbările să nu fie de azi pe mâine, să nu fie de azi pe luna viitoare, să fie anunțate cu șase luni, un an în avans, și să nu ne răzgândim. Pe lângă lipsa de predictibilitate, zona de răzgândire, ca urmare a presiunilor sociale, nu aduce o imagine foarte bună Guvernului.
E nevoie ca măsurile să fie explicate, când iei o măsură, cum a fost, de exemplu, cea a taxelor mărite pentru part time, să explici de ce. Doar să spui că știi că se face pe alocuri și voalat evaziune fiscală, nu poți să acuzi pe toată lumea și nu poți să pornești de la prezumția de vinovăție pentru tot mediul privat și că toți practic folosesc modul de lucru part time pentru a eluda anumite taxe.
Cred că asta își doresc foarte mult antreprenorii, să fie lăsați în pace, să aibă o anumită predictibilitate și, când există o decizie bună, să fie dusă până la capăt, să nu se aducă mereu zvonuri că acea decizie va fi oprită.
Dau ca exemplu acea scutire de taxe pe domeniul construcțiilor, similară cu cea din IT. A adus foarte mulți români înapoi în construcții, a adus mulți profesioniști înapoi în construcții, mediul de construcții a profitat de reducerea acestor taxe.
Să arunci zvonul că s-ar putea ca pe IT sau pe construcții, dar nu știm de când, nu o să mai fie aceste facilități, nu este un lucru bun, pentru că oamenii, respectiv companiile, brusc intră într-o zonă de incertitudine, intră într-o zonă de frânare a creșterii.
Europa Liberă: De ce face asta Guvernul? E lipsă de cunoaștere sau crede că merg lucrurile mai bine dacă testează reacția societății?
Bogdan Badea: Probabil există o presiune de afirmare între cele două partide care conduc în acest moment. Și întotdeauna reducerea anumitor facilități, oricum le-am numi, pentru o anumită categorie, că vorbim de IT, construcții, din punctul de vedere al discursului, e o măsură populistă.
Spui tuturor românilor că aceia au facilități și voi nu aveți, le luăm înapoi facilitățile, culmea, în afară de cei care sunt implicați, adică IT și construcții, tot restul zice că e foarte bine că luăm de acolo și plătim salariile bugetarilor, plătim pensii sau construim spitale sau autostrăzi. Este foarte populistă o declarație de genul acesta: reducem facilitățile tuturor, gata, suntem toți egali.
Europa Liberă: Ca profesionist în domeniul muncii, cum ați descrie activitatea Guvernului?
Bogdan Badea: Cred că aceste măsuri luate în ultimul timp cu zona de part time, cu zona de microîntreprinderi, cu zona de PFA-uri, cred că sunt puțin pripite. Cred că au fost niște decizii luate pentru a aduce repede bani la bugetul statului, dar nu cred că sunt gândite neapărat pe termen lung.
Aici clar m-aș orienta poate mai mult pe zona de integrare a unui public țintă, cum ar fi tinerii, cum ar fi oamenii de 45 plus, aș acorda anumite facilități astfel încât să fie mai bine integrați pe piața forței de muncă.
M-aș uita pe zonele unde rata șomajului este mai crescută decât la nivel național și m-aș uita ce-aș putea să fac acolo pentru companiile care angajează în zona respectivă.
Cred că ne uităm mult prea mult la cum colectăm bani, dar nu ne uităm pe termen lung ce se va întâmpla cu această colectare, pentru că, dacă oamenii nu muncesc, nu plătesc taxe, companiile nu reușesc să fie profitabile în toate zonele din România.
Nu putem să dezvoltăm doar București, Cluj, Timișoara. O țară nu rezistă cu trei orașe astfel încât să aducă economia mai sus. Este clar că trebuie să ne ducem și în zonele de eșalon 2-3, poate chiar mai mult.
Cred că de multe ori consultarea mediului de afaceri se face abia după ce mediul de afaceri țipă, în condițiile în care se publică deja o propunere de lege fără consultarea mediului de afaceri.
Practic, e nevoie de o discuție mai bună cu mediul de afaceri și luarea anumitor decizii pe date. Trăim în epoca datelor, se zice că datele sunt noul petrol, dar la nivel de Guvern nu am văzut o analiză atât de bună a datelor din mediul privat.
De exemplu, noi o singură dată am fost întrebați în ultimii cinci ani de zile, ni s-au cerut anumite date și recunosc că a fost pentru prima dată când am apreciat că cineva ne cere date concrete despre locuri de muncă, ce poziții se caută, ce poziții nu mai există, atunci când s-a luat decizia pentru modificarea funcțiilor COR.
Am fost chemați de ministrul Muncii la momentul respectiv, am fost consultați, ni s-au cerut date, le-am oferit, pe aceste date s-au luat niște decizii pentru a fi redesenate toate funcțiile COR care erau expirate. A fost pentru prima și ultima dată în ultimii cinci ani când cineva a cerut date concrete din mediul privat astfel încât să ia o decizie.
Europa Liberă: Și activitatea premierului României Nicolae Ciucă cum o descrieți?
Bogdan Badea: Nu știu dacă mediul de afaceri este atât de vizibil. Probabil mediul de afaceri s-a învățat mai mult să ignore zona de guvernare și să urmărească doar știrile care îl impactează. Practic, nu cred că există o părere sau un rating din mediul privat către Guvern și către premierul actual.
Cred că pur și simplu mediul privat își dorește să aibă această predictibilitate. Nu cred că este atât de important pentru mediul de afaceri cine este premier atât timp cât deciziile care sunt luate sunt coerente.
Europa Liberă: Vorbim despre inflație, despre prețuri foarte mari la gaze, la energie, la combustibil, dobânzi, oamenii au rate mai mari la bănci. Cum se reflectă toate aceste aspecte în joburi, în nevoia de a avea un loc de muncă stabil, în dorința de a fi mai bine plătit?
Bogdan Badea: Este un mic paradox în acest moment. Sunt cam patru zone importante pe care un candidat, un angajat, le ia în considerare atunci când vrea să schimbe locul de muncă.
Salariul întotdeauna a fost pe locul întâi. Avem stabilitatea, care a reieșit ca urmare a pandemiei și ca urmare a războiului, a inflației. Stabilitatea este mai căutată ca oricând în ziua de astăzi.
Apoi avem o zonă de promovare. Toți își doresc o poziție superioară, o poziție mai mare decât au în acest moment sau pe un nivel mai înalt decât au în acest moment. Și ultimul element este, mai nou, flexibilitatea programului, flexibilitatea locului de muncă, adusă de pandemie. Mulți își doresc 100% remote. Alții își doresc hibrid.
Sunt mulți care renunță la un salariu mai mare și nu aplică neapărat în acest moment tocmai pentru că pare instabilitate la nivel global adusă de pandemie, continuată de război, inflație galopantă la nivel global, nu numai în România. Și atunci stabilitatea, de multe ori, este preferată în ziua de astăzi în fața unui salariu mai mare.
Cred că în România multinaționalele sunt marile câștigătoare. Există evident și antreprenori si start-up-uri care atrag. Dar, dacă ar fi să facem un sondaj și întrebăm 100 de oameni pentru cine ar dori să muncească, o multinațională sau companie românească, probabil 80% dintre ei ar spune că și-ar dori o companie multinațională, pare mai stabilă, pare că, dacă are o problemă, tot nu o să dea faliment, pentru că are bani firma mamă.
Deci, aici este zona la care se discută în acest moment. Stabilitatea câștigă din ce în ce mai mult în fata salariului, dar tot nu cred că este pe locul întâi.
Europa Liberă: Cum a schimbat războiul piața muncii? Care este principala schimbare cauzată de război?
Bogdan Badea: Flexibilitatea programului. Sincer, nu mă așteptam în România, în 2022, să vorbim atât de mult despre munca remote și munca hibrid. Era un subiect tabu în România. Erau câteva companii care ofereau această facilitate, în general companii americane, ele erau deja cu programul acesta, dar nu mă așteptam să fie atât de prezent în rândul oamenilor.
Pozițiile remote încă atrag foarte mulți oameni. Inclusiv prima întrebare este dacă poate munci și două-trei zile de acasă. Sunt primele întrebări în acest moment, abia după ajungem la salariu și stabilitatea companiei. Aceasta este probabil cea mai mare schimbare.
Apoi, ar veni o zonă de reașezare a economiei. Domenii care păreau extraordinar de stabile, haideți să luăm industria aviatică. În industria aviatică, în România, se știa că sunt salarii peste medie. Și de multe ori îți doreai foarte mult să ajungi în zona de aviație, fie că vorbim de toți cei care operează în aeroporturi, fie că vorbim de piloți, fie că vorbim de stewardese, avea o ștampilă foarte frumoasă, avea o imagine foarte frumoasă.
Industria aviatică este o industrie lovită. Este industria puternic lovită de pandemie, în care în acest moment se chinuie să găsească angajați. Tot ce înseamnă acest trafic în aeroporturi, în acest moment nici măcar nu este la nivelul lui 2018, sunt date concrete.
Deci, vorbim de aeroporturi care nu au nici măcar încărcarea din 2018 când nu vorbeam de cozi de kilometri, nu vorbeam de zboruri anulate. Această industrie a concediat, conform statisticilor la nivel european, 70% din forța de muncă în pandemie și nimeni nu mai vrea să se ducă într-o industrie care, în eventualitatea unei noi pandemii, ce va face? Probabil va concedia din nou 60-70%.
Europa Liberă: Și își mai revine industria?
Bogdan Badea: Este foarte greu pentru industrie să își revină. Vedem coloși, cum este Lufthansa, în Europa, probabil între cele mai mari companii aeriene, în top 3 companii europene în aviație, care încă se chinuie foarte tare să găsească, să atragă oameni. De zburat, putem să spunem că lumea zboară din nou. Există zboruri de plăcere, există zboruri de business.
Industria HoReCa, iarăși, era o industrie care părea confortabilă. Toată lumea călătorea, hoteluri, restaurante, toată lumea trebuie să mănânce. Era iar o industrie foarte stabilă pentru multă lume, iar acum e o industrie care se chinuie să-și găsească angajați.
Cei din industria HoReCa vorbesc tot mai mult pe bună dreptate despre importul forței de muncă din Asia, pentru că nu cred că mai este atât de atractivă în ochii oamenilor.
Industria de organizare de evenimente pare că își revine. A fost probabil cea mai afectată industrie, pentru că, dacă HoReCa cât de cât a mai funcționat, industria de evenimente pentru doi ani de zile a fost la pământ. A fost zero. Nu a mai putut să organizeze festivaluri. Este industria care probabil a fost în moarte clinică aproape doi ani de zile.
Europa Liberă: Care sunt domeniile care duduie în prezent și spre care se îndreaptă din ce în ce mai mulți oameni?
Bogdan Badea: La nivel de masă aș putea numi retailul, comerțul, este zona care se extinde probabil cel mai agresiv. Vedem câte-un centru comercial, vedem câte-un magazin de retail, câte-un magazin alimentar, care se deschide practic zilnic.
Este o expansiune foarte agresivă a jucătorilor din acest domeniu pentru că am avut un consum foarte ridicat în România și avem un consum în continuare destul de ridicat. Începe să se tempereze din ce în ce mai mult consumul tocmai datorită creșterii prețurilor și presiunii inflației, dar este un domeniu care a explodat în pandemie. A avut rezultate absolut excepționale în pandemie și continuă să lucreze la un ritm rapid.
Apoi, vorbim despre zona de transport și curierat. Toată lumea a transportat, toată lumea a adus mărfuri. Este o zonă care a atras foarte mulți oameni care au plecat din alte industrii. Probabil este industria care a atras cel mai mult din HoReCa. Oamenii care n-au mai avut locuri de muncă în HoReCa probabil spre zona de transport și curierat s-au îndreptat.
O industrie care nu mai e o surpriză, este într-o expansiune continuă și într-o căutare continuă de forță de muncă, este IT-ul, la nivel global. În continuare este o deficiență foarte mare de oameni. Există o lipsă de experți în domeniu din ce în ce mai acută.
Acum există o mică zonă de relax. Sunt multe companii europene, start-up-uri mai ales, europene și americane, care au început să concedieze în zona aceasta de IT, este o zonă de depresurizare puțin pentru că piața forței de muncă pe IT, cred eu, e demult explodată, demult este pe alocuri aproape imposibil să găsești experți în domeniu.
Și avem și construcțiile. Se vede în jurul nostru, se construia peste tot, toată lumea vedea case, apartamente, vedeam zone de birouri construite. Construcțiile au avut o explozie foarte mare în România și nu numai în ultimii doi-trei ani de zile și de aceea vorbim și de importul de forță de muncă. Pe lângă faptul că a atras mulți români, a mai trebuit să susțină și cu forță de muncă din afară.
Europa Liberă: Vorbeați despre domeniul aviatic mai devreme. Care sunt domeniile care pierd și care vor continua să piardă, domeniile riscante?
Bogdan Badea: Domeniile riscante sunt cele care în pandemie au fost cele mai afectate. În continuare, HoReCa este una dintre ele, zona de aviație cred în continuare că o să le fie foarte greu să atragă oameni, tot ce înseamnă comerțul stradal, întotdeauna a fost afectat de pandemie, mai sunt zonele de producție care sunt afectate de lipsa componentelor.
Acolo vorbim de componente care vin din China. Avem din ce în ce mai multe companii din Germania și companii din România care opresc liniile de producție pentru că nu au aceste componente pentru mașini, pentru aspiratoare, și nu pot să le facă.
Europa Liberă: Vorbim și despre tineri. Cum se integrează ei pe piața muncii după ce ies de pe băncile școlii?
Bogdan Badea: Ei sunt destul de ușor integrabili, sunt destul de ușor adaptabili. Aici vorbim de o retorică pe care o auzim zi de zi, aceea că nu se mai face școală ca pe timpuri.
Din păcate, problema cea mai mare este că eu cred că se face școală ca pe timpuri, nu cred că s-a schimbat extraordinar de mult programa de acum 15 ani când am terminat eu facultatea, dar nu mai e nevoie de lucrurile pe care le-am învățat eu acum 15 ani pe actuala piață a forței de muncă.
Deci, practic școala te învață aceleași lucruri ca acum 15 ani, dar nu mai ai neapărat nevoie de ele când vine vorba de piața forței de muncă.
Având în vedere deficitul de forță de muncă, întotdeauna când vorbim de un deficit de forță de muncă, vorbim de disponibilitatea companiilor de a investi în tineri, în reconversie profesională, în orice tip de angajat care poate face locul de muncă.
Acesta este momentul în care piața forței de muncă poate absorbi tinerii, poate absorbi oamenii de 45 plus, oamenii care vor să facă o reconversie profesională. Acesta este momentul, când e deficit, nu anul 2020, când eram în pandemie și mulți oameni erau în șomaj tehnic sau care au fost concediați.
Acesta este momentul în care tinerii ar fi bine să se ducă către un loc de muncă, chiar și part time, chiar și în timpul facultății, chiar și în weekend, acum ar fi bine să te integrezi pe piața forței de muncă, când e nevoie acută de forță de muncă.
Eu cred că ei sunt destul de adaptabili și flexibili în ceea ce privește locurile de muncă. Piața forței de muncă trebuie să se schimbe pe alocuri pentru a putea să-i primească, pentru că, da, ei vor mai multă flexibilitate decât au avut generațiile anterioare și probabil sunt cei care suportă cel mai puțin o anumită presiune și o atitudine ușor mai agresivă.
Ei se vor ridica de la masă și vor pleca acasă dacă managerul va fi agresiv cu ei. E generația care își permite să facă acest lucru.
Europa Liberă: Ne uităm la angajatul și angajatorul de dinainte de pandemie și ne uităm la angajatul și angajatorul de acum. Suntem încă în pandemie și avem și un război aproape. Cum arată angajatul român? Cum arată angajatorul? Plusuri și minusuri.
Bogdan Badea: Angajatorul probabil că s-a întors foarte mult în 2018-2019, mă refer la greutatea de a găsi angajați buni, candidați buni pe piața forței de muncă. Ce e ușor diferit este că retenția este puțin mai bună pe anumite zone, tocmai pentru că instabilitatea afectează puțin mobilitatea angajaților dintr-o companie în alta.
Ce este diferit pentru angajați, de multe ori este zona aceasta de reticență în a-și schimba locul de muncă din cauza acestor factori externi. Practic, ei nu merg pe zona de „îmi doresc un loc de muncă, deci, hai să aplic”.
Cred că se opresc la „îmi doresc un loc de muncă, dar…”, căci se gândesc la război, de-abia s-a terminat pandemia, inflație și alte lucruri. Cred că în acest moment mulți oameni buni de pe piață sunt blocați de acești factori externi în a-și căuta un nou loc de muncă.
Europa Liberă: Au temeri, frici.
Bogdan Badea: Da. Cred că pandemia a dezvoltat o anumită reziliență pentru angajații și candidații din România. Cred că începuseră să-și revină, la final de 2021 văzusem o explozie a aplicărilor, oamenii începuseră să-și caute, părea că pandemia s-a terminat, nu aveam război și slab se discuta despre inflație în anumite țări. La noi nu se discuta deloc despre inflație la jumătatea anului 2021.
Apoi, când a venit și războiul și s-a discutat despre inflație din nou, au fost aceste două frâne pentru angajații din România, astfel încât să-și caute un nou loc de muncă.
„Cred că există un loc de muncă nu neapărat perfect, dar mai bun, pentru aproape orice angajat din România”
Problema cea mai mare, și chiar pot să spun că mă tem de momentul respectiv, este, deși mi-aș dori evident să se termine războiul și să se termine cu inflația, este că va fi explozie de schimbare a locurilor de muncă când se va termina războiul și inflația va scădea și vom uita deja de pandemie.
Sunt mulți care au tot amânat momentul din 2019, au tot pus frână din cauza pandemiei, din cauza războiului, din cauza inflației și a instabilității. Sunt oameni care de mai mult de trei ani de zile au pus stop căutării unui loc de muncă. Dar, în momentul în care se vor termina acești factori externi, cred că vor ieși pe piața forței de muncă cu o ardoare mai mare ca niciodată.
Europa Liberă: Practic, există temerea că vom avea o și „mai mare demisie”.
Bogdan Badea: Probabil va fi mai mare decât acea „mare demisioneală” de care s-a tot vorbit, din America. Probabil că da, cel puțin în zona asta a lumii, noi nu am avut efecte atât de puternice ca în America. În America, totuși, vorbim de câteva procente din totalul forței de muncă care își dă demisia lună de lună.
Citisem o statistică, într-un an și jumătate, jumătate din forța de muncă a Americii își va da demisia. Este enorm de mult pentru o țară atât de mare și cu atât de mare forță de muncă cum este America. Acolo, practic, ritmul este mult mai galopant decât în Europa. Nu pot să spun că în România a fost această „mare demisioneală”.
Europa Liberă: Ce i-ați spune unui angajat care este alături de dumneavoastră și v-ar explica așa: „Nu-mi mai place ceea ce fac. Sunt nemulțumit de locul de muncă. Vreau un loc unde să cresc, unde să fiu respectat, poate să câștig mai mult și să am un program flexibil”. Care sunt primii pași pe care trebuie să îi facă cineva pentru a fi fericit la locul de muncă?
Bogdan Badea: Cred că a fi fericit la locul de muncă e cel mai important criteriu, dar, totuși, asistăm la o piață a forței de muncă încă efervescentă în România. Există oportunități pentru oricine își dorește. Eu cred că există un loc de muncă nu neapărat perfect, dar mai bun, pentru aproape orice angajat din România.
Dacă ești nefericit, dacă ești nemulțumit de colegi, de salariu, de companie, de locație, de faptul că trebuie să stai mult în trafic ca să ajungi la locul de muncă, da, clar poți găsi ceva mai bun.
Decât să stai într-un loc de muncă stabil, dar să fii nefericit zilnic, mai bine te duci într-un loc mai puțin stabil, poate, dar în care ești fericit în fiecare zi sau muncești de acasă și ești super fericit, pentru că asta îți dorești.
Eu cred că fiecare ar trebui să-și definească ce-l face fericit la un loc de muncă. Odată stabilite criteriile, poți căuta un loc de muncă conform acestor criterii.
Nu trebuie să stai la un loc de muncă dacă ești nefericit. Oricum nu vei fi productiv, vei fi nefericit zilnic și, peste pandemie, peste război, să mai vii și cu nefericirea zilnică, cu anxietate și depresie, nu cred că este un lucru bun.
