Ucraina nu renunță la Crimeea. Ce înseamnă atacul din peninsulă pentru Moscova și pentru soarta războiului

Discursul prin care președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, condiționează încetarea conflictului cu Rusia de eliberarea Peninsulei Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014, marchează un punct de cotitură în abordarea Kievului cu privire la perspectivele încheierii războiului, remarcă jurnaliștii BBC.

Anterior, Zelenski spusese că un acord de pace poate avea loc dacă Rusia se retrage în pozițiile controlate înainte de 24 februarie 2022, ziua invadării estului Ucrainei și nu menționa, într-un discurs din 7 mai, peninsula anexată de Rusia încă din 2014.

În discursul de noapte trecută, președintele Ucrainei nu a menționat incidentul de marți, când mai multe explozii au avut loc la o bază militară rusă din Sakî/Crimeea, dar faptul că a vorbit aproape exclusiv despre peninsulă și rolul ei în securitatea regională nu a făcut decât să întărească relevanța incidentului.

Kremlinul promovează Crimeea drept leagăn al civilizației ruse. Kievul și dreptul internațional spun că ea aparține Ucrainei. Marți, o persoană a murit în exploziile de la o bază militară a Rusiei din peninsulă.

Kievul nu și-a asumat responsabilitatea pentru explozii, dar a sugerat că ar putea fi vorba despre acțiuni ale „partizanilor” ucraineni sau despre „incompetența” rușilor, potrivit Reuters.

The New York Times citează însă un oficial militar ucrainean, care le-ar fi spus jurnaliștilor americani că Ucraina este responsabilă pentru explozii și ar fi fost folosit un dispozitiv militar de producție ucraineană.

Afirmația nu a fost confirmată din alte surse, iar precizarea cu privire la producția dispozitivului poate indica încercarea de diminuare a tensiunilor pe care le-a provocat faptul că SUA au trimis Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune.

Un comunicat al Ministerului rus al Apărării insistă însă că baza de la Sakî nu a fost ținta unui atac. Exploziile ar fi fost urmarea detonării de muniție, dar declarația nu precizează cine ar fi responsabil de moartea unei persoane, scriu jurnaliștii de la secția ucraineană a RFE/RL.

Crimeea a fost ocolită până acum de confruntări, iar baza de la Sakî, scrie The New York Times, e folosită pentru decolarea avioanelor de luptă care atacă forțele ucrainene.

În plus, Rusia încearcă constant de la începutul războiului să stabilească coridoare între peninsulă și zonele ocupate din Ucraina pentru a-și întări pozițiile și a facilita aprovizionarea forțelor trimise în Ucraina.

„Rusia a adus în Crimeea represiune pe scară largă, probleme de mediu, disperare economică și război. /.../ Prezența ocupanților ruși în Crimeea este o amenințare pentru întreaga Europă și pentru stabilitatea globală. Regiunea Mării Negre nu poate fi sigură atâta timp cât Crimeea este ocupată. /.../ Acest război al Rusiei împotriva Ucrainei și împotriva întregii Europe libere a început cu Crimeea și trebuie să se încheie cu Crimeea - cu eliberarea ei”, a spus, marți seară, președintele ucrainean Zelenski.

Atacul asupra bazei militare a Rusiei din Sakî/Crimeea, combinat cu mesajul transmis ulterior de Volodimir Zelenski pot constitui un semnal din partea Ucrainei. Dar, avertizează corespondentul BBC la Moscova, Will Vernon, dacă se confirmă că exploziile au fost cauzate de forțele ucrainene, acest lucru l-ar pune pe Vladimir Putin într-o poziție umilitoare și ar duce la o escaladare a conflictului.

Pentru Vladimir Putin, a renunța la Crimeea nu poate fi o opțiune, așa cum, cel puțin până acum, nici măcar a renunța la ocuparea estului Ucrainei și, eventual, la unele zone din sud ocupate după 24 februarie, nu a intrat în discuție.

Iar dinspre Kiev, opțiunea cedării de teritorii pare tot mai îndepărtată – trasarea „liniei” la Crimeea, nu le teritoriile ocupate după 24 februarie, pare să sugereze acest lucru.

Cu o zi înainte, Volodimir Zelenski excludea orice discuție de pace, dacă Rusia va trece la organizarea unor referendumuri de alipire la Rusia în teritoriile ocupate, în timp ce autoritățile impuse de Rusia pregătesc tocmai acest lucru.

Perspectivele nu pot produce decât îngrijorare în Occident, unde – mai ales în vestul Europei - perspectiva unor cedări de teritoriu fusese pusă, la un moment dat, în discuție.

Președintele francez Emmanuel Macron îi sugerase lui Zelenski să facă unele concesii pentru a nu-l „umili” pe Vladimir Putin. „Nu vom da teritoriul nostru pentru a-l ajuta pe Putin să-și salveze reputația”, spunea Zelenski în luna mai.

Ulterior, după vizita la Kiev și după ce președintele SUA, Joe Biden, a exclus ca Washingtonul să facă vreo sugestie de cedare teritorială, Macron a declarat, în iunie, că decizia aparține Ucrainei, iar datoria Occidentului e să nu renunțe la valori, la legislația internațională și, astfel, să fie alături de Ucraina.

În cele aproape două luni care au trecut de atunci, Rusia a continuat să ucidă civili și să câștige teren în Ucraina, iar președintele Zelenski amintește acum Occidentului că nu a răspuns cum trebuia la invadarea Crimeei, în 2014.

Statele Unite au impus sancțiuni Rusiei și în urmă cu opt ani, pentru încălcarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, dar acestea și sloganul #CrimeaIsUkraine - des folosit de oficialii SUA în timpul mandatului lui Barack Obama - nu au schimbat situația din teren.

„Lumea începe să admită că a greșit în 2014, când a decis să nu răspundă cu forță deplină primilor pași agresivi făcuți de Rusia”, a mai spus Zelenski în discursul dedicat Crimeei.

Rămâne de văzut dacă exploziile de marți și anunțul președintelui ucrainean despre faptul că războiul se va încheia după eliberarea Crimeei vor constitui un moment de răscruce al războiului.

Autoritățile militare ruse au ridicat nivelul de alertă din peninsulă, iar The New York Times amintește că exploziile de ieri au avut loc în condițiile în care Kremlinul promovează Crimeea drept destinație turistică pentru rușii bogați care nu mai pot merge în străinătate și punct de pornire a educației patriotice a tinerilor ruși.

Mai mult decât atât, Vladimir Putin celebrează cu fast, în fiecare an, anexarea a ceea ce descrie drept leagănul civilizației ruse, o parte inseparabilă de Rusia.