Criza îngrășămintelor | Azomureș vrea o subvenție de 50 de mil. euro sau gaze ieftine ca să reia producția

Dacă reprezentanții Executivului nu vor ajunge la o înțelegere cu conducerea companiei elvețiene care deține combinatul Azomureș, culturile agricole riscă să nu aibă îngrășăminte care să susțină o producție bună.

La această problemă se adaugă și seceta din sudul și sud-estul țării, care ar putea face ca recolta din acest an să fie mai mică față de 2021.

După ce grupul Interagro și-a închis activitatea anul trecut din cauza problemelor financiare și penale ale patronului Ioan Niculae, Azomureș a rămas singurul producător autohton de îngrășăminte.

Războiul din Ucraina a oprit și importul de fertilizatori, deoarece mare parte dintre aceștia veneau de pe piața externă tocmai din Rusia și Ucraina.

Varianta subvenției de 50 de milioane de euro

În urmă cu aproape două săptămâni, într-un mesaj intern al combinatului din județul Mureș, unitate deținută de concernul elvețian Ameropa, Harri Kiiski (CEO al Azomureş) susține că reluarea producției este condiționată de un ajutor de stat.

„Comisia Europeană a inițiat discuții pe acest subiect și în această săptămână a lansat un pachet de sprijin pentru agricultură. În jur de 500 de milioane de euro vor fi oferite pentru actorii din domeniul agricol. În același pachet a fost inclusă și industria fertilizanților, o companie poate primi o subvenție de până la 50 de milioane de euro. Este o veste bună pentru Azomureș pentru că astfel putem echilibra prețurile la gazul natural”, spune Kiiski în video-ul consultat și de Europa Liberă.

Ajutorul de stat despre care Harri Kiiski vorbește este trecut în Regulamentului delegat (UE) 2022/467 al Comisiei din 23 martie 2022 de acordare a unor ajutoare excepționale de adaptare producătorilor din sectoarele agricole.

Harri Kiiski mai amintea în mesajul intern și despre negocierile purtate cu ministrul Energiei, Virgil Popescu (PNL). Faptul că varianta subvențiilor a fost adusă în discuțiile pe care le-a avut cu Azomureș a fost confirmat pentru Europa Liberă de Virgil Popescu la începutul lunii aprilie.

Acest ajutor de stat ar fi posibil în 2022 în urma unei derogări a Uniunii Europene care permite în acest an sprijinirea sectorului energetic cu bani publici în contextul crizei europene din domeniu. În această iarnă, prețul gazelor și al energiei electrice au crescut și de 3-4 ori față de acum un an, creșteri motivate de reluarea abruptă a producției industriale după pauza cauzată de Covid.

Combinatul chimic și-a oprit producția pe 6 decembrie 2021, decizie motivată de prețurile mari la gaze și de faptul că unitatea nu ar fi încheiat un contract pentru a-i fi furnizate gaze în 2022.

Conducerea Azomureș a considerat că tarifele la gaze sunt insuportabile pentru ca producția să fie profitabilă. În 2021, combinatul a primit gaze de la Petrom în baza unui contract comercial dintre cele două companii.

Potrivit unor surse din Ministerul Energiei, dar și din cadrul Azomureș, ideea unui ajutor de stat pentru combinatul de îngrășăminte nu mai este de actualitate. Asta și pentru că producătorii agricoli s-ar fi revoltat față de această soluție.

Asociația Forța Fermierilor a solicitat oficial, în cadrul consultărilor Comitetului Comitet Consultativ pentru Politici Agroalimentare „acordarea unei subvenții care să compenseze creșterea de preț la îngrășăminte, subvenție care să fie acordată direct fiecărui fermier într-un cuantum pe hectar, urmând ca agricultorul să aibă libertatea de a achiziționa îngrășămintele de unde consideră că a obținut cele mai bune condiții”.

Varianta gazelor ieftine

În ultima perioadă, în cadrul discuțiilor dintre membrii guvernului - este vorba de miniștri Virgil Popescu, Adrian Chesnoiu (Agricultură) și conducerea Azomureș s-a propus ideea ca subvenția să fie înlocuită de gaze. Pe scurt: statul să se implice să asigure un contract de furnizare gaze pentru Azomureș la prețurile din primăvara anului 2021.

Această ipoteză a fost recunoscută chiar de premierul Nicolae Ciucă. Acesta a declarat într-o conferință de presă că, pentru moment, nu poate oferi gaze din rezervele de stat, dar se caută soluții.

„Am discutat cu reprezentanții companiei Azomureș. Este foarte important pentru noi să înceapă producția de îngrășăminte chimice. Sunt pregătiți în orice moment în care găsim sursa de gaz să pornească producția de îngrășăminte. În acest moment nu avem gaz suficient astfel încât să putem să asigurăm înmagazinarea în depozite pentru iarna 2022-2023. Există o decizie a UE, astfel încât pentru iarna 2022-2023 să înmagazinăm până la 90% din capacitatea de depozitare. În acest moment România poate să înmagazineze 3,4 miliarde de metri cubi de gaze (n.r. - o treime din consumul anual al economiei românești)”, a spus premierul.

Problema îngrășămintelor, pe scurt

Combinatul din județul Mureș are nevoie între 7 și 10% din consumul anul de gaze al României, care se ridică la 12 miliarde de metri cubi de gaze. Gazul reprezintă materia primă pentru producerea îngrășămintelor agricole. Pentru Azomureș, conform rapoartelor companiei, gazul reprezintă 70% din costuri.

Azomureș asigură 50% din îngrășămintele folosite în industria internă, iar restul provin mai mult din importuri, asta și după ce combinatele lui Ioan Niculae funcționează iar la minimum după noua condamnare a omului de afaceri de la InterAgro.

Conducerea Azomureș ne-a transmis, prin purtătorul de cuvânt Ovidiu Maior, că societatea „a încheiat în ultimii ani mai multe contracte de furnizare a gazului metan în funcție de condițiile pieței la încheierea contractului și de necesarul de consum”.

Azomureș consumă minim 700 de milioane de metri cub de gaz sau 7,4 milioane de MhW. Cotațiile bursiere ale gazului trec și la 100 de euro pentru un MhW.

„Întotdeauna s-au luat în calcul și s-au analizat ofertele cele mai eficiente pentru Azomureș. Soluțiile pe care le-am propus în cadrul dezbaterilor publice sunt în corelare cu instrumentele oferite de Uniunea Europeană (EU Toolbox) statelor membre”, ne-a precizat Ovidiu Maior, purtătorul de cuvânt al Azomureș.

Într-un interviu acordat Europei Libere în această lună, ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, recunoștea că problema îngrășămintelor afectează fermieri, dar a încercat să explice că efectele asupra anului agricol nu vor fi foarte mari.

Cele mai importante declarații ale ministrului legate de criza îngrășămintelor au fost:

„Pentru anul agricol 2021-2022, avem peste două treimi din necesarul de îngrășăminte deja aprovizionat. Fermierii mari au văzut că începe creșterea prețului la îngrășăminte și au făcut stocuri din timp, din perioada verii, astfel încât să aibă pe toată durata anului agricol 2021-2022”.

„Avem patru combinate care pot funcționa. Unul dintre ele este Azomureș, unde a fost o decizie de suspendare a activității”.

„Nu cred că vor rămâne suprafețe nefertilizate anul acesta. Cel mult, putem vorbi de o diminuare a cantității optime de îngrășăminte, dar și aici depinde foarte mult de strategia pe care fiecare fermier o are. În ciuda prețurilor crescute la fertilizanți, cererea a fost destul de mare. Din evidențele pe care le avem noi, nu cred că vor fi suprafețe însemnate care vor rămâne nefertilizate”.