Criza prețurilor la gaze naturale | Energia bio ar putea elibera Ucraina de sub controlul Moscovei

Proiectul de 10 milioane de dolari, finanțat în mare parte prin granturi și împrumuturi ieftine de la instituțiile financiare occidentale și de la guvernul elvețian, nu are nimic remarcabil din exterior. Ar putea fi ușor confundat cu un simplu depozit dacă nu ar fi hornul care se întinde spre cer.

Dar în interiorul structurii în formă de cutie, biomasa va fi pentru prima oară folosită de oraș ca sursă de combustibil pentru a încălzi gospodăriile, deoarece Jîtomîr încearcă să reducă consumul de gaz natural, produs aflat în centrul uneia dintre cele mai mari dispute referitoare la soarta Ucrainei.

Primarul din Jîtomîr, Serghei Suhomlin, spune că deja două școli din orașul său sunt încălzite cu paie.

Proiectul reprezintă prima dintre cele cinci centrale electrice bazate pe biomasă, pe care orașul intenționează să le lanseze, a declarat primarul Serghei Suhomlin audienței. Acestea vor reduce cantitatea de gaz natural consumată de compania de încălzire a orașului cu până la 70%, a spus el.

Dependența Ucrainei de importurile de gaze naturale pentru a-și încălzi casele, școlile, spitalele și instalațiile industriale reprezintă o problemă reală pentru țara care și-a obținut independența față de Uniunea Sovietică în urmă cu 30 de ani, oferind Rusiei o pârghie puternică pentru a menține Kievul în sfera sa de influență.

Ucrainei i se reamintește sistematic acest detaliu, dar mai ales de când prețurile gazelor naturale au atins prețuri record înainte de sezonul de iarnă, punând la grea încercare bugetul de stat și crescând riscul unei crize energetice în lunile ce vor urma.

Potrivit experților în energie și oficialităților precum Suhomlin, ceea ce se întâmplă în Jîtomîr arată că Ucraina ar putea reduce substanțial utilizarea gazului natural pentru încălzire prin valorificarea resurselor sale enorme de biomasă, cum ar fi lemnul și deșeurile vegetale.

„Sperăm că Jîtomîr va deveni o inspirație pentru multe alte orașe din Ucraina”, a declarat Claude Wild, ambasadorul elveției în Ucraina, la ceremonia de inaugurare a centralei.

Experții susțin că biomasa este unul dintre numeroasele instrumente prin care Kievul ar putea deschide calea către „independența gazelor”, împreună cu creșterea eficienței energetice și producția internă de gaze naturale.

Ei deplâng faptul că sectorul centralizat de încălzire al națiunii – care reprezintă aproximativ o cincime din totalul consumului de gaze din Ucraina – nu a reușit să facă prea multe progrese până în prezent. Subvențiile guvernamentale și lipsa concurenței în sectorul încălzirii sunt parțial de vină, spun experții.

Kirilo Tomliak, managerul programului de energie bio al Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) din Ucraina, a declarat că tranziția este un „proces dificil”, dar care „poate și trebuie făcută și în alte orașe”.

Biomasa reprezintă viitorul

Ucraina consumă aproximativ 30 de miliarde de metri cubi de gaz natural pe an, în mare parte pentru încălzire și în scopuri industriale, dar poate acoperi doar două treimi din nevoile sale din producția internă.

Restul de 10 miliarde de metri cubi trebuie importați, în special din Rusia, ceea ce costă țara câteva miliarde de dolari pe an numerar.

Companiile municipale de termoficare, care folosesc cazane pe gaz sau cogenerare pentru a produce căldură, consumă aproximativ 6 miliarde de metri cubi pentru a alimenta blocuri, instituții de stat precum școli și spitale, dar și organizații religioase.

Experții spun că aceste companii de încălzire sunt pregătite pentru o tranziție la biomasă de proveniență locală, care este competitivă din punct de vedere economic cu gazul natural, mai ales la cât de scump a ajuns acesta.

Locuințe din epoca sovietică în Jîtomîr. Companiile de termoficare dețin de obicei cazane pe gaz și rețeaua de conducte de apă caldă care le conectează la clădiri.

Iuri Vitrenko, noul director executiv al Naftogaz, gigantul de gaz de stat al Ucrainei și furnizorul principal pentru companiile de termoficare, a declarat pentru Europa Liberă în timpul unei vizite făcute în luna iunie la Washington că va face eforturi pentru tranziția la biomasă.

„Ca companie națională, este datoria noastră să rezolvăm problemele naționale”, a spus Vitrenko. „Deci ar trebui să facem această schimbare pentru a face companiile de încălzire mai eficiente din punct de vedere energetic, pentru a le permite să treacă de la gaz la biomasă.”

Biomasa nu este doar un combustibil mai curat, regenerabil, utilizarea sa pe scară largă ar crea, de asemenea, locuri de muncă locale și ar menține numerarul în țară, a declarat reprezentantul BERD, instituție care a finanțat mai multe proiecte de biomasă în Ucraina, inclusiv noua fabrică din Jîtomîr.

Tomliak a spus că prognozele arată că Ucraina va trebui să cheltuiască cel puțin 100 de miliarde de dolari pe importurile de hidrocarburi în următoarele trei decenii dacă nu ia măsuri suplimentare pentru a reduce consumul.

„În perspectivă, pe termen lung este mai profitabil pentru Ucraina să investească în soluții de energie bio și să aibă independență și securitate energetică”, a spus el.

Independența energetică este crucială pentru Ucraina, în lumina relațiilor sale extrem de tensionate cu Rusia, care a anexat Peninsula Crimeea în martie 2014 și care îi sprijină pe separatiștii care au controlat părți din regiunea industrială Donbas de la începutul războiului împotriva forțelor de la Kiev.

Multe alte țări încearcă să sporească utilizarea biomasei.

La conferința ONU privind clima, găzduită luna aceasta la Glasgow, Regatul Unit a declarat că își va publica strategia privind biomasa anul viitor.

Cu toate acestea, există obstacole în calea unor astfel de ambiții în Ucraina.

Preocupată de potențialul de nemulțumire populară și de nevoia de stabilitate, țara încă reglementează prețul gazelor vândute companiilor de termoficare, fără să le motiveze să investească în surse alternative sau în eficiență energetică.

Companiile de termoficare plătesc aproximativ 280 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaz natural, comparativ cu prețurile de pe piața la vedere de aproximativ 1.100 de dolari.

Întreprinderile industriale și unele organizații bugetare, cum ar fi spitalele, plătesc prețuri de piață pentru gazul natural și, ca urmare, au trecut mult mai rapid la biomasă.

Kernel Holding, una dintre cele mai mari companii agricole din Ucraina, a investit sute de milioane de dolari pentru a construi centrale de cogenerare care ard coji de semințe de floarea soarelui pentru a genera energie.

Biomasa reprezintă acum 9% din producția totală de căldură a Ucrainei, gazul natural reprezentând 80% și restul cărbune, potrivit lui Giorgi Geletuha, șeful Asociației de Bioenergie din Ucraina.

Geletuha estimează că biomasa, cum ar fi așchiile de lemn și cojile de semințe de floarea-soarelui, înlocuiește deja echivalentul a 4 miliarde de metri cubi de gaz natural pe an. Industria reprezintă cea mai mare parte a acestor economii.

Nu e ușor, nu e nici greu

Prețurile biomasei, în special cea care poate fi transformată în pelete și transportată pe distanțe lungi, sunt legate de prețul gazelor naturale, a declarat Roman Șved, directorul executiv al Ukrteplo, un operator de top pe biomasă.

Când prețurile la gazele naturale cresc, cererea de biomasă crește ca alternativă mai ieftină, împingând prețul mai sus.

Acest lucru poate duce la o situație în care biomasa este mai ieftină pe piața liberă decât gazul natural, dar este totuși mai scumpă decât prețul gazului subvenționat al Ucrainei, ceea ce face ca utilizarea acesteia de către companiile de termoficare să fie neeconomică.

„Nu este ușor să faci afaceri în acest mediu”, a spus Șved pentru Europa Liberă. „Este ironic pentru că avem multă biomasă care ar putea fi folosită, dar nu poate fi folosită din cauza politicii guvernamentale.”

El a spus că Ukrteplo a renunțat anul acesta la investiția într-un cazan alimentat cu așchii de lemne în Slavutîci, un oraș din nordul Ucrainei, deoarece nu a fost plătită integral pentru căldura pe care o furnizase companiei de termoficare.

Soarta lui Ukrteplo în Slavutîci evidențiază o altă problemă majoră cu tranziția lentă a industriei de termoficare la biomasă: lipsa banilor. Companiile de termoficare dețin de obicei cazane pe gaz și rețeaua de conducte de apă caldă care se conectează la clădiri.

Tarifele lor sunt stabilite de guvernele locale și, în general, sunt menținute la un nivel scăzut, sporind foamea companiilor de numerar. Drept urmare, trebuie nu doar să reinvestească în infrastructură nouă, ci chiar să plătească Naftogaz și furnizorii independenți de căldură.

Companiile de termoficare datorau Naftogaz peste 1,5 miliarde de dolari la sfârșitul anului 2020, limitând capacitatea companiei de stat de a reinvesti în mai multă producție de gaze și de a ajuta la eliminarea dependenței națiunii de import.

În ceea ce poate fi o reflectare a noii sale strategii față de companiile de termoficare, Naftogaz a preluat recent conducerea unora dintre acestea, oferind companiei de stat de gaze mai multă influență asupra posibilei lor tranziții la biomasă.

Șved a spus că compania sa a învățat o lecție grea și nu va mai dezvolta niciun proiect într-un oraș în care nu poate gestiona rețeaua locală de încălzire și nu poate primi plăți direct de la gospodării.

Geletuha de la Asociația pentru Bioenergie spune că Ucraina trebuie să adopte o legislație nouă pentru a asigura o concurență loială în sectorul termoficării. El a spus că companiile de termoficare operează efectiv ca monopoluri și pot bloca accesul la rețea firmelor private care doresc să furnizeze căldură la un preț mai mic.

Tomliak crede că va fi dificil pentru companiile private care doresc să investească în industria de termoficare să strângă capital ieftin din cauza riscurilor de reglementare implicate, inclusiv a impredictibilității prețurilor la încălzire.

Fostul cazan cu așchii de lemn al Ukrteplo din Slavutîci nu funcționează în acest an, în ciuda prețului ridicat al gazelor naturale. Cu toate acestea, Ukrteplo construiește mai multe cazane pe bază de așchii de lemn acum în Rivne, unde gestionează rețeaua de încălzire a orașului. Șved a spus că se așteaptă ca proiectele să reducă la jumătate consumul de gaze naturale pentru încălzirea centrală în oraș.

Din motive logistice, tranziția la biomasă nu este viabilă în unele districte, în special în cele din centrele orașelor, spun Șved și Tomliak.

Este posibil să nu existe suficient spațiu în depozit pentru a stoca așchii de lemn sau deșeuri de plante de floarea-soarelui, iar camioanele necesare pentru a le transporta ar putea provoca aglomerație, printre alte probleme.

Șved spune că o rată de înlocuire de 50% a gazului natural cu biomasă este fezabilă la majoritatea companiilor de termoficare, ceea ce implică posibile economii viitoare de aproximativ 3 miliarde de metri cubi pe an, echivalentul a aproape o treime din importurile de gaze naturale ale Ucrainei.

Legea biometanului

Dezvoltarea centralelor termice cu așchii de lemn în Jîtomir, Slavutîci și Rivne nu este o coincidență. Toate sunt situate în regiuni ale Ucrainei care au o suprafață de pădure semnificativă.

Jîtomîr deține cele mai multe resurse forestiere din orice regiune din Ucraina, ceea ce face ca centralele de încălzire cu așchii de lemn să fie foarte economice în comparație cu gazul natural.

Centrala care produce căldură pe bază de biomasă din Jîtomîr. Ucraina folosește aproximativ 6 miliarde de metri cubi de gaz natural pe an pentru a furniza energie blocurilor, școlilor și spitalelor.

Dar bogăția în biocombustibil a Ucrainei se află cu adevărat în sectorul său agricol, spun experții.

Sectorul agricol al națiunii a prosperat în ultimele două decenii, pe măsură ce investițiile se revarsă în câmpurile sale fertile, creând biomasă din ce în ce mai solidă.

Ucraina este cel mai mare producător mondial de floarea-soarelui, ale cărei deșeuri pot fi atât arse pentru producerea de căldură, cât și transformate în biogaz - un amestec de metan și dioxid de carbon - pentru producerea de electricitate.

Țara este și unul dintre cei mai mari producători de grâu.

Geletuha a spus că vede paiele devenind sursa dominantă de biomasă în Ucraina în următorii ani și estimează că biomasa va înlocui încă 5 miliarde de metri cubi de consum de gaze naturale în Ucraina până în 2030.

Jîtomîr încălzește deja două școli cu paie, a spus Suhomlin.

Sectorul agriculturii poate deveni, de asemenea, o sursă cheie de biometan, o sursă de energie regenerabilă aproape identică cu gazul natural care provine din eliminarea dioxidului de carbon din biogaz.

Ucraina a adoptat luna trecută o lege care definește biometanul, deschizând ușa investitorilor care pot începe, în sfârșit, să producă și să-l transporte prin sistemul de conducte al națiunii.

Ucraina ar putea produce în mod realist 5 până la 6 miliarde de metri cubi de biometan în următorii 15 ani, cu 1 miliard de metri cubi deja posibil până în 2025, a spus Tomliak.

Ținta pentru 2025 ar necesita investiții de până la 2 miliarde de dolari, dar Tomliak este de părere că șocul energetic din acest an poate servi drept catalizator pentru a face banii să circule.