Cum a schimbat pandemia piața drogurilor și viața consumatorilor

Pandemia de coronavirus și măsurile de restricție care au fost impuse de autorități au avut efecte asupra traficului și consumului de droguri la nivelul Uniunii Europene (UE), însă nu le-au redus semnificativ, arată Raportul European privind Drogurile în 2020, realizat de EMCDDA – Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie, o agenție independentă a UE.

Măsurile de izolare impuse de autorități în Europa au afectat inițial piețele de droguri, iar drogurile au devenit mai puțin accesibile, ceea ce a dus la creșterea prețurilor. Situația nu a fost însă de durată, arată raportul, iar traficul de droguri a revenit la normal pe măsură ce autoritățile au relaxat măsurile de izolare strictă.

Totuși, izolarea din pandemie a schimbat obiceiuri: a crescut interesul pentru traficul de droguri tranzacționate online, pe piețele de pe „darknet” (rețea inaccesibilă prin metodele clasice de navigare online).

„În general, de la apariția pandemiei, web-ul de suprafață și piețele darknet, social media și aplicațiile de comunicare criptate par să joace un rol mai proeminent în obținerea drogurilor la nivelul consumatorilor. Sunt în scădere tranzacțiile față în față cu droguri, precum și folosirea banilor cash ca formă de plată, la tranzacțiile individuale, și este posibil ca aceste schimbări comportamentale să persiste, odată stabilite”, arată raportul agenției UE.

În România, s-a scumpit heroina, iar armata a intrat în Ferentari

Restricțiile din pandemie nu au schimbat major în România piața drogurilor și nici obiceiurile de consum ale păturii sărace de consumatori, cei de heroină, povestește pentru Europa Liberă Cristina Fierbințeanu, coordonatoare în cadrul organizației ARAS, care se ocupă de reducerea riscurilor în rândul consumatorilor de droguri, inclusiv prin oferirea de tratament celor dependenți de heroină.

„În timpul restricțiilor din perioada stării de urgență au venit acele mașini militare pe străzi și patrulau pe străzile din Ferentari, îi opreau și îi trimiteau la loc în bloc. Au fost probleme de câteva ori când consumatorii nu au fost lăsați să părăsească străzile respective, să meargă la centru și să-și ia tratamentul”, își amintește Fierbințeanu.

Un efect inițial al restricțiilor a fost, ca în toată Europa, scumpirea drogurilor, pentru că nu se mai găseau așa de ușor. „S-a scumpit gramul de heroină cu câteva zeci de lei. Depindea de unde cumpărai, cât cumpărai, iar prețul varia între 150 și 200 de lei”, explică reprezentanta ARAS.

Acest lucru nu a însemnat însă că a scăzut consumul celor dependenți de droguri, explică Cristina Fierbințeanu: „Ei au continuat să își procure droguri. Există și „legalele”. Patternul lor de consum, cum se injectează și de câte ori, nu s-a schimbat în pandemie”.

Problema multor utilizatori de heroină, cei cu care ARAS are contact pentru a-i trata de dependență, a fost nu doar că nu au mai găsit droguri, ci că au rămas și fără bani, ca de altfel mulți alți cetățeni implicați în economia „la negru”: „Mulți dintre clienții noștri lucrează fără forme legale, sunt zilieri, cărăuși, ospătari. În pandemie, ei au rămas fără bani, pentru că totul s-a închis”.

Cel puțin în cazul consumatorilor de heroină săraci, orientarea către mediul online pentru a-și achiziționa drogurile nu a avut loc, așa cum s-a întâmplat în restul Europei, mai arată Cristina Fierbințeanu: „Clienții la care noi avem acces nu sunt mari utilizatori de internet. Noi avem acces la pătura săracă a consumatorilor de droguri, care folosesc heroină și metadona care ajunge pe piața neagră. Heroina este drogul săracului, din păcate. Cei bogați, de prin cluburi, folosesc cocaină, ecstasy, amfetamine”.

Heroina ocupă ultimele locuri în consumul de droguri la nivelul Europei, ca și în România, însă este poate cel mai „vizibil” drog ca impact în spațiul public, pentru că provoacă cele mai multe decese prin supradoză și boli asociate injectării (SIDA, hepatită, etc.). La nivelul UE, peste 80% din decesele provocate de supradoze de drog sunt din cauza heroinei.

În România, nu doar că utilizatorii de heroină sunt săraci, dar au acces și la o „marfă” de foarte proastă calitate, care le poate pune viața în pericol și mai mult, explică Cristina Fierbințeanu, de la ARAS.

„În România, puritatea heroinei este foarte scăzută. Din câte știu eu, de la consumatori, marfa nu vine în țară din Afganistan, unde este cam 90% din producția de heroina a lumii, ci se duce prin Iran și vine pe undeva pe jos, iar în România ajunge pe undeva dinspre Macedonia. Nu vine direct prin Rusia, ci pe un traseu mai lung. Efectul este că fiecare dealer „taie” marfa, cu var, cu ceaiuri instant. Și atunci un gram de heroină în România nu e un gram. Se vehiculează cifre de 15-20% de puritate”, relatează reprezentanta ARAS ce a auzit de la consumatorii de droguri cu care intră zilnic în contact, cărora le oferă tratament anti-dependență.

Traficanții s-au reorientat în pandemie

Cannabis-ul rămâne cel mai consumat drog la nivelul UE, cu peste 27% din populația adultă care declară că a consumat măcar o dată în viață acest drog. Următorul drog ca prevalență în UE este cocaina, cu aproape 18 milioane de utilizatori cel puțin o dată în viață. Clasamentul consumului de droguri este completat în ordine de MDMA (pastilele de tip ecstasy), amfetaminele și heroina.

În România, conform celui mai recent raport al Agenției Naționale Antidrog, cannabis-ul este cel mai consumat drog, urmat de „noile substanțe psihoactive” (așa-numitele „legale”).

Pandemia și restricțiile sociale prin care autoritățile au încercat să o controleze au dus și la scăderea consumului de droguri folosite mai des în timpul socializării, cum ar fi MDMA și cocaina. A crescut însă interesul pentru noile substanțe psihoactive, care au putut fi procurate mai ușor, în lipsa altor droguri.

În ce privește traficul de droguri, restricțiile din pandemie nu l-au afectat, arată raportul european privind drogurile în 2020. Mai mult, a existat îngrijorarea că traficanții au profitat de concentrarea forțelor de ordine pe impunerea restricțiilor Covid-19. Traficul s-a concentrat mai mult pe exploatarea transporturilor comerciale de marfă, care nu au fost supuse restricțiilor în pandemie.

„Cu toate acestea, instabilitatea din această perioadă a dus la un mediu tot mai volatil pentru afacerile criminale de pe lanțul de distribuție a drogurilor în Europa și pare că a dus la niveluri crescute de violență între furnizorii intermediari și distribuitori”, mai notează raportul.

Impactul pandemiei asupra organizațiilor anti-drog

Restricțiile din timpul pandemiei le-au încurcat afacerile criminale traficanților, dar au creat probleme și organizațiilor care se ocupă cu reducerea efectelor consumului de droguri și cu serviciile de tratament antidrog.

„Serviciile au avut întreruperi, însă abordările inovative de a furniza tratamente au ajutat la contracararea acestora. Astfel de inovații includ o flexibilitate mai mare în prescrierea tratamentului de substituție și procurarea de materiale de reducere a efectelor, o mai largă utilizare a opțiunilor de sănătate electronice și mobile și o abordare mai proactivă de a ajunge la pacienții cu restricții de mobilitate”, arată raportul, care amintește și partea negativă a lucrurilor – lipsa integrării acestor servicii în sistemele naționale de sănătate, ceea ce a dus și la neincluderea lor în strategiile privind combaterea Covid-19.

În România, consumatorii de droguri înscriși la tratament au putut circula în timpul restricțiilor din starea de urgență, pe baza formularelor cu excepții care permiteau cetățenilor să iasă din case.

„Ei au putut veni la noi la centru. Toți am circulat cu acel formular, le-am împărțit și clienților. Tratamentul substitutiv este important, este ca la diabetici”, explică Cristina Fierbințeanu, de la ARAS.

Totuși, autoritățile nu s-au preocupat de protejarea acestei categorii vulnerabile și nici a celor care le oferă tratament. „În perioada aceasta, noi am reușit să achiziționăm aceste materiale de protecție prin Coaliția PLUS, cu care suntem parteneri, este o coaliție internațională. Așa am avut bani să cumpărăm. Autoritățile nu au făcut nimic special pentru noi. Estimările autorităților despre consumatorii de droguri sunt cam 10-20 de mii. De ce ar fi făcut ceva? Niciun client de-al nostru nu a beneficiat măcar de măști de protecție”, spune reprezentanta ARAS, pentru care politica autorităților române față de consumul de droguri se rezumă doar la vorbe, nu și la fapte.

Principalele provocări privind drogurile în Europa

• sunt capturate transporturi de droguri tot mai mari. Are loc o creștere a cantităților traficate de cocaină, rășină de cannabis și heroină, transportate pe mare, lucru care indică faptul că grupările de crimă organizată au infiltrat lanțurile de distribuție legale – rutele de transport maritim și marile porturi.
• cocaina ridică probleme din ce în ce mai mari în Europa. Puritatea acestui drog a crescut și tot mai multe persoane caută tratament pentru prima oară împotriva dependenței de acest drog. În 2019, autoritățile române au capturat aproape două tone de cocaină pe litoralul Mării Negre, în zona Sfântu Gheorghe, după ce o barcă folosită de o mare rețea de traficanți a eșuat. Cocaina venea din Columbia, prin Brazilia, unde un important lider al traficului de droguri a creat o rețea de transport prin România și Serbia, către Vestul Europei. Valoarea de piață a drogurilor capturate a fost estimată de procurorii DIICOT la circa 600 de milioane de euro, cocaina respectivă având o puritate foarte mare, de 90%.
• volumul de heroină capturată în UE aproape s-a dublat în 2018, ajungând la aproape 10 tone. Există informații că heroina a început să fie fabricată în interiorul UE.
• rășina și plantele de cannabis conțin în prezent de două ori mai mult THC (substanța activă din acest tip de drog) decât aveau în urmă cu 10 ani.
• în Europa există din ce în ce mai multe laboratoare și locuri de producție de droguri.
• substanțele mai puțin comune și mai puțin controlate, precum ketamina, GHB sau LSD au început să fie mai des folosite. De asemenea, noile substanțe psihoactive (așa-numitele „legale”) se diversifică la un ritm alarmant. În 2019, au fost depistate 53 de noi astfel de substanțe.
• supradozele de droguri afectează din ce în ce mai mult populația vârstnică. Între 2012 și 2018 a avut loc o creștere cu 75% a supradozelor la persoanele de peste 50 de ani, iar în 2018 au murit 8.300 de persoane în UE, din cauza supradozelor.