Extrema-dreaptă românească: Cine sunt cei care au câștigat o treime din Parlament și și-au împărțit voturile autointitulaților suveraniști

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a câștigat a doua poziție la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, cu 18,29% din voturile românilor.

Partidul a fost fondat în octombrie 2019, pe 15 ale lunii, de Marius Lulea, actual prim-vicepreședinte, și de Iosub Cosmin-Teodor. El se prezintă ca „un român din Sfântu-Gheorghe”.

Pe 24 ianuarie 2020, are loc primul Congres al partidului și este aleasă conducerea: George Simion și Claudiu Târziu - copreședinți, Sorin Lavric - președintele Senatului, și Cristian David - secretar general.

La următorul congres, din 2022, George Simion este ales președinte al partidului, Târziu rămâne președinte al Consiliului Național, iar Lavric președintele Senatului partidului. Marius Lulea intră pentru prima dată în conducerea partidului ca prim-vicepreședinte.

Marius Lulea (stânga), fondator, prim-vicepreședinte și propunerea de premier a Alianței pentru Unirea Românilor.

AUR a intrat în Parlament, în 2020, surprinzând întreaga clasă politică. A obținut 9% dintre voturi, adică 33 de locuri de deputați și 14 de senatori.

Pe parcursul celor patru ani în parlament, partidul a pierdut o bună parte dintre parlamentari. Unii sunt fondatorii sau președinții celor două partide suveraniste care au reușit să treacă pragul electoral la alegerile din 1 decembrie 2024.

La Camera Deputaților mai au, înainte de finalul actualului mandat, conform site-ului oficial, doar 24 de deputați.

SOS, partidul Dianei Șoșoacă, politicianul prorus asumat

Partidul SOS România a fost fondat în noiembrie 2021 de către Marcel Viziteu și soții Adeluța și Gabriel Gib, ultimul fiind fost membru al Partidului Socialist Român (PSR). Avea sediul în județul Vâlcea, la Călimăneşti, pe strada Crişan la numărul 21.

Pe 21 noiembrie 2022, senatoarea Diana Iovanovici Șoșoacă e aleasă președinta partidului.

Diana Șoșoacă ajunsese senator, în 2020, pe listele AUR.

Ea și alți patru parlamentari ai Alianței pentru Unirea Românilor candidaseră pe listele AUR din partea Partidului Neamul Românesc, fondat de Ninel Peia, fost membru PSD, dat afară din partid cauza pozițiilor antivacciniste.

Ședința plenului reunit pentru votarea bugetului, 2023. Diana Șoșoacă și George Simion fac o nouă scenă în Parlamentul României.

Pe 10 februarie 2021, Diana Iovanovici-Șoșoacă a fost exclusă din grupul parlamentar al partidului AUR din motive de indisciplină.

De la tribuna parlamentului, Șoșoacă a susținut că vaccinul Pfizer/BioNTech „distruge matricea națională a poporului român”.

Sorin Lavric, coleg de grup parlamentar, i-a cerut să înceteze și ar fi cerut ca microfonul să fie tăiat în timp ce vorbea senatoarea. Șoșoacă l-a acuzat pe acesta de „misoginism sau politically correct”.

Diana Șoșoacă a căpătat notorietate ca urmare a discursului antivaccinist agresiv promovat în postări devenite virale pe rețelele sociale.

În septembrie 2021, a mers împreună cu un grup de adepți la un centru de vaccinare din județul Neamț, pentru a bloca vehiculele care duceau câteva persoane acolo pentru a fi imunizate împotriva Covid-19.

Senatorea a fost citată de poliție pentru tulburarea liniștii publice. Șoșoacă a susținut că a dat curs unui „apel al sătenilor” de a opri caravana de vaccinare.

Parchetul i-a făcut dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor, dar, la trei ani de la întâmplare, Justiția nu a dat niciun verdict în acest caz.

Diana Șoșoacă participă la ședinţa solemnă comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor, dedicată aniversării a 30 de ani de la adoptarea Constituţiei, 6 decembrie 2021.

Valul de simpatie pro-Șoșoacă a ajutat-o să obțină șefia partidului SOS România. Ea a continuat cu un discurs anti-UE, anti-NATO și pro-Putin. Diana Șoșoacă a fost invitat de cinste în ultimii ani la recepțiile de la Ambasada Rusiei.

De exemplu, pe 5 octombrie 2021, într-un „edict” care sumariza voința participanților la un miting antivaccinist ținut în piața publică cu două zile mai devreme, Șoșoacă a atacat NATO și Uniunea Europeană, despre care a zis că ar fi forțe suprastatale care ar conduce România.

Edictul a fost promovat de Sputnik România și a fost apoi citit de la tribuna parlamentului.

Mesajul anti-Europa al Dianei Șoșoacă s-a amplificat spre finalul lui 2021.

„Fă, Europo, tu mori, noi înviem și trăim in veacul vecilor! Și cu tine vor muri toți veneticii și trădătorii neamului și țării pe care i-ai cumpărat și i-ai făcut să trădeze! Piei, Fă, Europo! Piei, cu diavolii tăi cu tot! Aici este grădina Maicii Domnului! Pe aici nu se trece!”, a fost o postare a senatoarei din 5 decembrie 2021 pe rețele sociale.

Diana Șoșoacă este un om de casă al Ambasadei Rusiei. Ultima vizită despre care se știe public a avut loc la scurt timp după ce Diana Șoșoacă a câștigat unul dintre cele două fotolii de eurodeputat ale partidului său la alegerile europarlamentare din iunie 2024.

Pe 12 iunie, ea a fost la o recepție cu noul ambasador rus la București, Vladimir Lipaev, și a dat vina pe Europa și pe NATO pentru războiul din Ucraina și a anunțat deschiderea Moscovei de a „a relansa legăturile rupte” cu România, dacă Bucureștiul are „disponibilitatea de a-și abandona cursul neprietenos față de Rusia”.

Spre deosebire de Șoșoacă, AUR a încercat permanent să promoveze un discurs suveranist nuanțat.

Pe listele SOS România pentru alegerile parlamentare din decembrie 2024 apare Dumitru Coarnă, fost sindicalist.

Ales pe listele PSD în 2020, Coarnă a dezertat pentru partidul lui George Simion și al lui Marius Lulea. În martie 2023, el și alți membri din AUR Călărași au demisionat din partid, invocând refuzul conducerii de a înființa filiale județene și nerespectarea de către conducere a statutului AUR.

El este acum unul dintre posibilii parteneri, alături de Diana Șoșoacă, ai AUR.

POT - partidul oamenilor din AUR

Partidul Oamenilor Tineri (POT) a fost înființat „în familie” de deputata Anamaria Gavrilă (în AUR până în 2021) și de sora ei, împreună cu o doctoriță din Hunedoara.

Gavrilă a ajuns în parlament în 2020 pe listele AUR. Venea, conform propriilor susțineri, după șapte ani petrecuți în Anglia și alți opt în Germania, unde activase în domeniul imobiliarelor.

A fost aleasă deputat de Hunedoara și a părăsit partidul în august 2021, după ce le-a reproșat foștilor colegi că nu a fost sprijinită să depună o moțiune pentru ca Termocentrala Mintia să nu fie închisă.

Șefa partidului POT, Ana-Maria Gavrilă, fostă deputată AUR.

În mesajul de pe Facebok de la acel moment, deputat ex-AUR arăta că are „un respect deosebit pentru acei parlamentari AUR care au ajuns în această poziţie din dorinţa de a ajuta ţara lor”, precizând că, pe mai departe, va susţine „orice proiect al oricărui partid” de care va fi convinsă că îi va ajuta pe români.

POT s-a înființat, conform actelor de la tribunalul București, pe 9 martie 2023. Fondatori: Anamaria Gavrilă, sora ei - Bianca Eugenia Gavrilă și Crinela Mihaela Meidinger, o doctoriță din Hunedoara, locul de baștină al surorilor Gavrilă.

POT s-a poziționat ca partid anti-avort, anti-vaccin și a fost primul susținător al candidatului Călin Georgescu la prezidențiale.

Polul extremist, pe cale să se coalizeze

Imediat după alegeri, chiar în seara zilei de 1 decembrie, liderul SOS, Diana Șoșoacă, a cerut ca „toate forţele suveraniste să intrăm la guvernare, chiar şi cu un guvern minoritar, pentru că toate partidele care sunt date de sondaje ca fiind câştigătoare sunt partidele globaliste care timp de 35 de ani au distrus România”.

„În acest context, partidul S.O.S. România nu se bucură şi vă spun de ce: nu te poţi bucura când ţara este în haos, în degringoladă şi în faliment”, a mai spus ea.

Într-o declarație pentru Europa Liberă, prim-vicepreședintele AUR, Dorin Lulea, e mai temperat.

El spune că va purta discuții cu partidele nou-intrate în Legislativ, dar că nu poate afirma dacă ar fi ceva de negociat cu acestea: „Trebuie să vedem întâi care este viziunea lor cu privire la viitorul României”.

El și colegii săi sunt însă mai atenți la ce se va întâmpla în turul II al alegerilor prezidențiale.

Politolog: Vor trage tare pentru președinte

Sergiu Mișcoiu, cercetător și profesor de științe politice la Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, explică pentru Europa Liberă că, până la un răspuns despre un viitor guvern, forțele suveraniste au un obiectiv comun.

Prof. dr. Sergiu Mișcoiu consideră că POT va încerca coalizarea polului extremist dacă Călin Georgescu va câștiga alegerile prezidențiale din 8 decembrie.

„Ne așteptăm la o campanie foarte bine articulată pentru susținerea lui Călin Georgescu. Este șansa lor de a ajunge într-un viitor guvern sau formulă guvernamentală pe care și-o doresc”, afirmă Sergiu Mișcoiu.

Un guvern în care să se regăsească toate forțele de extremă-dreapta este destul de greu de imaginat încă, dar nu imposibil.

„Există diferențe între ei, nu din punct de vedere strategic și ideologic, ci mai degrabă din cauza animozităților personale. Vedem cazul Simion-Șoșoacă sau dintre Simion și alții, dar au țeluri comune, au aceleași obiective”, explică Sorin Mișcoiu.

Un guvern suveranist ar putea avea participarea, în viziunea lui Mișcoiu, a unei părți din PSD sau din alte partide, fie prin prezența directă în guvern, fie doar prin susținerea în Parlament.

În privința unei înțelegeri în cadrul polului suveranist, cel care ar putea asigura medierea între forțele aflate într-un conflict în ultimele zile ar fi Partidul Oamenilor Tineri, apropiat de Călin Georgescu și promotor al unui discurs de pace și înțelegere.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.