În iulie 2023, Anamaria Gavrilă (41 de ani), care cu trei ani înainte fusese aleasă deputat pe listele AUR, a fondat, împreună cu sora ei și cu o doctoriță din Hunedoara, Partidul Oamenilor Tineri.
Gavrilă a părăsit în 2021 Alianța pentru Unirea Românilor din cauza neînțelegerilor cu conducerea partidului și a rămas deputat independent.
În luna iunie a acestui an, partidul său a participat la alegerile locale și a reușit să câștige 18 mandate de primari și 11 de consilieri locali, potrivit datelor AEP.
La alegerile europarlamentare, organizate în aceeași zi, POT nu a avut candidați, iar la prezidențiale a declarat în repetate rânduri pe rețelele sociale, în special TikTok, că îl susține pe Călin Georgescu, candidatul clasat pe primul loc în urma alegerilor din 24 noiembrie.
Rezultatele provizorii de la alegerile parlamentare arată că POT a luat peste 591.805 de voturi la Senat, adică 6,39%, iar la Camera Depuților a strâns peste 596.625 de voturi, adică 6,45%.
Cine este Anamaria Gavrilă
Deputata Anamaria Gavrilă (41 de ani) are masterat în finanţe şi real-estate la Universitatea din Reading, în Anglia.
Între 2002 și 2007 a studiat economie la Universitatea de Vest din Timișoara.
Între 2017 şi 2018, Anamaria Gavrilă a lucrat pentru GLL Real Estate Partners în Germania.
A participat la tranzacţii imobiliare de sute de milioane de euro pe pieţele din Australia, Ungaria sau Germania, potrivit CV-ului încărcat pe site-ul Camerei Deputaţilor.
Misiunea POT
Potrivit informațiilor de pe site-ul sieupot.ro, partidul nu are sediu fizic. La numărul de telefon afișat nu răspunde nimeni, iar pe WhatsApp oricărui mesaj i se răspunde automat: vei fi contactat de către partid.
Pe pagina de internet a partidului e și programul politic și e explicat ce înseamnă să fii român: „Misiunea de Român este să lăsăm o țară mai bună, în care românii trăiesc în armonie, prosperitate și cu demnitate pe plan internațional”.
Pe același site mai scrie că „România trebuie să avanseze în dezvoltarea sa, dar această dezvoltare ar trebui să conducă, în final, spre armonie - între oameni, între om şi natură şi mediul său înconjurător”.
„Trebuie evitat trendul de a reduce omul la un simplu număr, o statistică şi un consumator”, mai scrie în programul partidului.
Europa Liberă a solicitat o poziție cu privire la succesul POT de la președinta Anamaria Gavrilă dar, până la publicarea acestui articol, nu am primit vreun răspuns.
Este POT partidul lui Călin Georgescu?
Multe din principiile declarate de Călin Georgescu, care a obținut cele mai multe voturi în primul tur al prezidențialelor, se găsesc și la reprezentanţii formaţiunii, așa cum reiese în prezentarea de pe site-ul partidului:
„Prin implementarea practică a valorilor creştine fundamentale - iubirea, dăruirea, iertarea, acceptarea şi cultivarea potenţialului uman specific fiecăruia dintre noi, vom atinge nu doar bunăstarea materială, ci şi armonia.”
POT, prin postările de pe TikTok, a spus de multe ori că îl susține pe Călin Georgescu, dar acesta din urmă nu a recunoscut public că ar fi partidul său și a clamat că nu are în spate nicio formațiune politică.
În mod asemănător lui Călin Georgescu, POT este vizibil pe TikTok.
Hashtag-urile #partiduloamenilortineri și #pot au peste 7 milioane de vizualizări în luna noiembrie.
Pe 2 decembrie, statisticile de la TikTok arată că hashtag-urile #partiduloamenilortineri și #pot au intrat în top 50:
- #pot - pe locul 13 - în creștere
- #partiduloamenilortineri - pe locul 45 - în creștere.
În total, POT a avut 79 candidați la alegerile parlamentare din 2024. Mulți sunt antreprenori, avocați, șoferi, experți vânzări ori ingineri. Însă partidul nu a avut candidați pe liste electorale în toate județele.
Pentru că alte partide mici nu au trecut pragul de 5% necesar intrării în parlament, multe din voturile lor se vor redistribui inclusiv la POT. Legea privind alegerile parlamentare prevede că toate voturile partidelor care au obținut, la nivel național, sub pragul electoral (5%) se restribuie, proporțional, partidelor devenite parlamentare.
POT s-ar putea afla într-o situație nemaiîntâlnită în cazul unui partid.
Potrivit deputatului Uniunii Salvați România (USR) Claudiu Năsui, POT ar trebui să primească șapte mandate de senator la redistribuire, iar singurele judeţe unde se pot aloca aceste mandate sunt Giurgiu şi Ialomiţa.
Numai că în aceste două județe POT nu a depus vreo listă de candidaţi și nici alte partide nu pot primi mandatele, pentru că au deja alocările pline. Situația nu are deocamdată o rezolvare.
Cine vor fi viitorii parlamentari POT?
Pe listele POT sunt și oameni care au avut legături cu Securitatea, cum este cazul lui Marian Rizea (69 de ani), primul pe lista din județul Vâlcea pentru alegerile parlamentare.
Rizea a fost ofițer de Securitate, potrivit relatărilor din presă, iar în campania electorală, pe 16 noiembrie, Anamaria Gavrilă l-a prezentat pe acesta ca fiind „cel mai tânăr” membru POT.
Ea a mai spus că, în ciuda numelui pe care îl are partidul, nu contează vârsta pentru cei care vor să adere.
„POT este despre oamenii tineri care nu renunță niciodată la misiunea de român”, spune Anamaria Gavrilă la Ploiești, așa cum reiese dintr-un videoclip apărut pe pagina sa de Facebook.
La București, POT a participat cu nouă candidaţi - trei la Senat şi şase pe lista de la Camera Deputaţilor.
În prezentările partidului, prima pe lista de senatori de la București este Valentina Aldea (36 de ani), antreprenor şi economist ca profesie.
Într-o postare pe pagina ei de Facebook, în care îşi face o scurtă prezentare a candidaturii, Valentina Aldea afirmă că „misiunea de român poate fi împlinită cu oameni tineri, care se implică plini de curaj, decenţă şi profesionalism”.
Pe locul al doilea pe listă este Ovidiu-Adrian Bîlă (48 ani, economist, ocupaţia tipograf), urmat de Ciprian Dăniţă (36 de ani, product manager, tot de profesie economist).
La Camera Deputaților, primul loc pe lista de candidaţi POT este ocupat de Răzvan-Mirel Chiriţă (39 ani, administrator de societate comercială, licenţiat în știinţe administrative).
Acesta este urmat de pensionarul Daniel Grofu (53 ani, de profesie economist), iar pe locul al treilea se află Iulia-Elena Dinu (27 ani, inspector cu licenţă în comunicare).
Următoarele trei locuri pe lista de candidaţi ai POT la Camera Deputaţilor sunt ocupate de Maria-Amorina Stoian (28 ani, de profesie manager), Diana-Emanuela Măluţan (29 ani, economistă) şi Sergiu-Beniamin Măluţan (30 ani, inginer de sistem informatic).
Foarte activ pe Tiktok, POT declară că nu a cheltuit nimic
Potrivit unei analize a organizației neguvernamentale Expert Forum, în campania electorală, POT a cheltuit 15.000 de lei pentru afișe și 13.000 lei pentru alte tipărituri.
Partidul nu a raportat cheltuieli pentru campanie online.
În total, toate partidele au cheltuit până pe 19 noiembrie 2024, 118 milioane de milioane de lei, după cum arată Expert Forum.
Președinta POT a declarat că ține post cu apă trei zile
Imediat după ce POT a aflat că depășit pragul de 5% pentru a intra în Parlament, președinta Anamaria Gavrilă a declarat că ea, personal, va alege în semn de recunoştinţă un post de trei zile cu apă şi i-a invitat pe colegi să i se alăture.
„Pentru noi este o onoare, din partea românilor, le mulţumim românilor din suflet. În primul şi în primul rând, slavă lui Hristos pentru tot ce ne-a dat şi pentru direcţia pe care o ia România”, a declarat Anamaria Gavrilă.
„Eu, personal, voi alege în semn de recunoştinţă un post de trei zile cu apă şi îi invit pe colegii mei să mi se alăture. Este un semn de recunoştinţă pentru ce ni s-a dat. Mulţumim românilor că s-au trezit, că sunt lângă noi, le simţim puterea”, a mai spus Gavrilă.
Andrei Țăranu: Și POT și AUR par creații ale bisericii. Când ești fericit bei șampanie, nu ții post cu apă
Analistul politic Andrei Țăranu spune că președinta POT, Anamaria Gavrilă, este apropiată lui Călin Georgescu.
„Efectul intrării lor în Parlament este a lui Călin Georgescu. POT a luat voturi de la S.O.S. și poate câteva voturi de la AUR, nu cred că foarte multe. Dar au luat voturi mai ales de la această mișcare suveranist-spirituală a lui Călin Georgescu”, spune Andrei Țăranu.
Politologul susține că cei mai mulți dintre alegătorii care au votat POT au avut această opțiune pentru că au auzit că ar fi lui Călin Georgescu, deși legătura a fost negată public de către acesta.
„Eu cred că POT nu avea șanse dacă nu se lipea de Călin Georgescu. Nu ar fi un vot antisistem” afirmă politologul Andrei Țăranu.
El susține că, în opinia sa, POT și AUR „sunt cel mai probabil extensia politică a bisericilor ortodoxe și a unor grupuri neoprotestante”.
„După ce coaliția pentru familie a eșuat cu acel referendum, de fapt, biserica a intrat într-un refuz puternic față de partidele politice, PSD și PNL, care-i promiseseră sprijin”, adaugă el.
„Cu AUR nu i-a mers, pentru că acolo erau mai multe partide. Părerea mea e că a mai făcut o încercare pe linia asta georgistă. E posibil să apară doamna aceea și să spună «sunt atât de fericită că mâine mă duc să fac post cu apă 3 zile»? Păi unul fericit deschide șampania”, conchide Andrei Țăranu.
Biserica Ortodoxă Română s-a dezis de mai multe ori de legăturile cu partidele politice. Ultima dată, pe 27 noiembrie, BOR a transmis un comunicat prin care le cerea preoților să nu se implice în politica vreunui partid politic.
„Un cleric sau un călugăr care se implică în politica vreunui partid în calitate de membru sau de candidat, dar și prin susținerea unui candidat, încalcă legământul depus la hirotonie și regulamentele Bisericii Ortodoxe Române”, arată comunicatul BOR.
Profesorul Gheorghe Ilie Fârte, specialist în comunicare politică la Iași, spune pentru Europa Liberă că rezultatul POT l-a surprins, deoarece partidul nu a avut suficienți candidați pentru toate circumscripțiile.
„Se pare că au luat mai multe voturi decât aveau nevoie. Au mers în siajul candidatului Călin Georgescu. După părerea mea e un debușeu al alegătorilor, dar nu cred că vor avea contribuții semnificative în Parlament, mi se par complet lipsiți de experiență politică”, spune Gheorghe Ilie Fârte.
Profesorul universitar afirmă că intrarea POT în Parlament este, de fapt, efectul nereformării partidelor politice mari, precum PSD și PNL.
„Ca o portavoce a unui segment de electorat în Parlament, nu e un capăt de țară. Va fi un pol suveranist, dar este vina partidelor politice că nu și-au creat parteneri juniori – cum ar fi Forța Dreptei pentru PNL, de exemplu, să nu fie un singur candidat pe un culoar. Partidele mari vor să domine în continuare și de aici succesul celor mici”, spune Gheorghe Ilie Fârte, care arată că suveraniștii nu s-au înțeles niciodată până acum între ei.
„Sunt foarte multe orgolii în partidele suveraniste. Se vor ciorovăi în continuare cei de la AUR cu cei de la S.O.S și chiar POT. E greu să se coalizeze”, conchide Gheorghe Ilie Fârte.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
