După ce au închis dosarul candidatului ajuns în pole-position în urma primului tur al alegerilor prezidențiale, Călin Georgescu, iar opinia publică l-a acuzat de susținerea de idei legionare, procurorii Parchetului General au simțit nevoia să vină cu explicații publice pentru decizia luată.
„Dispozițiile legale care sancționează săvârșirea infracțiunilor motivate de ură sunt insuficient adaptate la realitățile faptice, fiind de strictă interpretare și limitează situațiile pentru care poate interveni tragerea la răspundere penală”, explică Parchetul General într-o postare pe Facebook.
Mai exact, procurorii spun că articolul de lege poate fi folosit doar împotriva celor care fac apologia unor persoane pentru care există condamnare definitivă pentru una sau mai multe infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război. El mai poate fi folosit și în cazul laudelor aduse la adresa unor persoane din conducerea unor organizații al căror caracter criminal a fost constatat prin hotărârea unei instanțe penale internaționale.
„Aceste condiții prevăzute de norma de incriminare limitează semnificativ sfera persoanelor a căror apologie în discursul public poate întruni elementele constitutive ale unei infracțiuni, de cele mai multe ori simplele referințe generale la personaje istorice care nu au suferit astfel de condamnări penale neîntrunind condițiile prevăzute de textul incriminator”, se mai arată în document.
Cazul Zelea Codreanu
Corneliu Zelea Codreanu a fost fondatorul, ideologul și liderul Mișcării Legionare. Este cel care a executat sau ordonat asasinarea mai multor lideri politici democrați.
În 1924, în fața instanței, îl împușcă pe prefectul de poliție Constantin Manciu, dar este achitat pe motiv că acționase în legitimă apărare.
În 1933, prim-ministrul liberal I. G. Duca, delegat de Carol al II-lea să organizeze alegerile, este asasinat după ce interzisese partidului lui Zelea Codreanu să participe la alegeri. Codreanu a fost achitat din nou, instanța considerând că nu era vinovat de crimă, deși el avea controlul absolut asupra organizației.
În 1936, un grup de zece legionari, studenți la teologie, trag 120 de gloanțe în ziarisul Mihai Stelescu, aflat pe patul de spital. Jurnalistul scrisese împotriva lui Codreanu.
În urma unui răspuns dat lui Nicolae Iorga, care luase poziție față de Mișcarea Legionară („ești un necinstit sufletește”), Codreanu este trimis în instanță pentru ultraj adus unui demnitar în exercițiul funcțiunii. Condamnat la șase luni de detenție, în luna mai 1938 este rejudecat și condamnat la zece ani de muncă forțată.
Scurt istoric al Mișcării Legionare
Mișcarea Legionară fost o organizație naționalist-fascistă în România interbelică devenită partid politic. Avea un caracter mistic-religios, anticomunist,, antisemit, anticapitalism și antimasonic, organizată, finanțată și dirijată cu sprijinul organizației naziste paramilitare SS.
Fondatorul mișcării în România a fost Corneliu Zelea Codreanu, supranumit „Căpitanul”.
În iunie 1930, din motive electorale, Codreanu creează „Garda de Fier”, o organizație care lupta „împotriva expansiunii comunismului”, care urma să fie un fel de partid-umbrelă pentru racolarea altor partide în scopul participării la alegeri.
În apropierea alegerilor din 1933, Codreanu întemeiază partidul „Totul pentru Țară”. Mișcarea este scoasă în afara legii de premierul I.G. Duca. Membrii Gărzii ripostează la 29 decembrie 1933 prin asasinarea premierului Duca în gara din Sinaia.
În martie 1938, Nicolae Iorga îl acuză pe liderul Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, de ultragiu față de un ministru. Codreanu e arestat și condamnat. În noiembrie 1938, e asasinat de alți 13 legionari, de către jandarmii care îi transportau la închisoarea Jilava. A doua zi presa anunță că cei 13 legionari și Codreanu au fost împușcați în urma unei tentative de evadare.
Conducerea mișcării este preluată de Horia Sima, care continuă seria de asasinate politice.
Asasinatele politice ale Mișcării Legionare:
- Ion Gheorghe Duca, prim-ministru - 29 decembrie 1933;
- Mihai Stelescu, legionar, opozant al lui Zelea Codreanu - 16 iulie 1936;
- Armand Călinescu, prim-ministru - 21 septembrie 1939;
- Nicolae Iorga, istoric, fost prim-ministru - 27 noiembrie 1940;
- Virgil Madgearu, economist și politician de stânga - 27 noiembrie 1940;
- Gen. Gh. Argeșanu, militari, fost prim-ministru - 27 noiembrie 1940;
- Mihail Moruzov, șeful serviciilor secrete - 27 noiembrie 1940.
În septembrie 1940, regele Carol al II-lea îl cheamă la guvernare pe generalul Ion Antonescu, susținut de Horia Sima, cu condiția să facă un guvern de uniune națională. Sima încheie cu Antonescu o alianță pentru constituirea unui guvern legionar și a unui „Stat Național-Legionar”.
Partidele politice istorice (liberalii, țărăniștii, social democrații) refuză să participe oficial la guvernare alături de legionari.
În ianuarie 1941, Horia Sima și legionarii organizează o lovitură de stat împotriva lui Antonescu și a Armatei Române. Antonescu învinge rebeliunea legionară în trei zile. Tot atunci, legionarii pornesc pogromul împotriva evreilor din sudul țării.
În iunie, generalul Ion Antonescu, secondat de autoritățile publice locale, declanșează pogromul împotriva cetățenilor de etnie evreiască din orașul Iași, unde au murit 13.266 de evrei.
Codreanu este omorât de jandarmi, în noiembrie 1938, alături de 13 camarazi, sub pretextul unei încercări de evadare.
Suprimarea lui Codreanu nu a însemnat oprirea crimelor. Istoricul Nicolae Iorga, prim-ministrul Armand Călinescu și economistul Virgil Madgearu au fost asasinați în 1939 și 1940 de urmașii în ideologie ai lui Corneliu Zelea Codreanu.
Corneliu Zelea Codreanu nu a fost condamnat de nicio instanță românească pentru crime de război sau alte fapte împotriva umanității și nu s-ar putea încadra în litera legii pe care ar trebui să o aplice procurorii.
Istoric - Nici Hitler nu e formal criminal de război
Marius Cazan este cercetător la Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.
Este doctor în istorie al Facultăţii de Istorie al Universității București și specialist în Holocaustul Românesc. Explică pentru Europa Liberă că mulți dintre liderii mișcărilor naziste din Europa nu au fost condamnați formal de instanțe naționale sau internaționale.
„Nici Hitler nu e criminal de război sau condamnat pentru genocid. E doar un pretext ce invocă Parchetul. Sunt niște personalități care sunt atat de lipite de o ideologie, încat personalitatea lor publică este echivalentă cu ideologia. Corneliu Zelea Codreanu nu e venerat astăzi pentru că arăta bine sau pentru că avea ochii albaștri, ci pentru că a fost liderul Mișcării Legionare”, explică Cazan.
El spune că nici partidul nazist nu s-ar încadra în prevederile legii românești, deci nici a doua prevedere legală nu e inaplicabilă.
„La rigoare nu. Partidul nazist, din câte știu eu, nu a trecut prin judecata unui instanțe penale internaționale. Acest concept apare ceva mai târziu, ca urmare a Holocaustului”, explică Cazan.
Apologia lui Ion Antonescu
Ion Antonescu, premierul României pe vremea pogromurilor de la Iași și București care au dus la asasinarea a peste 13 mii de evrei, a fost condamnat de șase ori la pedeapsa cu moartea și executat pentru crimele împotriva evreilor.
El este invocat deseori în discursul public din ultimii ani.
Călin Georgescu, calificat pe prima poziție în turul 1 al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, spunea în 2022, într-o emisiune TV, că „nu se teme că va fi izolat când îi numeşte eroi pe Corneliu Zelea Codreanu şi Ion Antonescu” sau că „Zelea Codreanu s-a luptat pentru moralitatea fiinţei umane".
De asemenea, întrebat despre asasinarea lui Armand Călinescu şi Nicolae Iorga de către legionari, Călin Georgescu a răspuns, în aceeași emisune: „Când istoria este mistificată, nu ai ce să discuţi".
Pe 2 februarie 2022, aceste declarații i-au adus lui Călin Georgescu un dosar penal. Patru luni mai târziu, Parchetul închidea dosarul:
„În data de 2 iunie 2022, procurorul de caz a dispus clasarea cauzei în baza art.16 alin.1.lit) din Codul de procedură penală (fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege)“
Documentul prin care Ion Antonescu a fost condamnat este public are peste 700 de pagini și este postat pe site-ul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.
Lotul Antonescu – din care făceau parte 13 persoane, printre care Ion Antonescu, Mihai Antonescu, vicepreședinte al Consiliului de miniștri și ministru al Afacerilor Străine, Gheorghe Alexianu - fostul guvernator al Transnistriei, și Constantin Vasiliu, fost secretar de stat în Ministerul de Interne – a fost acuzat și judecat în 1946 de Tribunalul Poporului ( înființat după cel de Al Doilea Război Mondial de guvernul României împreună cu Comisia Aliată de Control pentru anchetarea criminalilor de război). Din Lot a făcut parte și Horia Sima, fost lider al Mișcării Legionare, după moartea lui Zelea Codreanu - el a fost judecat și condamnat la moarte în lipsă.
A fost două capete de acuzare pentru Lotul Antonescu: „dezastrul țării și crime de război prin aceea că au trădat interesele poporului român punând țara în slujba dușmanului fascist și hitlerist” și „crime contra umanităţii şi politică rasială a regimului Antonescu pentru uciderea şi deportarea evreilor, ţiganilor şi a altor rase indezirabile”.
Conform informațiilor publice, apologia lui Ion Antonescu sau a lui Horia Sima este pedepsibilă penal, spre deosebire de apologia lui Zelea Codreanu.
Promovarea de însemne legionare, sancționate de lege
Ordonanța 13/2002 prevede însă sancțiuni pentru promovarea de simboluri fasciste și le definește pe acestea ca „drapelele, emblemele, insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum și orice alte asemenea însemne, care promovează ideile, concepțiile sau doctrinele doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”.
În această categorie se încadrează orice personaj-simbol legionar, deci și cei pentru care nu există condamnări definitive pentru infracțiuni contra umanității, printre care Zelea Codreanu.
Imagini cu simboluri legionare au devenit extrem de prezente în spațiile publice, în ultimii doi ani, spun istoricii familiarizați cu fenomenul. În cele mai multe cazuri, imaginea liderului Zelea Codreanu apare pe stickere mici lipite în toaletele barurilor/restaurantelor sau pe semnele de circulație din marile orașe.
Majoritatea sunt însoțite de alte însemne legionare oarecum necunoscute publicului larg. Mesajele sunt țintite către adepți. Și în toaleta Aeroportului Otopeni, în martie acest an, au apărut afișe cu Zelea Codreanu.
Pentru acest tip de infracțiuni, au existat și condamnări.
Un bărbat de 23 de ani din Teleorman a fost condamnat, în 2020, la 4 ani de închisoare cu executare pentru incitare la ură și discriminare și afișare de simboluri fasciste pe rețele online de socializare. El făcuse mai multe postări rasiste și misogine pe Facebook, începând cu 2015, când avea 18 ani și era în clasa a XI-a de liceu. Procesul a durat mai mult de trei ani și jumătate.
În cele mai multe dintre situații – precum cel al fostului primar al Constanței, Radu Mazăre, care a defilat îmbrăcat în uniformă de ofițer nazist la o paradă din 2009 – dosarele nu au mai ajuns în instanță, pentru că judecătorii au dat neînceperea urmăririi penale.
Parchetul General se plânge, dar nu face nimic
Parchetul General este instituția care poate solicita modificarea legii astfel încât ea să fie aplicabilă, de fiecare dată când constată că legea e inaplicabilă.
Cererea se face către Parlament sau Guvern, prin intermediul Ministerului Justiției.
Europa Liberă a solicitat un punct de vedere Ministerului Justiției. Alina Gorghiu, ministra liberală a Justiției, a declarat, pentru Europa Liberă că, în ultimul an, nu a primit vreo cerere de modificare a legii de la Parchetul General.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
