Aprobarea de către țările europene a candidaturii Laurei Codruța Kövesi la postul nou-înființat de procuror european anti-fraudă a fost reflectată pe larg în presa din Cehia și Slovacia, două țări marcate în ultimii ani de scandaluri de corupție la nivel înalt.
În Cehia, subiectul care domină de mai multe luni actualitatea politică internă este bănuiala că premierul Andrej Babis, proprietarul de facto al unui imperiu economic, a abuzat de subvențiile europene ca să-și construiască un fel de fermă de agrement numită „Cuibul berzei”.
În prezent, urmărirea penală a lui Babis este suspendată în urma deciziei procurorului de caz, dar ar putea fi reluată. Ancheta a fost realizată inclusiv pe baza unor date ale biroului anti-fraudă al UE, OLAF. El a sugerat că Babis ar fi greșit, dar constatarea are rol consultativ, iar ancheta cehească, cel puțin în faza actuală, o dezminte.
Un portal de știri și comentarii cehesc, Forum24, se întreabă retoric într-un articol despre numirea Laurei Codruța Kövesi în postul european dacă asta nu cumva „îi dă fiori” lui Babis. Autorul, Jan Jandourek, spune că românca este „spaima politicienilor corupți români”, iar în noua calitate va putea porni dosare penale pentru abuzarea de fonduri europene.
Babis însuși, care susține că este nevinovat, nu a comentat în nici un fel numirea lui Kövesi.
Jan Jandourek amintește printre altele că la înființarea noului post, de procuror european anti-fraudă, au participat 22 de țări din UE, inclusiv Cehia.
Una din cele mai prestigioase publicații progresiste din Cehia, revista Respekt, se oprește într-un articol despre „colecționara româncă de scalpuri corupte” inclusiv asupra lipsei de sprijin guvernamental românesc pentru candidatura lui Kövesi.
„Faptul că a fost aleasă de PE drept candidată pentru noul post ar fi putut fi perceput ca o recunoaștere pentru România, care avea în acea perioadă președinția pe șase luni a UE. Politicienii români au avut însă alte vederi”, notează autoarea articolului, Andrea Prochazkova. Ea menționează chiar ipoteza că drumul lui Kövesi spre noul post a fost așa de întortocheat, inclusiv din cauza lobby-ului făcut de Guvernul Dăncilă prin capitale europene, convinse de români, cel puțin temporar, să-l prefere pe contracandidatul francez.
Revista Respekt notează, de asemenea, că în ascensiunea lui Kövesi există și o „filieră cehească”: o parte din atribuțiile noului post se aflau în trecut în portofoliul ocupat de cehoaica Vera Jourova, comisarul justiției, consumatorului și egalității de gen. Jourova a salutat cu căldură victoria lui Kövesi, spunând: „Pentru edificarea renumelui unei asemenea instituții noi e nevoie de credit în lupta împotriva corupției. Iar Laura Kövesi are asemenea credit, cu siguranță”.
Portalul de știri Info.cz notează că ascensiunea lui Kövesi este importantă mai ales pentru România, care nu a avut până acum reprezentanți în posturi europene atât de înalte.
Comentatorul Jan Palicka adaugă că în noua funcție, Kövesi va avea atribuții foarte largi, dar din păcate nu și în două dintre țările care nu intră sub jurisdicția noii procuraturi – Ungaria și mai ales Polonia – aceasta din urmă cea mai mare beneficiară de fonduri europene.
În Slovacia, ascensiunea româncei a stârnit poate unele din cele mai emoționante reacții. În aprilie, când era candidată, Kövesi a primit „binecuvântarea” familiei ziaristului Jan Kuciak, ucis pe când investiga cazuri de corupție la cel mai înalt nivel. Moartea lui Kuciak și a logodnicei sale a dus la căderea unui guvern în Slovacia, după cele mai mari demonstrații de stradă din 1989, jucând și un rol important în alegerea ca președintă a activistei civice Zuzana Caputa, probabil singura personalitate progresistă aflată la conducerea unei țări din Grupul Vișegrad.
Ziarul slovac Dennik scria atunci că dacă procuroarea europeană va fi tocmai Kövesi, „noua procuratură nu va fi încă o instituție de prisos, ci un scut real împotriva marilor furturi de bani europeni”.
Mai multe ziare slovace o elogiază acum pe Kövesi, citând declarații ale unor politicieni slovaci, dar adaugă că tocmai Slovacia ar putea pune bețe în roate noii instituții conduse de româncă: ca să poată să înceapă să funcționeze după program, în 2020, procuratura trebuie să aibă desemnați deja 22 de procurori din țările membre – iar Slovacia tărăgănează procesul, nereușind încă să „adune” trei candidați din care să se aleagă procurorul „național”.