Ziarul german Suddeutsche Zeitung, a scris despre drepturile munictorilor străini și despre vizita ministrului Violeta Alexandru, sub titlul „Cazare groaznică, bani puțini și, de deasupra, corona”.
„Când un ministru român parcurge cu automobilul peste 1.700 km pentru a se convinge personal de condiţiile în care lucrează conaţionalii săi, trebuie să fie vorba de ceva urgent. Prea multe relatări au sosit din Germania, afirmând că muncitorii din România sunt prost trataţi de angajatorii lor. Unii susţineau chiar că sunt exploataţi. Pe deasupra sute de muncitori sezonieri din Europa de Est care lucrau în abatoare şi locuiau în adăposturi comune s-au infectat cu coronavirus.
Îți mai recomandăm Sezonierii români schimbă legea în Germania. Declarație comună a celor doi miniștri ai Muncii
Deci ministrul român al Muncii şi protecţiei sociale, Violeta Alexandru, s-a suit la volan şi a plecat din Bucureşti prin Ungaria, Viena şi Cehia la omologul său din Berlin, Hubertus Heil – iar de aici mai departe spre o fermă de sparanghel din NRW. O vizită care era necesară.
Marţi, când Heil şi Alexandru au apărut în faţa presei după încheierea întâlnirii avute, ministrul român a atins doar superficial problemele existente, ceea ce a sunat surprinzător de diplomatic. În schimb ministrul federal al Muncii a fost suficient de clar. Protecţia muncii, mai ales în domeniul industriei cărnii, îl face să se ruşineze – a afirmat social-democratul. Heil părea aproape furios, ca şi cum ar fi avut intenţia să facă într-adevăr imediat ordine, în prezenţa oaspetelui său,” scrie publicația germană, preluată de Rador.
„Luni ministrul a şi prezentat aşa-numitului Cabinet Corona planurile sale referitoare la industria cărnii. În pofida unor reţineri, acestea au fost miercuri adoptate în mare parte. După cum a afirmat distribuitorul autorizat Kern, începând de anul viitor vor fi interzise încheierile unor aşa-numite subcontracte de muncă în domeniul industriei cărnii. Prin acest tip de externalizare întreprinderile transferă responsabilitatea faţă de colaboratori asupra subcontractorilor. Heil a denumit acest lucru drept “rădăcina” problemei, pe care criza de coronavirus a scos-o şi mai mult în evidenţă.
Deficienţele legate de migraţia forţei de muncă din Europa Centrală şi de Est constituiau o problemă încă înainte de corona. Uniuni sociale şi sindicate condamnă de mai mulţi ani condiţiile groaznice de cazare, plata insuficientă şi desconsiderarea drepturilor de muncă. Pe de altă parte criza corona arată că o parte a vieţii economice din Germania nu poate face faţă fără forţa de muncă disponibilă şi ieftină din Europa de Est. Când s-au închis graniţele din cauza epidemiei şi a sosit primăvara, agricultura cerşea practic permisiunea de a angaja muncitori sezonieri din afară. După cum a menţionat Dominique John, conducătorul proiectului “Faire Mobilität” din domeniul sindical, “Germania a devenit parţial dependentă de migranţii muncii”.
Cea mai mare parte a migranţilor muncii provin în mod vizibil din România. În primul semestru din 2019 au venit in Germania peste 100.000 de români, urmaţi de polonezi cu aproximativ 50.000 de persoane, şi de Bulgaria cu 34.000. De la începtul lui 2014 cele două state din estul Balcanilor, România şi Bulgaria, beneficiază în UE de libertate de circulaţie totală. La vremea respectivă mai ales politicienii conservatori avertizau faţă de un asalt asupra sistemelor sociale germane. Era vorba despre turism social.
Era vorba de o eroare. Cota celor din aceste ţări care beneficiau de Hartz-IV nu este mai mare decât în cazul altor ţări membre UE. DGB, membru al sindicatului german, speră ca imaginea imigranţilor români să se schimbe: “În realitate vin oamenii care au nevoie să muncească. Şi chiar vor să muncească, pentru că acasă nu prea găsesc servicii plătite cu bani suficienţi.” Printre migranţii din România sunt reprezentate toate păturile sociale. Mulţi medici, asistenţi, infirmieri şi alte cadre bine pregătite îşi părăsesc ţara. Însă numărul vizibil cel mai mare provine din zone sărace, rurale, căutând o posibilitate de a presta o muncă necalificată.
Perspectivele economice din România stau prost pentru ei. Juliane Schulte, şefa Fundaţiei Friedrich Ebert din România, afirmă că milioane de români trăiesc de azi pe mâine. Potrivit Eurostat venitul mediu net din România a fost anul trecut de 368 euro pe lună. Media tuturor celor 28 de ţări din UE se afla la 1.666 euro. De aceea emigrează mulţi în străinătatea europeană, mai ales în Italia, Spania, Germania şi, până acum, în Marea Britanie. ”În România emigranţii se bucură de autoritate. Sunt oameni care muncesc din greu, care îşi câştigă traiul. Dar dacă aşa ceva nu este posibil în România, atunci să fie în altă parte”, spune Juliane Schulte.
Nu se ştie cu exactitate câţi români lucrează permanent sau periodic în străinătate. Se pare că ar fi cel puţin trei milioane, unii vorbesc chiar de cinci milioane – până la un sfert din populaţie raportat la 19,4 milioane de locuitori. “Nu este vorba despre un fenomen marginal în societatea românească. Sunt pur şi simplu prea mulţi”, spune Schulte. Iar în timp ce acasă mulţi dintre români se plâng de nepotism şi corupţie, tot ei cred într-o Germanie corectă unde contractele şi legile se respectă.
Muncitor sezonier est european, în momentul în care ajunge la Berlin, în timpul pandemiei
Cu atât mai surprinzătoare este reacţia lor când li se întâmplă aici o nedreptate, relatează Dominique John din partea sindicatului. Un exemplu în acest sens a văzut la începutul săptămânii Violeta Alexandru.
Ministrul român a plecat din Berlin cu automobilul său prin Germania, iar miercuri a ajuns la ferma de căpşuni şi sparanghel Ritter din Bornheim, în apropiere de Bonn. Ferma a intrat în insolvenţă încă de la începutul anului, iar acum este îngrijită de un administrator. Cu toate acestea au fost recrutaţi muncitori sezonieri din România. Conform unei relatări din cotidianul General-Anzeiger din Bonn, cei 240 de sezonieri sunt cazaţi câte 4 sau 5 în camerele unor barăci de locuit aflate în apropiere de o instalaţie de epurare. Timp de mai multe zile au demonstrat din cauza salariilor, fie lipsă fie prea mici, a igienei catastrofale şi a mâncării proaste. 150 de muncitori agricoli s-au revoltat. Atunci s-a trecut pentru prima oară la curăţenia în locurile de cazare.
Îți mai recomandăm MAE: 47 de cetățeni români infectați cu coronavirus la abatorul Dissen
Este un lucru rar când muncitori sezonieri est-europeni au curajul să protesteze împotriva condiţiilor de muncă şi viaţă în care sunt obligaţi să trăiască. În acest caz pare să fi meritat. Violeta Alexandru a convenit la faţa locului cu reprezentanţii asociaţiei fermierilor germani şi chiar şi cu administratorul care se ocupă de insolvenţă, asupra achitării tuturor salariilor restante. De asemenea şi asupra cofinanţării costurilor pentru plecarea acasă a tuturor muncitorilor care doresc acest lucru. Însă ferma se află din punct de vedere economic la pământ. Administratorul pentru insolvenţă a decis miercuri să oprească recoltarea.
Doamna ministru Violeta Alexandru, care a mai vizitat încă o fermă, a afirmat că i-a încurajat pe conaţionalii care lucrau acolo să se adreseze autorităţilor în cazul unor neînţelegeri. Fireşte, nu a putut soluţiona dilema în care se află muncitorii: în cazul unei disponibilizări românii sunt ameninţaţi să rămână imediat fără adăpost, deoarece atât costurile cât şi întreţinerea sunt asigurate de angajator. Or, o întoarcere în patrie este din cauza crizei coronavirusului şi mai dificilă decât până acum.
Ministrul român al Muncii a vorbit şi despre eforturile depuse de guvernul său în a acorda oamenilor mai multe şanse pentru a găsi un loc de muncă în România, unde există condiţii normale de lucru. Actuala dezvoltare economică nu este de natură să înlesnească aceste condiţii din cauza coronavirusului. Si, de aceea, a afirmat adresându-se reprezentantului energic Hubertus Heil: “Mă bucur că Germania îi tratează cu respect pe muncitorii români.” Ministrul german al muncii ar trebui să perceapă aceasta drept o misiune, se arată în încheierea articolului.