Cum se conectează „șantierul” Turda la Europa. Bani europeni și probleme românești

De aproape zece ani, asfaltările și modernizările s-au ținut lanț în Turda. „Se lucrează, dar până când? Și cum?” - se întreabă locuitorii, care se plâng că multe străzi par încontinuu sparte și că lucrările durează prea mult. În plus, aduc zgmot, praf și restricții de deplasare.

Primarul spune că au fost 31 de proiecte la Turda în ultimii opt ani - pentru care orașul cu 43.000 de locuitori a atras direct aproximativ 150 de milioane de euro din bani europeni. Din fondurile UE, dublate de cele guvernamentale, au fost cumpărate autobuze electrice, au fost modernizate peste 100 de străzi, (re)amenjate zonele de agrement și reabilitate clădiri istorice.

Opozanții politici ai actualului primar susțin că multe din probleme puteau fi evitate, că modernizările stăzilor au avut întârzieri, că adesea lucrările nu sunt calitate și cedează încă din timpul termenului de garanție, că pistele de biciclete nu sunt, de fapt, legate ca un traseu integrat.

Bine ați venit pe „șantierul” Turda, pe cât de răscolit de cupele excavatoarelor, pe atât de bogat ca istorie!

Stradă în lucru în apropierea unui supermarket din zona spitalului municipal.

Locuitori nedumeriți de șantierul continuu

„Stau de 25 de minute și autobuzul nu a venit, deși l-am văzut cum urcă în sens opus. O fi dat de aglomerație. Sunt autobuze noi, da, dar e important să și vină”, spune Maria, o pensionară care așteaptă în stația de autobuz de lângă Spitalul Municipal.

Îl cunoaște pe primar și evită cuvintele aspre, subliniind că a mișcat lucrurile mult față de ce se întâmpla în anii anteriori. Admite, însă, că „parcă prea s-au apucat de toate deodată”.

Din stația de taxi, șoferul Nelu se plânge că luptă zilnic cu drumurile cu un singur sens - pentru că celălalt se lucrează - din cauza cărora cursele sunt mai lungi.

„E foarte complicat, multe străzi blocate, comenzile scad, că ajungi greu să le poți prelua”, povestește el, dar se încurajează: „După ce vor fi gata lucrările, va fi super”.

Primarul Cristian Matei (PNL) a explicat, într-un interviu acordat publicației Făclia de Cluj, că a pornit în paralel mai multe proiecte datorită calendarului de accesare a banilor de la Uniunea Europeană (UE).

„Problema este că banii vin simultan, vin pe anumite axe, axele se deschid și poți să accesezi axa și să primești banii sau să nu accesezi axa și să nu deranjezi oamenii. Poți să stai pe scaun patru ani și să nu faci nimic, dar nici banii nu vin”, declara el.

La cele 150 de milioane de euro pentru autobuze, reablitări și amenajări de mini-parcuri, se adaugă încă 150 de milioane de euro obținte de Compania de Apă Arieș - cu sediul în Turda și în care este acționară și Primăria.

Acești bani au fost atrași pentru un proiect de extindere și îmbunătățire a sistemelor de apă și canalizare în Turda, Câmpia-Turzii și în alte zece comune învecinate, conectate ca forță de muncă și economie la cele două orașe.

Cumulat, banii UE atrași fac din Turda unul din liderii folosirii fondurilor europene în rândul orașelor care nu sunt reședință de județ.

Considerat unul din cele mai spectaculoase din țară, nodul de autostradă de la Turda face legătura atât cu autostrada Transilvania (A3), cât și cu Sebeș (A10) și de acolo cu sudul și vestul țării.

În 2003, după închiderea sau decăderea celebrelor fabrici de sticlă, ceramică și sârmă (din orașul învecinat, Câmpia-Turzii), orașul devena, oficial, „zonă defavorizată.” Valuri de turdeni au plecat din zonă, majoritatea în străinătate.

Treptat, locul vechilor uzine a fost luat de fabrici noi, a fost amenajat un parc industrial, iar faptul că aici e nod de autostradă - spre Cluj, Târgu-Mureș și, din 2021, și spre Sibiu, Sebeș și granița cu Ungaria - a adus depozite logistice ale unor companii cunoscute.

În plus, odată cu modernizarea din 2010, Salina Turda a devenit un obiectiv turistic spectaculos, cu peste 500.000 de vizitatori anual.

Pe cât de fascinantă, fosta ocnă exploatată pentru sare, care e acum în subordinea Primăriei, a fost constant în centrul unor dispute legate de modul în care este administrată. De luni bune nu are director general.

Salina Turda a fost exploatată pentru cantitățile impresionante de sare încă din perioada preromană și a cunoscut vârfurile de exploatare în secolele XVII-XIX. A fost redeschisă pentru public după 1990 și modernizată, prin realizarea mai multor zone de agrement, în 2010.

Salina ar urma să facă obiectul unui nou proiect de modernizare, promit autoritățile locale. Până atunci, administrația locală a declarat modernizarea străzilor o prioritate zero.

Dacă nu sunt susținători declarați ai vreunui contracandidat, localnicii se feresc să vorbească pe un ton vehement, întrucât, într-un oraș atât de mic, aproape fiecare interacționează - direct sau prin intermediul rudelor - cu primarul și oamenii lui.

Partea de oraș dinspre Cluj-Napoca este intens străbătută de TIR-uri, multe dintre ele care folosesc nodul de autostradă de la Turda spre Târgu-Mureș, pentru deplasarea pe drumul rapid spre Sebeș și de acolo spre sudul țării, prin Sibiu, respectiv spre Vest, prin Deva.

„Ferească Dumnezău”, spune o bătrânică ieșită la poartă, să vadă – pentru a câta oară – haosul creat de mașinile care roiesc pe asfaltul proaspăt turnat, pe o singură bandă, mărginită de un șanț lăsat în urmă de un utilaj de lucru.

Turda are unul din cele mai spectaculoase noduri de autostradă și, de când s-a deschis complet drumul rapid spre Sebeș - poartă spre Ungaria, circulația camioanelor e mai intensă.

Pe cealaltă parte a șoselei, două turdence ne invită să vedem o stradă din capătul opus al orașului. „Jumătate s-a asfaltat, iar cealaltă jumătate e praf și pulbere, la propriu”, spune una dintre ele.

„Să locuiești în Turda a devenit un test de răbdare, nu pot însă să nu văd că lucrurile se mișcă, fie și nu cu viteza cu care ne dorim și finalitatea acestor lucrări”, spune Valentin Oncu, actor la Teatrul Municipal din Turda.

Inclusiv Teatrul Municipal „Aureliu Manea” este parte a unui proiect de modernizare, cu aproape 5 milioane de euro bani europeni, care ar fi trebuit terminat anul trecut. Lucrările continuă - vor mai dura până în mai 2025.

Lucrările la Teatrul Municipal din Turda trebuiau încheiate până la finalul acestui an, dar termenul intervențiilor la obiectivul monument istoric a fost prelungit până la urmă până în 2025.

Avalanșa de fonduri UE

„Am pornit cu dorința fermă de a atrage fonduri europene. Astăzi avem 177 de străzi modernizate (sau în curs de modernizare, n.r.), cu rigole, cu trotuare, cu infrastructură apă-canal și cu tot ceea ce presupune o stradă de tip european”, spune primarul Turzii, Cristian Matei, într-un reel postat recent pe contul său de Facebook.

Europa Liberă i-a solicitat edilului o întrevedere pe tema proiectelor europene și a problemelor reclamate de turdeni, dar a contramandat întâlnirea, după ce a acceptat inițial.

Turiști în centrul Turzii, renovat cu proiecte finanțate cu bani UE, ca parte a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă.

După preluarea funcției de primar în 2016, edilul și echipa de specialitate a Primăriei au depus zeci de cereri de finanțare din bani UE și de la Guvern.

În paralel, Cristian Marei, care a câștigat primul mandat drept candidat PSD, avea să facă trecerea cu majoritatea echipei la PNL, sub stindardul căruia a obținut un nou mandat de primar, în 2020.

Mai întâi au pus la punct două documente strategice - strategia de dezvoltare a municipiului până în 2030 și Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) 2021 - 2030, care a fost și premiat în 2018 la nivel european.

Noile investiții - care au fost precedate de întăbulări. demers care nu fusese făcut anterior, potrivit edilului - au urmărit aceste direcții, iar proiectele au fost depuse pentru finanțare în exercițiul financiar european 2014 - 2020.

Trebuiau finalizate până în decembrie 2023. Unele au fost gata, însă nu și câteva din cele mai importante.

Însuși primarul declarase că nu ar dori să refacă planificarea proiectelor - însă, într-un final, când termenele au fost depășite, s-a folosit de o Ordonanță a Guvernului de anul trecut, pentru continuarea acestui tip de investiții, iar Consiliul Local a aprobat fazarea a 12 lucrări.

Pentru șase dintre ele - în functe cu realizarea de culoare de mobiliate prin modernizarea străzilor, a trotuarelor și amenajarea de piste de biciclete în estul și vestul orașului - a fost aprobată continuarea finanțării prin noul exercițiu financiar. Termenul limită e sfârșitul acestui an.

Și pentru alte șase proiecte termenul a fost depășit, chiar dacă unele dintre ele au fost inaugurate între timp - printre ele, parcul de lângă mormântul lui Mihai Viteazu sau centrul multifuncțional din parcul central.

Intervenții la scurt timp după modernizări

Chiar dacă admit că actuala administrație a pornit multe proiecte, în special de infrastructură, ceea ce poate dezvolta orașul, opozanții politici ai actualului primar - candidat pentru un nou mandat - spun că, în cazul multor investiții, calitatea lasă de dorit.

„Avizele de bună execuție pe care le dă Primăria sunt discutabile, în condițiile în care multe străzi sunt reabilitate și în câteva luni trebuie intervenit din nou la ele”, spune candidatul PSD la Primăria Turda, Răzvan Ciortea.

„Nu înțeleg cum au fost recepționate lucrări care prezintă probleme încă din perioada de garanție”, își exprimă nedumerirea și candidatul USR pentru Primărie, Ciprian Doru Rigman, care reclamă și faptul că finalizarea unor drumuri a avut întârzieri de un an sau doi.

Multe zone din Turda par un șantier continuu. În imagine, dale înlocuite pe Calea Victoriei, unul din principalele bulevarde din oraș.

Primarul Matei a afirmat în presa clujeană că o parte din întârzieri s-au datorat inclusiv unor probleme cu antreprenorii de lucrări, mai ales pe perioada pandemiei.

Dintre proiectele cu finanțare UE, cele de mobilitate urbană au fost „incredibil de slab implementate”, mai spune Rigman, contracandidatul de la USR. „Ajunge să mergeți în oraș și să vedeți piste de biciclete care încep de niciunde și ajung niciunde. Nici nu o să vedeți pe nimeni, dacă încep brusc și se termină brusc.”

El mai spune că autoritățile locale nu se corelează cu operatorii de utilități, astfel că „reabilităm o stradă cu fonduri UE sau PNRR și vin operatorii și le sapă din nou la trei luni după, le cârpim și le acceptăm așa, mi se pare incredibil”.

Transportul electric și datoriile din era ne-electrică

În 2019, Turda a devenit primul primul oraș din țară unde transportul public este integral electric. A fost înființată o nouă companie de transport public, administrată de Primărie, care a luat locul celei private care deservea orașul până atunci.

Cele 20 de autobuze cumpărate cu bani europeni în urmă cu cinci ani vor fi suplimentate cu alte 25, cumpărate de această dată cu bani de la guvern.

În 2019, Turda devenea primul oraș cu transport public exclusiv electric, asta în condițiile în care flota se reduce la 20 de autobuze, urmând să fie suplimentată printr-un nou proiect, inclus în PNRR. Deocamdată autobuzele „suferă” și ele în trafic.

Dar, spune Răzvan Ciortea, Primăria mai are o problemă legată de transportul public: municipalitatea a rămas cu o datorie istorică către fosta companie privată - datoria de 200.000 de euro a fost revendicată în instanță. Și i se adaugă dobânzi.

„Primarul a semnat în 2019 un acord de aplicare a dobânzii fiscale, care adaugă constant sume peste soldul inițial și a ajuns să crească cu 500% pe an. Suma trebuia plătită, mai ales că în instanța te-a obligat să plătești și ai avut o eșalonare”, spune contracandidatul PSD.

Conform portalului Media9.ro, în cursul anului trecut datoria ajungea la aproximativ 3 milioane de euro.

Subiectul datoriei către fostul operator de transport public este unul intens disputat atât în Consiliul Local, cât și între candidații din acest an la Primăria Turda, în număr de șase.

Să rămâi sau să pleci din nou?

În datele oficiale, populația din Turda a ajuns, conform ultimului Recensământ, la 43.000 de locuitori, după ce, în anii '90 număra oficial aproximativ 60.000 de oameni.

În realitate, și acum numărul locuitorilor s-ar apropia de această cifră, potrivit administrației locale.

„Foarte multă lume a plecat, au început să mai revină unii, dar sunt care stau un an-doi și nu se pot reobișnui, văd diferența și se întorc. Știu cazuri concrete, dar mai știu și care încă au rămas”, ne povestește Ioan, care locuiește pe una din străzile cu case - cele mai pitorești din oraș.

Industria a început să renască la Turda, prin înființarea de fabrici și centre logistice noi. La începutul anilor 2000, orașul, confruntat cu o migrație importantă spre Vest, era declarat zonă defavorizată, tocmai pentru a stimula investițiile.

Lucrurile s-au schimbat în timp și șomajul nu mai e o problemă, spune ziaristul local Emil Hălăștuan. Dovadă stau fabricile care fumegă or unde este forfotă continuă, investițiile noi anunțate și hipermarketurile deschise.

Asta nu înseamnă însă venituri neapărat spectaculoase.

„Locuri de muncă sunt acum, dar nu sunt plătite extraordinar. Eu am revenit acum câțiva ani din Spania, mai sunt și alții. Mulți încearcă să revină și apoi văd diferența și se duc înapoi”, spune Adina, care tocmai venea de la spital.

Unul din motivele care te fac să te întorci înapoi în străinătate e chiar sistemul sanitar, completează ea. Și banii câștigați.

„Dincolo câștigi aproape cam aceeași sumă, dar în euro. Îți plătești chirie, dar tot te mai descurci. Aici, în Turda, o garsonieră ajunge la 50.000 de euro, știu pe cineva care a cumpărat un apartament cu 2 camere cu 67.000 de euro și arată ca după război. Ce prețuri sunt astea, la veniturile pentru un muncitor de rând, fie la stat fie la privat?”, spune ea.

Mihai și Ioana se gândesc să plece înapoi în Spania, de unde s-au întors la Turda în urmă cu câțiva ani.

Mihai și Ioana au ieșit la plimbare în cartier, împreună cu fiica lor. Sunt dintre cei care mai așteaptă doar o „scânteie” ca să plece înapoi în Spania.

„Am revenit la Turda acum ani buni, dar ne gândim foarte serios să plecăm din nou. Ce motive să vă dau? Totul. Mă uit în jur și știu că în Spania într-o lună asfaltam cât nu se asfaltează aici într-un an. Nu mai vorbim de mentalitate, de condițiile din școli”, adaugă bărbatul.

După o ploaie consistentă, pe bulevardul din cartierul Oprișani, Micro, cum îi spun localnicii, e liniște și doar la câte un colț de stradă mai stau câte doi oameni la taclale.

Doina, fostă profesoară, astăzi pensionară, e unul dintre ei și rezumă o parte din dilemele la zi ale Turzii.

„Nu poți să lucrezi acum la o stradă și peste câteva luni să spargi din nou. Apoi, canalizările, fă-le dom'le cum trebuie de la început, nu te apuci după ce modernizezi, de ele.”

Orașul familiei Rațiu

Orașul muncitoresc Turda are în spate o istorie fascinantă. Se suprapune parțial peste vechea așezare romană Potaissa, care includea garnizoana (castul) vechii legiuni a V-a romane Macedonica.

La muzeul de istorie al orașului sunt zeci de mii de obiecte descoperite pe șantierul arheologic. Castrul fostei legiuni a fost parte a unui proiect european - și va fi redeschis anul acesta - la fel ca parcul Obelisc de lângă mormântul domnitorului Mihai Viteazu (inaugurat între timp).

Fostul castru roman Potaissa - unde a funcționat o importantă Legiune romană - va fi redeschis anul acesta, în urma unui proiecte de punere în valoare turistică, cu bani UE.

La Turda s-au născut și personalități-simbol la nivel național, din cea mai cunoscută familie a orașului: doctorul Ioan Rațiu (1828-1902), co-autor al Memorandumului prin care românii își cereau drepturile în fața împăratului de la Viena, un act precursor al Unirii de la 1918, precum și Ion Rațiu, un simbol al promovării democrației.

În 1990, Ion Rațiu candida la funcția de președinte al României. A avut regretul că nu a fost ales sau numit cel puțin ministru. „Avea încredere că România putea avansa mai repede ca democrație dacă ar fi avut șansa să conducă”, spune fiul lui, Nicolae Rațiu.

O expoziție dedicată personalității celor doi e deschisă la Muzeul Turdean. Familia Rațiu - care a înființat în cinstea fostului parlamentar Centrul Rațiu pentru Democrație - a cedat în custodie obiecte personale ale lui Ion Rațiu și ale fostului memorandist.

„De la doctorul Ioan Rațiu avem o perie de mustață și un obiect de argint, posibil tabacheră, precum și masa de scris a soției sale, Emilia. Majoritatea obiectelor sunt ale fostului parlamentar (Ion Rațiu, n.red.), în frunte cu biroul adus de la Londra și cu mașina de scris pe care o folosea la ziarul pe care l-a deschis după '90 în România”, explică muzeograful Horațiu Groza.

În centrul imaginii, figura fostului memorandist Dr. Ioan Rațiu. Este flancat de cei doi nepoți favoriți, Basiliu (în stânga) și Nicolae (în dreapta). Nicolae Rațiu a fost tatăl lui Augustin Rațiu și bunicul fostului parlamentar Ion Rațiu.

Ion Rațiu, celebrul politician cu papion, a locuit în Marea Britanie în anii comunismului și, după ce a revenit în țară, a fost candidat la președinție în 1990. Spera că poate aduce o nouă mentalitate.

Deputat timp de zece ani, a oferit una din cele mai elegante definiții ale democrației: „Mă voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca tu să poți să nu fii de acord cu mine!”

Institutul care îi poartă numele - Centrul Rațiu pentru Democrație - înființat de fiii săi în 2004, e activ și azi în oraș, sub forma de Fundație, în casa Rațiu, care i-a aparținut tatălui lui Ion Rațiu, Augustin. Casa a fost naționalizată de regimul comunist, dar a revenit ulterior în proprietatea familiei.

În imagine, o statuie a fostului parlamentar Ion Rațiu, în curtea casei familiei, devenită sediul Centrului Rațiu pentru Democrație.

Fost decan al Baroului Turda și primar al localității, personalitate a Unirii de la 1918, Augustin Rațiu a fost persecutat de comuniști și umilit după deportarea într-o colonie de muncă de lângă București.

Ar fi fost mulțumit Ion Rațiu de cum arată România astăzi, ca democrație?

„Diferența între România de acum și cea din 1989 este foarte mare și asta l-ar fi mulțumit”, spune pentru Europa Liberă Nicolae Rațiu, unul din cei doi fii ai săi și președintele Fundației cu același numele.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.