Ce variante de răspuns au europenii în fața presiunilor lui Donald Trump privind preluarea Groenlandei

Țările Uniunii Europene iau în calcul mai multe variante de răspuns la intenția președintelui SUA, Donald Trump, de a impune noi tarife vamale unora dintre statele membre, care au respins public intenția SUA de a prelua Groenlanda.

Trump a precizat că tarifele vor începe să fie aplicate de la 10% în februarie și ar putea ajunge la 25% până în iunie, în lipsa unei „rezolvări satisfăcătoare”, pe care el a definit-o drept „cumpărarea completă și totală a Groenlandei”.

Primele discuții ale liderilor europeni au avut loc la o întâlnire de urgență a ambasadorilor UE, duminică 18 ianuarie, la Bruxelles, la o zi după ce președintele SUA a spus că va introduce tarife suplimentare la importurile din Danemarca, Suedia, Franța, Germania, Olanda și Finlanda, precum și la cele din Marea Britanie și Norvegia (țări care nu fac parte din UE).

Țările vizate de aceste noi tarife au semnat o scrisoare comună prin care se opun solicitării SUA de a cumpăra Groenlanda.

Liderii europeni au calificat anunțul de majorare a tarifelor drept „șantaj”.

Președintele Consiliului European, António Costa, a spus, după primele consultări, că statele membre UE au demonstrat „un angajament ferm de a sprijini Danemarca și Groenlanda” și, în același timp, „hotărârea de a se apăra împotriva oricărei forme de coerciție”.

Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a spus că țările UE sunt hotărâte să răspundă majorării tarifelor, anunțată de Donald Trump.

Liderii UE urmează să discute variantele pregătite de ambasadori la un summit de urgență, programat pentru 22 ianuarie.

Amenințările cu tarife pun sub semnul întrebării acordurile comerciale încheiate de SUA cu UE și Marea Britanie în mai și iulie trecut, prin care SUA le impun tarife de 15 și respectiv 10 la sută, în timp ce părțile partenere trebuie să elimine mai multe taxe vamale.

Acordurile au fost deja criticate pe motiv că ar fi puternic dezechilibrate în favoarea SUA.

Parlamentul European programase un vot pentru 26-27 ianuarie pentru a elimina mai multe taxe de import din SUA.

Însă Manfred Weber, liderul Partidului Popular European, cel mai mare grup din Parlament, a declarat sâmbătă că aprobarea nu este posibilă deocamdată în condițiile noilor amenințări ale lui Donald Trump.

Îți mai recomandăm NATO ia în calcul o „Santinelă Arctică” pentru a atenua tensiunile dintre SUA și Danemarca privind Groenlanda

„Instrumentul anti-coerciție” - arma economică forte a Uniunii Europene

Una dintre variantele luate în calcul este aplicarea de tarife unor importuri din SUA în valoare de 93 de miliarde de euro, care ar putea intra automat în vigoare pe 6 februarie.

Însă în centrul dezbaterilor europene se află și activarea Instrumentului anti-coerciție al UE, creat în 2023, dar niciodată utilizat.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a fost unul dintre cei mai vocali susținători ai acestei opțiuni.

Instrumentul presupune adoptarea de măsuri severe menite să descurajeze presiunile economice exercitate pentru a forța decizii politice suverane.

Măsurile posibile includ restricții la import și export, limitarea accesului companiilor americane la achiziții publice europene și lovirea sectorului serviciilor, unde SUA au un excedent semnificativ față de UE, inclusiv în domeniul digital.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, este unul dintre susținătorii ideii de a folosi instrumentul european anti-coerciție, ca răspuns la anunțul lui Donald Trump de majorare a tarifelor pentru importurile din țările europene care se opun preluării Groenlandei de către SUA.

De asemenea, reacția Germaniei la noile tarife anunțate de SUA a fost una dintre cele mai dure.

Vicecancelarul Lars Klingbeil a declarat la Berlin că „nu ne vom lăsa șantajați. Europa va replica printr-un răspuns unit, clar, și în prezent pregătim contramăsuri împreună cu partenerii noștri europeni”.

Într-o declarație comună, Danemarca, Franța, Germania, Finlanda, Olanda, Suedia, Norvegia și Marea Britanie au avertizat că amenințările cu majorarea tarifelor „subminează relațiile transatlantice și riscă să declanșeze o spirală periculoasă de deteriorare” a acestora.

Țările semnatare au afirmat că dialogul trebuie să se bazeze pe principiile suveranității și integrității teritoriale.

Diferențe de ton între liderii europeni

Deși consensul privind nevoia unui răspuns coordonat pare să existe, nu toate capitalele europene susțin aceleași mijloace.

Premierul Irlandei a apreciat că activarea instrumentului anti-coerciție ar fi „puțin prematură”, chiar dacă nimeni nu se îndoiește că Uniunea va reacționa.

Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a adoptat, de asemenea, o poziție mai reținută, dar a descris amenințarea cu tarife drept „o greșeală”.

Ea a declarat că a discutat direct cu Donald Trump pe această temă și i-a spus „exact ce gândește”.

Premierul Italiei, Giorgia Meloni, apropiată de Donald Trump, a declarat că impunerea de noi taxe anunțată de președintele american este o greșeală.

NATO, securitatea Arcticii și argumentul „amenințării ruse”

Președintele Donald Trump a justificat presiunile de preluare a Groenlandei prin presupusul eșec al Danemarcei de a contracara amenințarea rusă în insula din zona arctică. Într-un mesaj publicat pe rețeaua sa socială, el a scris:

„NATO i-a spus Danemarcei timp de 20 de ani că trebuie să îndepărteze amenințarea rusă din Groenlanda. Din păcate, Danemarca nu a reușit să facă nimic în acest sens. Acum este timpul și se va face!!!”, a scris Donald Trump.

Oficialii europeni au respins aceste argumente și au subliniat că Groenlanda este deja acoperită de garanțiile de securitate ale NATO și că nu este necesară o preluare americană pentru protejarea Arcticii.

Îți mai recomandăm Groenlanda | Șeful diplomației daneze: N-am reușit să schimbăm poziția SUA. Trei țări europene contribuie cu trupe la forțele daneze

Proteste de stradă în Danemarca și Groenlanda

Criza generată de intențiile președintelui Donald Trump a provocat proteste publice în Danemarca și Groenlanda.

Protestatari cu steaguri ale Groenlandei în timpul unei demonstrații pe 17 ianuarie, care a adunat aproape o treime din populația orașului Nuuk, capitala insulei, pentru a protesta față de planurile președintelui SUA de a prelua insula Danemarcei

La Copenhaga, zeci de mii de persoane au protestat în semn de solidaritate cu Groenlanda. La Nuuk, capitala insulei, aproape o treime din populație a participat la demonstrații împotriva planurilor SUA.

Prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, a transmis că „Europa nu caută acest conflict, dar Europa nu va fi șantajată”.

Dosarul Groenlandei este așteptat să domine discuțiile de la Forumul Economic Mondial de la Davos, unde Donald Trump urmează să susțină un discurs.

Îți mai recomandăm Începe Forumul Economic de la Davos, sub semnul tensiunilor globale și al crizelor de securitate

Articol redactat cu informații oferite de Europa Liberă Moldova, Reuters, AFP, dpa.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.