Numit ministru al Sănătății în plină pandemie de coronavirus, dupa demisia lui Victor Costache, Nelu Tătaru a gestionat întreaga perioadă de criză. Concluziile sale sunt sumbre: „un sistem medical fără resurse, fără materiale, un sistem medical slab informat și pregătit pentru astfel de situații”, un sistem politizat.
În interviul pentru Europa Liberă, Nelu Tătaru spune că schimbările trebuie să înceapă cu ministerul, să continue cu Direcțiile de sănătate (DSP) și cu managementul spitalelor, care acum se află la autoritățile locale - politice - și care „au alte interese”. „Dacă reușim să recuperăm această coordonare, concursurile pentru posturile de manageri trebuie organizate la nivel național, nu de autoritățile locale, iar evaluarea să fie anuală”.
Va urma o vară aglomerată, susține ministrul, în care trebuie făcute pregătiri pentru toamnă, când ar putea fi un eventual al doilea val al pandemiei. „Trebuie să împământenim tot ce înseamnă protocoale și proceduri, să reanalizăm circuitele în interiorul acestor spitale, să avem depozitele pline cu medicamentele și echipamentele necesare, să evaluăm capacitatea de testare a fiecărui județ și a fiecărei unități sanitare în parte, corpul medical instruit, valid”.
Una dintre cele mai grele probleme cu care s-a confruntat a fost ”deznădejdea personalului medial” în prima fază a crizei, mărturisește Nelu Tătaru.
Europa Liberă: Dle ministru, care sunt constatările dvs. după această pandemie în privința sistemului de sănătate?
Nelu Tătaru: „Am trecut printr-o pandemie cu un sistem sanitar pe care îl știam, dar care în acest moment a fost dezgolit. Ne uităm la managementul sistemului - la minister în sine, la Direcția de sănătate publică, la managementul fiecărui spital în parte - și vedem un sistem deprofesionalizat în general. DSP-urile fiind oarecum excluse de la anumite atribuții, cu anchete epidemiologice destul de greoaie.
Ne uităm la o legislație care nu acoperea și nu acoperă în continuare necesitățile sistemului sanitar, iar dacă ne uităm la acele spitale regionale care se tot propovăduiesc o lungă perioadă de timp, vedem cum construcția lor întârzie să apară. Ne uităm la niște investiții care au fost făcute doar local, regional, după polul de putere al unui anumit timp politic. Ne uităm la o politică a medicamentului, pe care am putut s-o vedem cu necesarul le limită și am trăit lipsa Euthyrox-ului, lipsa Metformin-ului. Ne uităm la Agenția Națională a Medicamentului care e într-o anumită stare de latență și ne uităm la tot ce a însemnat politizare. Autoritatea locală s-a preocupat de unitățile medicale doar în timpul alegerilor.
În concluzie: un sistem medical fără resurse, fără materiale, un sistem medical slab informat și pregătit pentru astfel de situații, un sistem medical care a expus la început corpul medical în această luptă incorectă cu un dușman nevăzut, necunoscut și cu lipsa unui medicament specific.”
Europa Liberă: Ați spus că, citez, veți desface caracatița de la Unifarm și din tot sistemul medical. La ce caracatiță vă referiți și cum veți face asta în mod concret?
Nelu Tătaru: „Cred că am spus aproape totul când am spus ce am văzut în pandemie. Vom începe de la cap, de la Ministerul Sănătății. Am trecut prin hotărâre de Guvern, acum două săptămâni, modificarea și completarea structurii, modificarea acelei organigrame în care trebuie să reașezăm niște direcții, să le eficientizăm, să dispară anumite funcții prin comasare sau prin redistribuire în alte direcții, e vorba, deci, de eficientizarea acestui minister. Sunt anumite structuri, anumite direcții care se împotmoleau prin existența anumitor interese.”
Europa Liberă: La ce direcții vă referiți?
Nelu Tătaru: „Mă refer la Direcția de asistență medicală, la Direcția de resurse umane, la Direcția Juridică. Gândiți-vă că la acel centru de acreditare se așteptau și se așteaptă în continuare luni de zile rezoluții, se așteaptă completări de acte normative zile întregi. Sunt niște decizii care trebuie luate și începute cu Ministerul Sănătății, trebuie continuate cu Direcția de sănătate publică, în măsura în care legislația va permite. Fiindcă, într-un final, avem o problemă de legislație, în legea 95/2006 apar peste o mie de amendări de nici nu mai știm cum arată acea lege. Vom trece la managementul spitalelor. Deocamdată,
Marea majoritate a spitalelor sunt la autoritățile locale, care au un management politic și interesele sunt altele, iar întoarcerea cu fața către aceste spitale se face doar în timpul campaniilor electorale.
Europa Liberă: Dar toți acești manageri de spitale despre care s-a discutat foarte mult în timpul pandemiei și care, unii dintre ei, și-au dovedit incompetența, în așa fel încât a trebuit adus management militar. Totuși, ei sunt veniți acolo prin concurs, nu? Cum veți rezolva această chestiune?
Nelu Tătaru: „Noi am solicitat și am avut pe timpul perioadei stării de urgență acea coordonare a managementului spitalelor. N-am luat subordonarea, n-am avut ordonatorii de credite, dar am luat coordonarea. În condițiile în care ne gândim să recuperăm această coordonare, o să avem o evaluare anuală a acestor manageri, iar concursul pentru un post de manager o să se desfășoare nu neapărat în localitatea unde are sediul acest spital și unde Consiliul local, autoritatea locală organizează acest concurs. Trebuie să fie organizate aceste concursuri la nivel național, în anumite sesiuni și, vă repet, evaluarea fiecărui manager în parte, pe indicatori, o să se facă anual. Respectarea și îndeplinirea acestor indicatori va însemna menținerea managementului, nerespectarea – însemnă înlocuirea.”
Îți mai recomandăm Parlamentul a votat starea de alertă. Autoritățile locale fac numirile în fruntea spitalelor, așa cum a dorit PSD
Europa Liberă: Ați vorbit de politizare, începând de la minister, la DSP-uri, la acest management de spitale. Cum se poate depolitiza? Aveți o formulă prin care să depolitizați sistemul sanitar?
Nelu Tătaru: „Avem în acest moment, și mă refer la minister. Schimbarea unei organigrame înseamnă anumite schimbări ale unor direcții, ale unor servicii; înseamnă și numirea unor interimari și organizarea concursurilor. Sunt adeptul meritocrației și al profesionalismului.”
Europa Liberă: Știți însă că sistemul deja încetățenit în România vreme de 30 de ani și care n-a ocolit niciun partid e: „pleacă ai voștri, vin ai noștri”?
Nelu Tătaru: „Eu sunt un om politic. Politizare e la nivelul ministrului, fiindcă este un guvern politic, și al secretarilor de stat. Dar dedesubt trebuie să existe profesioniști.”
Europa Liberă: Am să vă dau două exemple: la Câmpeni a fost adus un manager de spital fără studii, specializat în nunți și botezuri, iar la spitalul județean din Neamț - un patron de pompe funebre, ambii în relație cu PNL-ul.
Nelu Tătaru: „Nu, ei nu au putut fi aduși decât dacă respectau anumite criterii. Criteriile spun foarte clar: economist, jurist sau medic. Deși la Câmpeni exista un economist, avea aceleași studii cu fostul manager și cu primarul în funcție. Alte activități conexe nu aveam de unde să le știm. Și, oricum, interimatul reprezintă un moment în care evaluezi un manager. S-au schimbat managerii și la o săptămână de când au fost puși dacă nu au prezentat un plan de organizare, nu au prezentat un plan de management, iar activitatea lor nu a schimbat cu nimic activitatea spitalului.”
Îți mai recomandăm La o zi de la schimbarea legii, PSD a demis managerul instalat de PNL la Spitalul Neamț
Europa Liberă: Concret, domnule ministru, cum veți face încât să evitați o politizare făcută de PNL, partid în care sunteți membru?
Nelu Tătaru: „Am solicitat fiecărei propuneri să aibă și o expertiză în domeniu. Vom analiza pe viitor fiecare propunere, chiar și pentru interimat, și va fi numită pe acest interimat doar propunerea care întrunește și condițiile, și are și experiență în domeniu.”
Europa Liberă: Când vor începe aceste schimbări care sunt, de fapt, niște reforme destul de substanțiale din ceea ce îmi spuneți dvs.?
Nelu Tătaru: „La Ministerul Sănătății am început prin schimbarea organigramei, avem 45 de zile să așezăm direcțiile și personalul. Vor urma DSP-urile, iar la nivelul managementului spitalelor ține foarte mult dacă reușim să recuperăm acea coordonare a spitalelor. Atât timp cât se află în subordinea și în coordonarea autorităților locale, ne va fi foarte greu. Doar modificarea legislației ne va permite acest lucru.”
Europa Liberă: Alte modificări de legislație în afară de trecerea spitalelor în subordinea ministerului vor mai fi necesare?
Noi ne-am propus ca în zece luni să venim cu o modificare a legii sau cu o lege nouă în sănătate.
Nelu Tătaru: „Modificări de legislație ar mai fi necesare în tot ce înseamnă reforma în sănătate. Avem Legea 95, care este în acest moment în dezbatere publică. Am luat legătura cu tot ce înseamnă sistem privat sau public, tot ce înseamnă distribuitori și producători de medicamente, tot ce înseamnă oameni din sănătate. Vom avea toate informațiile în aceste grupe de lucru care s-au constituit, rămânând ca în toamnă sau după alegerile parlamentare- noi ne-am propus zece luni- să venim cu o modificare a legii sau cu o lege nouă în sănătate, care să cuprindă toți acești pași – că este minister, că este DSP, că este management de spitale, că este farmacie, că este distribuție, că este politica medicamentului…”
Europa Liberă: Ce ar trebui făcut în mod efectiv peste vară în sistem, așa cum este el acum, astfel încât un eventual al doilea val de pandemie să ne prindă mai bine pregătiți?
Nelu Tătaru: „Trebuie „să împământenim”, dacă pot spune așa, tot ce înseamnă protocoale și proceduri, să reanalizăm circuitele în interiorul acestor spitale, să avem depozitele pline cu medicamentele și echipamentele necesare, să evaluăm capacitatea de testare a fiecărui județ și a fiecărei unități sanitare în parte, corpul medical instruit, valid; monitorizarea pe tot ce înseamnă în timpul verii a transmiterii comunitare prin Direcția de sănătate publică și Institutul Național de Sănătate Publică. Rămânând ca, odată ce analizăm tot ce a fost și previzionând un viitor și prin acest studiu de seroprevalență pe care îl facem în această vară, să putem fi pregătiți pentru un nou val.”
Europa Liberă: În privința medicamentelor și a Agenției Naționale de Medicamente de care ați pomenit ceva mai devreme, s-a văzut, ați menționat și dvs., lipsa cronică a unor medicamente. Ce faceți în acest sens în mod concret?
Nelu Tătaru: „După cum ați putut vedea, am schimbat managementul la Agenția Națională a Medicamentului, urmând să avem săptămânile viitoare și un raport complet a tot ce s-a întâmplat și este în acest moment pe picioare la nivel de ANDMR. Dar rămâne ca odată cu ridicarea stării de alertă să deschidem poarta spre un nou management prin concurs și să vedem și planuri noi de management.”
Europa Liberă: Mai mulți medici au făcut un apel să fie golite spitalele-suport de pacienții de COVID, astfel încât ceilalți pacienți, mulți cu afecțiuni grave, care au fost lăsați așa, în stand by, să poată să reînceapă să vină în spitale și să fie tratați. Ce faceți în acest sens?
Nelu Tătaru: „Noi când am avut organizarea spitalelor, am avut faza 1, faza 2, cele de boli infecțioase și pneumologie, am avut spitale-suport, niște spitale cu o dotare medie. Nu am avut spitale complexe, cum sunt spitalele județene, cu o dotare maximă și cu personal specializat, care au fost păstrate pentru patologia non-COVID. Gândiți-vă că au fost doar câteva spitale județene – Suceava, Focșani, Arad, Deva –care din cauza infectării au fost trecute la spitale-COVID. Restul spitalelor județene au rămas ca spitale pentru patologia non-COVID.
În acest moment, la nivelul spitalelor de suport, Direcția de sănătate publică evaluează tot ce înseamnă patologia COVID, dacă poate fi mutată în pavilioane separate, dacă, fiind în număr mic, poate fi dusă în alte spitale mici, pentru a putea reface circuitele și reda spitalele de suport patologiei non-COVID.”
Europa Liberă: Cât va dura această evaluare?
Nelu Tătaru: „Pentru fiecare spital va fi diferit, în funcție de numărul de pacienți cu COVD, câți mai există în aceste spitale.”
Europa Liberă: Nu aveți o estimare generală? Pentru e o mare problemă a acestor pacienți cu afecțiuni grave care n-au putut să se trateze în spitale, fie că erau COVID, fie pentru că le-a fost frică, efectiv, să vină în spital.
Nelu Tătaru: „Da, dar au rămas spitalele județene, cele mai complexe, sau spitalele cu monospecialitate, cum au fost cardiologiile sau spitalele de boli cronice. Rămâne în acest moment, repet, evaluarea DSP-ului pentru fiecare spital-suport în parte ca număr de pacienți COVID și ca severitate a acestor pacienți pentru a fi redistribuiți în secțiile de boli infecțioase, acolo unde a început să se facă loc sau în pavilioane separate pentru a putea clădirea mare să fie dezinfectată și reorganizată ca circuit tocmai pentru a prelua patologia non-COVID.”
Europa Liberă: De ce nu sunt folosite aceste spitale de campanie care au fost ridicate?
Nelu Tătaru: „Aceste spitale sunt ridicate cu organizarea Consiliilor județene și a spitalelor județene și o parte din Ministerul Apărării sau Departamentul de situații de urgență. După cum știți, cel de la Ana Aslan, spitalul ROL 2, funcționează în acest moment. Rămâne ca și celelalte, odată cu organizarea ca circuite și personal, să poată prelua asimptomaticii și simptomele ușoare.”
Îți mai recomandăm Cursa testărilor Covid-19. Dr. Pistol, despre testările lui Firea: „Latura științifică nu există”
Europa Liberă: Ce părere aveți despre această testare făcută de Primăria capitalei? Dna. Firea acuză ministerul îi pune bețe în roate.
Nelu Tătaru: „Nu-i pune nici un băț în roată Ministerul. Ministerul își are studiul de seroprevalență pe care îl face. Orice testare pe care o face o comunitate locală sau o autoritate locală în parteneriat cu o unitate sanitară este o testare pe care și-o asumă. Nu o putem folosi și nu are nici caracterul unui studiu clinic.”
Europa Liberă: Dar care e scopul ei?
Nelu Tătaru: „Nu știu, întrebați-o pe dna Firea.”
Europa Liberă: Credeam că v-ați lămurit, totuși, ca specialist...
Nelu Tătaru: „Nu, nu ne-am lămurit ca specialiști. Institutul Național de Boli Infecțioase a cerut INSP-ului un eșantion. A fost luat un eșantion de 3.800 de cazuri, ca și studiu clinic. La culegerea acestui eșantion am văzut că au apărut 10.500 de subiecți care nu mai fac parte din eșantionul științific .”
Europa Liberă: În ceea ce privește testarea pe care o face ministerul la nivel național, care credeți că va fi principala problemă aici – cea de infrastructură, de organizare?
Nelu Tătaru: „Eu nu văd nicio problemă. Acest studiu se desfășoară pe cele opt regiuni de dezvoltare, în interiorul fiecărei regiuni, în fiecare județ. Se selectează trei laboratoare din fiecare județ, excluzând laboratoarele de la boli infecțioase sau pneumologie, pentru a nu avea un rezultat eronat. Iar la aceste laboratoare toți pacienții care se prezintă pentru diverse afecțiuni să-și facă analize medicale, noi luăm serul rezidual, cu acceptul acestor persoane, cărora li se explică în ce studiu este folosit acest ser rezidual, este adus la Institutul Național de Sănătate Publică, unde se fac teste imunologice, urmărindu-se apariția anticorpilor. Aceștia ne vor arăta prezența sau trecerea prin boală, imunizarea și care este procentul pe grupe de vârstă, pe județe și la nivel național al populației României. Această evaluare ne va arăta, pe de o parte, cam cum am trecut prima fază a pandemiei și, pe de alta, va previziona ce va fi pe viitor, o a doua fază și altitudinea ei.”
Europa Liberă: Care vi s-a părut, dle ministru, cea mai gravă problemă din această perioadă cu care v-ați confruntat?
Nelu Tătaru: „Lipsa echipamentelor, lipsa medicamentelor, lipsa materialelor sanitare și teama, deznădejdea personalului medical din prima fază.”